Analiza pietei produselor avicole si a preturilor la S.C. Agricola S.A.(cerere ,oferta ,concurenta)

1 Piata firmei

Comercializarea unui produs pe o piata necesita o intelegere aprofundata a mecanismelor care o guverneaza .In ce priveste piata,au fost facute o serie de afirmatii ,din cele mai diferite care sa defineasca piata.

Primul concept este acela de piata potentiala.

Acest concept consta in a calcula pentru un bun sau o marca data cantitatea totala susceptibila de a fi ceruta.

Acest calcul se fundamenteaza in general,asupra numarului de consumatori susceptibili de a cumpara produsul.Ori,daca este destul de usor de a o calcula ,piata potentiala a bunurilor cu rata mare de penetrare(raport intre piata actuala si piata potentiala) de vreme ce se cunosc in acest caz,majoritatea cumparatorilor,este destul de delicat de a determina piata la inceputulciclului de viata al unui proces.

Nonconsumatorii absoluti desemneaza pe acei indivizi care pentru un anumit motiv de natura psihica ,economica,sociala,vor refuza sa consume produsul.

Segmentarea pietei

Piata este un conglomerat neomogen,alcatuit din pietele mai mici si mai omogene,care la randul lor,sunt compuse din altele mai mici si mai omogene.

Considerand specificitatea nevoilor de consum si particularitatile comportamentului de cumparare ,firma se vede nevoita sa delimiteze cat mai precis segmentul de piata pe care se decide sa concureze.Aceasta poarta numele generic de PIATA TINTA.

Identificarea pietei tinta implica impartirea pietei totale in subansamble omogene sub aspectul nevoilor ,motivatiilor si comportamentului de cumparare.

Niveluri de segmentare

Segmentarea unui sector de acitivitate poate fi facuta pe mai multe niveluri si grade de profunzime ,cele mai semnificative fiind segmentarea strategica,macrosegmentarea si microsegmentarea .

1.Segmentarea strategica :-face distinctia intre marile sectoare de activitate relative omogene sub aspectul tehnologiilor sau industriilor in care concureaza un grup industrial .Rezultatul acestui tip de segmentare este compartimentarea intreprinderii in directii ,divizii si filiale.

AGRICOLA INTERNATIONAL S.A. are dezvoltat sectorul de productie ,comert si distributie ,acest segment de piata este distinct ,adresandu-se intregii mase de consumatori.

2.Macrosegmentarea : - identifica produse - piata in interiorul fiecarei divizii sau filiale.Un produs-piata este omogen sub aspectul tehnologiilor ,sub aspectul functiilor pe care le indeplineste si sub aspectul grupului de consumatori.

Produse piata ale S.C. AGROCOLA INTERNATIONAL S.A. :produse alimentare,intr-un sortiment foarte variat .

Microsegmentarea : - cea prin care in interiorul produselor piata sunt identificate grupuri omogene de consumatori.Astfel in functie de pretul produselor sale si veniturilor consumatorilor,Agricola distinge trei segmente de consumatori :segmentul cu venituri mici,care in general prefera produsele mai ieftine asigurand o rata a profitului de 1-5 % ; segmentul cu venituri medii,care asigura o rata a profitului de 5-10% ; si segmentul cu venituri mari,pentru care pretul nu este principalul criteriu de alegere a unui anumit produs,segment ce asigura o rata p profitului de 10-20%.

Segmentarea descriptiva

Produsele alimentare sunt adresate intregii populatii ,adica principalul segment de piata il reprezinta oamenii obisnuiti cu venituri absolut normale,cu varste diferite si nevoi diferite.

Asadara se are in vedere : VARSTA ,SEXUL ,NUMARUL DE MEMBRI AI FAMILIEI ,CICLUL DE VIATA AL FAMILIEI ,VENITUL ,OCUPATIA ,EDUCATIA , RELIGIA , RASA ,NATIONALITATEA ,CLASA SOCIALA .

Segmentarea prin avantaje

Aceasta se bazeaza pe identificarea cosului(panelului) de avantaje pe care le cauta fiecare grup de consumatori.

SEGMENTAREA COMPORTAMENTALA

Este bazata pe caracteristici ce definesc comportamentul de cumparare .Aceste caracteristici tin de atitudine ,loialitate ,rata de cumparare ,avantajele cautate , statutul clientului ,importanta cumparaturii ,presiunea timpului .Din acest punct de vedere ,Agricola a observat ca lunile cu vanzarile cele mai ridicate sunt decembrie si mai, datorita sarbatorilor ,si dimpotriva lunile cu cele mai scazute vanzari sunt lunile de vara cand primeaza produsele de sezon (cruditati).

SEGMENTAREA DUPA STILUL DE VIATA

Se bazeaza pe ideea ca valorile culturale si modul de viata influenteaza semnificativ structura consumului si comportamentul de cumparare .

1.1CONCURENTA

Ca regula generala ,firma nu este singura si nestingherita in actiunile sale pe piata. Pozitia de monopol este tot mai rar intalnita .Concurenta orizontala (cea cu produse similare )sau verticala (cea cu produse diferite ,dar avand aceeasi utilizare ) poate zadarnici eforturile firmei.

Concret, se poate vorbi de concurenta de solutii ,concurenta generica ,concurenta de produs si concurenta de marca

Pe pietele moderne ,cele mai serioase si mai numeroase probleme de marketing sunt ridicate de concurenta dintre marci.

Principalii concurenti ai Agricola sunt : Agribac Investrand S.A. Bacau si Cosarom S.A.

1.2FURNIZORII

Pentru a iesi pe piata cu o anumita gama de produse si servicii, firma trebuie sa preia, la intrare, o anumita combinatie de resurse.

Agentii de la care intreprinderea cumpara resurse de orice natura, repere si parti de produs in cadrul unor relatii comerciale durabile poarta numele de furnizori.

Furnizori pot exercita anumite influente si presiuni asupra firmei.

Principalii furnizori necesari de la care se aprovizioneaza S.C. AGRICOLA INTERNATIONAL S.A. sunt:

-FURNIZORI DE CEREALE , FURNIZORI DE SROT SOIA , FURNIZORI DE TARATE , FURNIZORI DE FURAJE , FURNIZORI DE ULEI , FURNIZORI DE SARE , FURNIZORI DE FOSFATI , FURNIZORI DE PESTICIDE , FURNIZORI DE AMBALAJE DIN POLIETILENA , FURNIZORI DE AMBALAJE METALICE , FURNIZORI DE AMBALAJE DIN CARTON , FURNIZORI DE AMBALAJ, HARTIE IGIENICA , FURNIZORI DE MEDICAMENTE SI DEZINFECTANTI , FURNIZORI DE LUBRIFIANTI , FURNIZORI DE ACUMULATORI , FURNIZORI DE ANVELOPE , FURNIZORI DE PIESE DE SCHIMB , FURNIZORI DE CONDIMENTE , FURNIZORI DE MEMBRANE , FURNIZORI DE DETERGENTI , FURNIZORI DE CLIPSURI , FURNIZORI DE SODA CALCINATA, SODA CAUSTICA SI CLORURA DE VAR , FURNIZORI DE BECURI INCANDESCENTE SI LAMPI CU FLUOR , FURNIZORI DE CASEROLE SI ROLE CRYOFILM , FURNIZORI DE OXIGEN TEHNIC , FURNOZORI DE MATERIALE PENTRU REBOBINAT MOTOARE FURNIZORI DE RULMENTI , FURNIZORI DE CIMENT SI VAR , FURNIZORI DE FAINA ALBA SI MALAI , FURNIZORI DE MATERIALE FEROASE SI VOPSELE , FURNIZORI DE MATERIALE ELECTRICE SI UNELTE DIVERSE FURNIZORI DE APA POTABILA SI EVACUARE APE UZATE , FURNIZORI DE GAZE NATURALE , FURNIZORI DE CURENT ELECTRIC , FURNIZORI DE SERVICII DE TELEFONIE .

1.3CLIENTI

Cheia micromediului de marketing este clientela. Ea constituie destinatia si ratiunea eforturilor firmei si se prezinta prin piata efectiva a intreprinderii, in fiecare moment al existentei sale. Clientela poate fi formata din consumatori care distrug produsele prin consum efectiv, sau din utilizatori, care folosesc insusirile produselor pentru a realiza alte produse. In primul caz, produsele devin bunuri de consum, iar in al doilea caz, sunt bunuri industriale.

Clientii firmei pot fi plasati in unul sau mai multe din urmatoarele tipuri de piete:

- piata bunurilor de consum, anume aceea pe care actioneaza consumatorii;

- piata industriala, pe care actioneaza utilizatorii industriali;

- piata de distributie, pe care actioneaza distribuitorii si agentii de schimb.

- piata bunurilor publice sau piata guvernamentala pe care actioneaza statul, organizatiile non-profit si administratia publica care finanteaza sau cumpara bunuri de folosinta colectiva precum drumurile, podurile, rezervatiile, parcurile, securitatea nationala si individuala, scolile publice, etc.

In cele mai frecvente cazuri, firma se adreseaza mai multor tipuri de piete, simultan.

Pentru ca Agricola International S.A. desface cca 40% din productia sa prin propriile magazine, restul de 60% fiind vanduta catre terti, intr-un numar de aproape 1500 firme a caror colaborare este nestatornica si la export, voi prezenta in primul rand clientii de pe piata externa, care detin o pondere importanta in totalul vanzarilor si doar cei mai importanti clienti de pe piata interna:

Pe piata externa acestea sunt:

-WERNER SIMON GMBH, GERMANIA-pentru conserve

-PRONOX GMBH, GERMANIA-pentru carne de pasare

-PRO-VOST HELMULT STIMMING GMBH, GERMANIA-pentru carne de pasare

-FAUPEL S.A., ELVETIA-pentru carne de pasare

-STELA TRADE, MACEDONIA- pentru carne de porc

Trebuie retinut ca valoarea exportului spre aceste tari s-a ridicat in anul 2000 la 2.541.000 USD (39.426.000 mii lei), iar transportul produselor s-a efectuat integral cu masini proprii Agricola International(4 buc. Mercedes de 20 tone).

Pe piata interna principalii clienti sunt:

-YOUR FRIEND S.R.L. BACAU

-STENYON BUCURESTI

Lucrare: Evaluare la Matematica Lucrare: Metode numerice pentru calculul inversei unei matrici

-AMIRAL MIERCUREA CIUC

-DANTEX TG. JIU

-GENU S.R.L. BACAU

-MEDAS IMPEX S.R.L. P. NEAMT

2 POLITICA DE PRODUS

Exista numeroase criterii de clasificare a produselor dupa destinatia lor; dupa durata utilizarii lor; dupa tipul de cumparare; dupa nivelul implicarii sau a riscului; dupa complexitatea lor; dupa caracteristicile lor pentru distribuitor.

Fiecare produs poate fi descris dupa caracteristicile sale:

-caracteristici tehnice, fizico-chimice:

formule, compozitie;

forma, design;

culoare;

densitate;

- caracteristici de folosire:

varietate;

specificitate;

durata;

- caracteristici psihologice:

frumusete;

tinerete;

libertate;

forta;

- caracteristici asociate:

pret;

marca;

conditionare;

nume;

serviciu ;

MARCA DE PRODUS

Alegerea unei marci este, de asemenea, un element cheie in definirea politicii de promovare a produsului, numit uneori Produs - mix.

Rolul sau este de a da identitate bunului sau serviciului propus de catre un producator sau distribuitor.

Este foarte important pentru fiecare intreprindere sa-si defineasca o politica a marcii in functie de liniile si gamele de produse.

O linie de produse este constituita dintr-un ansamblu de produse omogene; o gama de produse este constituita dintr-un ansamblu de caracteristici intr-o linie; gama se poate diviza in superioara, medie si de slaba calitate, in functie de imaginea marcilor sale in constiinta consumatorilor.

Politica de marca este parte a politicii de produs si a strategiei de marketing a firmei. In legatura cu strategia de marca, un director de produs sau de marketing se poate confrunta cu trei principale categorii de decizii:

- a decide daca este sau nu este necesar sa adopte si sa confere o marca produselor sale;

- a stabili daca marca potrivita este cea a fabricantului sau cea a distribuitorului;

- a decide daca va folosi o marca individuala, una singura pentru toate produsele sale, sau va folosi o marca multipla, caz in care produse diferite sau loturi de calitati diferite din acelasi produs se vor oferi sub umbrelele unor marci diferite.

Mixul de produs, denumit si sortiment de produse, este ansamblul articolelor si al liniilor de produse pe care un comerciant le ofera spre vanzare cumparatorilor.

Mixul de produs al unei firme se caracterizeaza printr-o anumita largime, lungime, profunzime si omogenitate.

Largimea mixului de produs este data de numarul de linii de produs ce il compun.

Profunzimea mixului de produs este data de numarul de linii de produse distincte pe care le contine o linie de produse.

Lungimea mixului de produs se obtine insumand efectivele tuturor liniilor de fabricatie.

Omogenitatea mixului se refera la gradul de asociere a diferitelor linii de produse in consumul final, in procesul de productie, in procesul de distributie.

Toate aceste patru dimensiuni ale mixului de produs sunt importante pentru definirea strategiei de produs a unei firme.

Proiectarea politicii de produs se realizeaza prin proiectarea productiei medii de produse.

ANEXA 12-Prognozarea productiei medii

Din analiza tabelului se observa ca productiile medii ale produselor din carne vor avea o evolutie ascendenta in anii prognozati.

ANEXA 13-Elasticitatea cererii

Din analiza tabelului se observa ca populatia orasului pe cei trei ani prognozati va avea o evolutie descrescatoare iar consumul de carne de pasare pe cap de locuitor va avea o evolutie oscilanta,el crescand in anul 2007 fata de 2006 ca mai apoi sa scada in anul 2008 ajungand la 13,2%. Si cererea de carne de pasare are o evolutie oscilanta, crescand in anul 2007 ca mai apoi sa creasca in anul 2008. Cea mai mare cantitate de produse de carne se realizeaza in orasul Bacau si o cantitate mai mica in localitatile invecinate.

3 POLITICA DE PRETURI

Pretul este singura variabila a marketingului mix care aduce venit. In acest sens, pretul este deosebit de important din punct de vedere al intreprinzatorului.

Pretul produce efecte mult mai imediate decat celelalte variabile ale marketingului mix. Determinarea pretului trebuie sa fie coerenta cu celelalte variabile ale marketingului mix.

Obiectivele legate de pret

Acestea pot fi grupate in trei categorii a caror greutate relativa variaza dupa caz. Acestea corespund obiectivelor legate de volumul vanzarilor, de rentabilitatea, de gama de produse.

Obiectivele legate de volumul vanzarilor

Cantitatile vandute sunt adesea o functie inversa a pretului practicat. Pentru acest fapt, pretul utilizat influenteaza volumul produselor vandute.

Obiectivul rentabilitatii

Rentabilitatea si pretul propus sunt legate prin relatia:

R = P x Q - C x Q

unde: R - rentabilitatea;

P - pretul;

C - costul unitar;

Q - cantitatea vanduta.

Atunci cand putem estima cantitatea de produse susceptibila a fi vanduta intr-un an, este usor a fixa un pret care tine cont de un obiectiv de rentabilitate.

Este posibil de calculat pretul cu urmatoarea formula:

P = V + F / Q + r I / Q

unde: V - cost variabil mediu;

F - totalul costurilor fixe;

Q - cantitatea susceptibila a fi vanduta;

I - investitia;

r - rata rentabilitatii investitiei dorite.

Obiectivele gamei de produse

Pretul unui produs poate avea consecinte asupra vanzarilor produsului, dar poate avea consecinte si asupra altor produse ale gamei.

Astfel, fixarea pretului poate avea ca obiectiv optimizarea vanzarilor produselor unei intregi game. In ceea ce priveste politica dusa de firma, se are in vedere sensibilitatea pietei fata de pret. Clientela firmei sau cererea poate fi o frana in calea cresterii sau diminuarii pretului.

Prin departamentul de marketing, firma urmareste de asemenea fenomenele care au o influenta asupra elasticitatii cererii. Acestea sunt:

1. Existenta unei zone de pret de referinta;

2. Atractia anumitor preturi pentru consumatori (pret psihologic).

Inegalitatea sensibilitatii consumatorilor la pret.

4. Utilizarea pretului ca indicator de calitate.

Este deja cunoscut faptul ca fiecare consumator asociaza fiecarui produs o zona de preturi acceptabile, fruct al experientei si informatiilor culese din mediul ambiant.

Sub un prag minim, consumatorii resping produsul caci asociaza aceasta unei slabe calitati a produsului. Peste un prag maxim, ei nu vor cumpara produsul pentru ca il vor gasi prea scump.

Astfel de situatii au fost identificate in cadrul firmei, datorita faptului ca unele produse achizitionate cu preturi foarte mici si puse in vanzare cu preturi mici au avut tendinta de a fi considerate produse slabe din punct de vedere calitativ.

Majoritatea consumatorilor urmaresc calitatea si nu pretul produselor, care poate fi putin mai ridicat. Studiile efectuate in domeniu au aratat ca exista o relatie pozitiva intre pret si calitatea unui produs.

Aceste studii au putut pune in evidenta faptul ca pretul joaca un rol mai important cand este singura informatie disponibila, decat daca ar fi asociat altor informatii asupra produsului (marca, numele magazinului, etc.).

Firma isi fixeaza preturile in functie de costurile produselor.

Costurile, in general, constituie baza determinarii preturilor. O intreprindere care va vinde in continua pierdere, sub costuri, va deveni falimentara.

Toate organizatiile constituite pe criterii de profitabilitate, precum si multe din cele bugetare sau non-profit, stabilesc preturi pentru produsele sau serviciile pe care le ofera. Chiar daca se ascund sub un nume diferit, in esenta, prin functiile indeplinite, multe alte concepte sunt tot preturi: chiria este pretul ocuparii temporare a unui spatiu, dobanda este pretul banilor imprumutati, salariul este pretul muncii, amenda este pretul incalcarii legii, cautiunea este pretul libertatii temporare, cotizatia este pretul apartenentei la o organizatie, mita este pretul "bunavointei", tariful este pretul unui serviciu, impozitul pe venituri este pretul dreptului de a castiga bani, comisionul este pretul unei intermedieri, iar onorariul este pretul unei consultatii.

In mod traditional, preturile erau stabilite de cumparatori si vanzatori, prin negociere. Astfel, la deschiderea tratativelor, vanzatorii cereau un pret mai mare decat se asteptau sa primeasca, cumparatorii ofereau un pret mai mic decat se ofereau sa plateasca, dupa care, prin targuiala, se ajungea la un pret acceptabil pentru ambele parti.

Stabilirea unor preturi unice, ne-negociate pentru toti cumparatorii, care astazi ni se pare ceva foarte firesc, este o practica relativ recenta, care a fost introdusa o data cu initierea operatiunilor comerciale cu amanuntul pe scara larga.

Mai intai, in ceea ce priveste importanta si rolul jucat intre celelalte elemente ale mixului de marketing, se detaseaza argumentul ca pretul este singurul care aduce venituri, toate celelalte genereaza costuri.

In al doilea rand, pretul a fost timp indelungat criteriul principal de alegere intre oferte diferite. Cu toate ca in prezent au capatat importanta si alte elemente in luarea unor astfel de decizii, pretul ramane esential si pe aceasta cale, determina marimea cotei de piata si a profitabilitatii.

Mai mult, pretul este si cea mai flexibila componenta a mixului de marketing.

Facilitatile oferite de Agricola International in materie de pret sunt:discount de pana la 3% la plata cu numerar; plata la 7 zile cu discount de 3%; plata la 7 zile de la livrare cu CEC antedatat.

Preturile unitare prognozate sunt crescatoare din anul2006 in anul 2007 precum si in anul 2008.

La fel ca la preturi ,si costurile sunt prognozate in asa fel in cat sa creasca de la un an la altul.

ANEXA 14 -Prognozarea preturilor unitare

ANEXA 15    -Prognozarea costurilor unitare

ANEXA 16    -Prognozarea profiturilor unitare

4 POLITICA DE PROMOVARE - COMUNICARE

Comunicarea in marketing este ansamblul semnelor emise de firma in directia clientelei sale, a potentialilor cumparatori, a partenerilor firmei, a liderilor de opinie, a concurentilor, a organismelor si agentilor economici, a personalului sau in scopul imbunatatirii relatiilor comerciale ale intreprinderii.

Legaturile cu consumatorii, cu mass-media, cu partenerii de afaceri, cu alte institutii guvernamentale sau neguvernamentale sunt elemente ce caracterizeaza rolul si scopul relatiilor publice. Relatiile publice reprezinta elementul pe baza caruia o firma si publicul sau se adapteaza continuu la nevoile celeilalte parti.

Elementele relatiilor cu publicul ce influenteaza imaginea externa a firmei sunt:

1. Sfaturile: consumatorii sunt indrumati prin pliante distribuite gratuit asupra produselor.

2. Relatiile cu mass-media: urmaresc asigurarea legaturii cu mijloacele de comunicatie in vederea realizarii reclamei si publicitatii. Astfel, Agricola International a avut contact cu postul de radio Radio Alfa si ziarul Monitorul din Bacau.

Publicitatea: raspandirea planificata si gratuita a unor mesaje prin intermediul unor mijloace de comunicare, urmarind un interes al organizatiei.

4. Relatiile angajat-conducere: venirea in intampinarea grijilor, informarea si motivarea angajatilor, membrilor unei organizatii si a familiilor lor.

5. Afaceri publice: Implicarea efectiva in politica publica si adaptarea firmei la nevoile publicului.

6. Afacerile guvernamentale.

7. Evenimentele speciale si participarea publica.

8. Relatiile interculturale.

9. Comunicatiile de marketing: combinarea actiunilor utilizate pentru sporirea vanzarilor unui produs, incluzand reclama, publicitatea, promovarea, evenimentele speciale.

MARKETINGUL DIRECT:

Marketingul direct realizeaza o comunicare intre firma si clienti, comunicare ce se reflecta intr-un mod personal, spre deosebire de comunicarea realizata prin intermediul publicitatii interpersonale.

Elementele marketingului direct pe care S.C.AGRICOLA INTERNATIONAL S.A. le practica sunt:

- catalogul, modalitate prin care firma aduce la cunostinta clientilor informatii asupra produselor si serviciilor pe care firma respectiva le realizeaza sau comercializeaza.

- pliantul, este utilizat mai ales cu ocazii speciale (targuri, intalniri cu consumatorii, clientii, etc.);

In cadrul politicii de comunicare, S.C. AGRICOLA INTERNATIONAL S.A. a participat la numeroase simpozioane, consfatuiri, expozitii, mese festive organizate cu diferite ocazii.

Un punct slab in materie de promovare este acela ca Agricola nu a dovedit constanta, actiunile de promovare fiind cel putin sporadice, fapt justificabil intr-o anumita masura, avand in vedere ca o campanie publicitara necesita un efort financiar considerabil (estimat la cca. 500 mii USD).

ANEXA 17-Bugetul promotional

Capitolul 4 Concluzii si propuneri

Din analiza societatii S.C. Agricola International S.A. rezulta urmatoarele concluzii:

-productia oferita de firma este de calitate superioara ,cu o varietate larga de sortimente din carne de pasare ,porc ,vita ,oaie.Aceste produse sunt distribuite in toata tara prin canalele proprii de distributie.

-preturile la fiecare grupa de produse sunt realizate in asa fel incat sa fie mai atragatoare fata de preturile oferite de firmele concurente.

Vanzarea produselor se face direct prin magazinele proprii aflate in proportie de 90% din orasele tarii si in mod indirect la diferiti proprietari de magazine.

In urmatorii ani se vor avea in vedere urmatoarele:

1. CRESTEREA RETELEI DE MAGAZINE

Pentru indeplinirea acestui obiectiv avem urmatorul plan de actiune:

- Contactarea tuturor celor care doresc sa cedeze spatii in diverse puncte ale oraselor tinta prin intermediul mass-media.

- Contracte cu primariile locale.

2. MODERNIZAREA SPATIILOR COMERCIALE EXISTENTE

Implica de asemenea cheltuieli cu procurarea materialelor si realizarea spatiilor intr-o linie moderna.

Participarea la licitatii cu societatile de constructie din judetele in care Agricola Bacau dispune de magazine.

CRESTEREA VOLUMULUI VANZARILOR

Departamentul Marketing din cadrul S.C AGRICOLA INTERNATIONAL S.A. a pus la punct un plan strategic de creare a unei cat mai bune imagini publice :

Realizarea de fluturasi cu anumite mesaje publicitare, de informare a populatiei.

Se vor face anunturi in ziare si la posturile de radio despre gama de produse oferita.

Se vor educa vanzatorii propriilor magazine in spiritul "legii vanzarilor", precum si a celorlalti angajati care vin in contact direct cu unii clienti sau furnizori.

OBIECTIVE DE ATINS

1.Dezvoltarea in urmatorii ani a unei retele proprii de ditributie, in completarea celei deja exitente, la nivel national in orasele mari: Brasov, Cluj, Sibiu, Craiova, Timisoara, pentru ca vanzarile prin spatiile proprii si inchiriate sa ajunga la cca. 50-60% din cifra de afaceri.

2. Modernizarea magazinelor existente.

Cresterea volumului vanzarilor

BIBLIOGRAFIE

1. Angelescu Coralia, Economie, Editura Economica, Bucuresti, 2000

2.Basanu Gh., Managementul aprovizionarii si desfacerii, Editura Economica, Bucuresti, 2004

Food and agriculture organisation, 2002

4.Istudor N., David N., Asigurarea si gestionarea resurselor materiale pentru agricultura si industria alimentara, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2000

5.Istudor N.,David N., Asigurarea si gestionarea resurselor materiale pentru agricultura si industria alimentara, caiet de lucrari aplicative, Editura ASE , Bucuresti, 1997

6.Iosif Gh., Analiza economico-financiara a firmei in domeniul agroalimentar, Editura Tribuna Economica, 2000

7. Manole V., Stoian Mirela, Marketing, Editura ASE, Bucuresti, 2004

8. Manole V., Stoian Mirela, Ion Raluca Andreea, Agromarketing, Editura ASE, 2003

8.Tribuna Economica, colectie 2000-2004

9.Voicu R., Dobre Iuliana, Organizarea si strategia dezvoltarii unitatilor agricole , Editura ASE, 2003

Zahiu Letitia, Nastase M., Economia intreprinderii, Editura ASE, 2003

11. Zahiu Letitia., Dachin A., "Impactul politicii de produs asupra performantelor agriculturii romanesti", lucrare publicata in volumul Aderarea Romaniei la UE-provocare pentru agricultura si mediu, Editura ASE, Bucuresti, 2004, pagina 54