Proiect la gestiunea financiara a intreprinderii

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Capitolul I

Prezentarea generala a firmei

Firma SC.ZETA.SRL si-a inceput activitatea in luna ianuarie 2005, iar in luna august a aceluiasi an (2005) a reusit deschiderea unui atelier de productie in Oradea, din dorinta de a fi mai aproape de clienti si de a raspunde comenzilor intr-un timp cat mai scurt.

Oferta firmei SC ZETA SRL cuprinde gratare sudate si presate pentru trafic pietonal, trafic de vehicole, trepte de scari, scari in spirala (elicoidale), scari drepte, scari verticale si profiluri de tabla.

Gratareale metalice ZETA fac parte dintr-o gama larga de utilizare si pot fi folosite in diferite domenii ale industriei.

Gratarele metalice ZETA se pot utiliza in industria chimica, petrochimica, centrale electrice, centrale de termoficare, in industria alimentara, in industria de productie a autovehicolelor , la santiere navale, instalatii de foraj etc.

Capitolul II

Realizarea diagnosticului financiar

I Analiza structurii bilantului

Analiza ratelor de structura ale activului

Rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului fix. In perioada 2005-2006 aceasta rata a inregistrat scaderi

Rata activelor circulante exprima ponderea activelor ciculante in totalul activului. In anul 2005 valoarea acestei rate a fost de 96.9% dar a avut o tendinta scadere ajungand la 89,05%

Analiza ratelor de structura ale pasivului

Rata creditelor pe termen lung este nula in ambele perioade.

Analiza: Culegere de probleme la matematica: polimeri, fractionarea, reactia de polimerizare Referat: Teorema paralelelor taiate de o secanta

Rata stabilitatii financiare exprima ponerea capitalului permanent in pasivul total si in ambele perioade acestea ingregistrand valori destul de scazute.

Rata autonomiei financiare exprima gradul de independenta financiara a sociateatii, adica ponderea capitalului propriu in totalul pasivului. Aceasta rata inregistreaza valori scazute, si o tendinta usoara de scadere de la o perioada la alta

Rata de indatorare globala exprima ponderea datoriilor totale in totalul pasivului. In perioada analizata aceste datorii sund foarte mari, % in 2005 si %in 2006 si se datoreaza creditarii societatii de catre actionarul unic.

II. Analiza echilibrului financiar

Situatia neta (SN)

SN=Activ Total - Datorii Totale

AT=active imobilizate nete + active circulante + cheltuieli in avans

AT₀=8300+259914+0=268214

AT₁=5533+548278+61880=615691

Dat totale=Datorii pe TS + Datorii pe TM si TL + venituri in avans

Dat tot₀=229974+0+16587=246561

Dat tot₁=372527+0+168483=541010

SN₀=268214-246561=21653

SN₁=615691-541010=74681

∆SN=SN₁-SN₀=74681-21653=53028

Interpretare:

Situatia neta este in ambele perioade pozitiva, consecinta a unei gestiuni economice sanatoase ca umare a reinvestirii profitului si a altor acumulari

Situatia neta are o tendinata de crestere de la o perioada la alta ca urnare a cresterii activului total

Fondul de rulment (FR)

FR=Surse Permanente - Alocari Permanente

Surse Permanente=Capital propriu + datorii pe TM si TL

Surse permanente₀=21653 + 0 =21653

Surse permanente₁=39092 + 0=39092

FR₀=21653-8300=13353

FR₁=39092-5533=33559

∆FR=FR₁ - FR₀ = 33559 - 13353 =20206

Interpretare

Fondul de rulment este pozitiv im ambele situatii ceea ce reflecta echilibru financiar pe termen lung. Este consecinta a incheierii exercitiului financiar cu rezultate favorabile si a repartizarii profitului pentru dezvoltare precum si a inregistrarii amortismentelor cumulate in cursul exercitiului

Fondul de rulment fiind pozitiv, intreprinderea dispune de o marja de securitatae care o protejeaza de evenimente neprevazute

Se observa deasemnea ca fondul de rulment inregistreaza o tendinta de crestere in cursul perioadei analizate

Fondul de rulment propriu (FRP)

FRP= capital propriu - active imobilizate nete

FRP₀=21653 - 8300=13353

FRP₁ = 39092-5533=33559

∆FRP= FRP₁ - FRP₀=33559 - 13353 = 20206

Interpretare:

Fondul de rulment propriu masoara achilibrul financiar ce se asigura prin capitaluri proprii, cee ce reflecta gradul de autonomie financiara

Fondul de rulment propriu este poztivi in ambele perioade, cee ce reflecta faptul ca intreprinderea are un grad ridicat de autonomie financiara

Fondul de rulment indatorat (FRI)

FRI= FR - FRP

FRP₀ = 13353 - 13353 = 0

FRP₁=33559-33559=0

∆FRP= FRP₁ - FRP₀=0

Interpretare:

Fondul de rulment imprumutat reflecta gradul de indatorare pe TL pentru a finanta nevoile pe termen scurt.

In ambele perioade acest indicator este nul ceea ce inseamna ca fondul de rulment imprumutat nu are importanta in asigurarea echilibrului pe TL

Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR=alocari temporare - surse temporare

Alocari Temporare=Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans

Alocari temporare₀=10694 + 234174 + 0 =244868

Alocari temporare₁=52643 + 421941 + 61880 =536464

Surse temporare=datorii exploatare + venituri in avans = Datorii pe TS - credite bancare pe TS +venituri in avans

Surse temporare₀=229974 + 0+16587=246561

Surse temporare₁=372527+0+168483=541010

NFR₀=244868-246561= -1693

NFR₁=536464-541010= -4546

∆NFR=NFR₁-NFR₀= -4546+1693= -2853

Interpretare:

Nevoia de fond de rulment este negativa in ambele perioade ceea ce reprezinta echilibru pe TS deoarece exista un surplus de resurse in raport cu nevoile. Se observa o scaderea a nevoiii de fond de rulment in 2006 fata de 2005, situatie favorabila pentru intreprindere

Trezoreria Neta(TN)

TN=FR-NFR

TN₀=13353-(-1693)=15046

TN₁=33559-(-4546)=38105

∆TN=TN₁-TN₀=38105-15046=23059

Interpretare

Trezoreria neta inregistreaza valori positive in ambele perioade cee ce reprezinta rezultatul unui echilibru financiar incheiat cu un surplus monetary adica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor

Nevoia de fond de rulment are o tendinta de crestere

III. Soldurile intermediare de gestiune

1.Marja comerciala (MC)

MC=venituri din vanzarea marfurilor - cheltuieli privind marfurile

MC₀=2263 - 2100 = 163

MC₁=113144 - 133074 = -19930

∆MC = MC₁ - MC₀ = -19930-163= -20093

Interpretare:

Marja comerciala este pozitiva in prima perioada, reprezentant excedentul vanzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare al acestora. Se observa ca in perioada a doua marja comerciala inregistreaza tendinte negative, scazand drastic ceea ce reflecta un rezultat nefavorabil pentru intreprindere

2. Productia exercitiului(PE)

PE=productia vanduta + variatia stocurilor +productia imobilizata

PE₀=247534 + 0 +0 =247534

PE₁=1021520 + 0 +0 = 1021520

∆PE=PE₁ - PE₀ = 1021520-247534=773986

Interpretare:

Productia exercitiului reprezinta activitatea desfasurata de intreprindere si inregistreaza tendinte pozitive in ambele perioade. Deasemnea inregistreaza o crestere de la o perioada la alta cee ce este favorabil pentru intreprindere

Valoarea adaugata(VA)

VA=MC+PE-consumuri intermediare

Consumuri intermediare= ch cu materialele+ch cu prestatiile externe

VA₀=163+247534 -(199485+1551+0+22723)=23938

VA₁= -19930+1021520-(754811+10112+901+146249)=89517

∆VA=VA₁-VA₀=89517-23938=65579

Interpretare:

Valoarea adaugata are valori pozitive in ambele perioade cee ce exprima o cresterea de valoarea rezultatta din utilizarea factorilor productiei (in special munca si capitalul) peste valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate de la terti.

In plus valoarea adugata creste de la o perioada la alta ceea ce reprezinta un lucru favorabil pentru intreprindere

Excedentul brut din exploatare(EBE)

EBE=VA+subventii din exploatare-ch cu impozite sit axe-ch cu personalul

EBE₀=23938+0-7-514=23417

EBE₁=89517+0-248-27231=62038

∆EBE=EBE₁-EBE₀=62038-23417=38621

Interpretare:

Exedentul brut din exploatare inregistreaza valori pozitive si o tendinat de crestere de la o perioada la alta si reflecta acumularea bruta din activitatea de exploatare cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii economice si a capacitatii potentiale de autofinanatare a investitiilor din amortizari, provizioane si profit.

Rezultatul exercitiului (RE)

RE=EBE+alte venituri din exploatare+venituri din provizioanre-cheltuieli cu amortizari si provizioane-alte cheltuieli de exploatare

RE₀=23417+0+0+0-0-0-0-0=23417

RE₁=62038+0+0+0-2767-35589-0-1000=22682

∆RE=RE₁-RE₀=22682-23417= -735

Interpetare:

Rezultatul din exploatare reflecta acumularea bruta din activitatea de exploatare, rezerva principala a intreprinderii cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii economice si capacitatii de autofinantare a investitiilor

Se observa ca pentru societatea analizata, rezultatul din exploatare este pozitiv, insa inregistreaza o tendinta de scadere in 2005 fata de 2006

Rezultatul curent(RC)

RC=RE+venituri financiare-ch financiare

RC₀=23417+1-0=23418

RC₁=22682+399-1841=21240

∆RC= RC₁- RC₀=21240-23418= -2178

Interpretare

Rezultatul current reprezinta rezultatul exploatarii corectat cu cel din activitatea financiara.

Rezultatul current inregistreaza valori pozitive atat in 2005 cat si in 2006, intreprinderea inregistrand profit in ambele perioade

Rezultatul extraordinar

Rextr=Venituri extraordinare-cheltuieli extraordinare

Rextr₀=0+0=0

Rextr₁=0+0=0

∆Rextr=0

Interpretare:

Rezultatul etraordinar este nul in ambele perioade cee ce reflecta faptul ca intreprinderea nu a inregistrat activitati extraordinare in nici una dintre cele 2 perioade

Rezultatul brut al exercitiului

RB=RC+R extr

RB₀=23418

RB₁=21240

∆RB=RB₁-RB₀=21240-23418= -2178

Interpretare:

Reprezinta rezultatul current corectat cu rezultatul extraordinar si inregistreaza valori pozitive in ambele perioade

Rezultatul net al exercitiului (RN)

RN=RB-impozit pe profit

RN₀=23418-3765=19653

RN₁=21240-3801=17439

∆RN= RN₁ - RN₀ =17439-19653= -2214

Interpretare

Rezultatul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii desfasurate cu care vor fi renumerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise

Rezultatul net are tendinte pozitive in ambele perioade insa descreste de la o perioada la alta

IV. Analiza Ratelor Cinetice(de gestiune)

Durata de rotatie a stocurilor(Dst)

Dst=x360

Dst₀=x360=15,41 zile

Dst₁=x360=16.70 zile

∆Dst=Dst₁-Dst₀=16,70-15,41=1,29 zile

Interpretare:

Durata de rotatie a stocurilor exprima numarul de zile cuprinse intre momentul achizitiei marfurilor de la furnizor si momentul livrarii lor catre client

In ambele perioade se observa o durata de rotatie mai mica de 30 de zile , lucru favorabil pentru intreprindere

Durata de incasare a creantelor (Dcr)

Dcr = x360

Dcr₀=x360=337.48 zile

Dcr₁= x360=133.87 zile

∆Dcr=Dcr₁-Dcr₀=133.87-337.48= -203.61zile

Interpretare:

Durata de incasare a creantelor arata numarul de zile necesar pentru incasarea creantelor de la client. Este de preferabil ca acesta durata sa nu depaseasca 30 de zile

In ambele perioade aceasta durata depasesre 30 de zile ceea ce reflecta faptul ca intreprinderea isi incaseaza creantele cu intarziere. Este favorabil insa faptul ca aceasta rata a scazut de la operioada la alta

Durata de achitare a furnizorilor (Dfz)

Dfz= x360

Dfz₀= x360=242.54 zile

Dfz₁= x360=95.97 zile

∆Dfz=Dfz₁-Dfz₀=95.97-242.54= -146.56

Interpretare:

Durata de achitare a furnizorilor exprima numarul de zile in care se face plata furnizorilor. In cazul de fata durata de achitare a furnizorilor este mai mica decat durata de incasare a creantelor ceea ce nu este un lucru favorabil pentru intreprindere. Este insa favorabil faptul ca aceasta rata a scazut in 2006 fata de 2005.

V. Capacitatea de autofinantare (CAF)

Metoda deductiva

CAF=EBE - alte venituri din exploatare + venituri financiare si extraordinare - alte cheltuieli din exploatare - cheltuieli financiare si extraordinare - impozitul de profit

CAF₀=23417+0+1+0-0-0-0-3765= 19653

CAF₁=62038+0+399+0-1000-1841-0-3801=55795

∆CAF=CAF₁-CAF₀=36142

Interpretare:

Capacitatea de autofinantare reprezinta potentialul financiar de crestere economica a societatii, sursa interna de finantare generata de activitatea comerciala a unitatii dupa deducerea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Ea este un surplus financiar, degajat de activitatea rentabila a societatii.

In ambele perioade acest indicator inregistreaza valori pozitive si in plus o tendinta de crestere de o perioada la alta

VI. Analiza ratelor de structura ale capitalului

Ratele de echilibru

a.      Rata de finantare a activelor fixe (rata fondului de rulment) (R_FR)

R_FR= ₌

R_FR₀= =2.60

R_FR₁=

R_FR= R_FR₁- R_FR₀=7.06-2.6=4.46

Interpretare:

Rata de echilibru este supraunitara si reflecta un fond de rulment pozitiv adica faptul ca activele imobilizate nete sunt finantate numai din surse permanente iar societatea se afla in echlibru financiar pe TL

b.      Rata fondului de rulment propriu (R_FRP)

R_FRP=

R_FRP₀=

R_FRP

∆ R_FRP R_FRP R_FRP

Interpretare:

Rata fondului de rulment propriu este supraunitara in ambele perioade cee ce reflecta un fond de rulment pozitiv adica autonomie financiara ridicata in domeniul investitional

c.       Rata de finantare a nevoii de fond de rulment(R_NFR

R_NFR=

R_NFR₀= = -7.88

R_NFR₁ =

∆ R_NFR= R_NFR₁- R_NFR₀= -7.38+7.88=0.50

Interpretare:

Aceasta rata evidentiaza proportia corespunzatoare din fondul de rulment ce finanteaza nevoia de fonde de rulment pozitiva

In ambele perioade nevoia de fonde de rulment este negativa, de aceea nu are relevanta calculul acestei rate pentru ca nevoia de fond de rulment negativa reprezinta un surplus de surse temporare in raport cu nevoile temporare, adica societatea nu are nevoie de finantare

Ratele de lichiditate

a.      Rata lichiditatiii generale (R_LG)

R_LG =

R_LG₀ = =1.13

R_LG₁ =

∆R_LG= R_LG₁- R_LG₀ =1.47-1.13=0.34

Interpretare:

Rata lichiditatii generale este supraunitara in ambele perioade, cu tendinte de crestere in 2006 fata de 2005, ceea ce este un aspect favorabil pentru societate si reflecta capacitatea acesteia de a-si achita datoriile pe TS din active circulante. Cu cat aceasta rata este mai mare decat 1 cu atat societatea este protejata de o insuficienta de trezorerie care ar putea fi cauzata de rambursarea datoriilor pe TS la cererea creditorilor

b.      Rata lichiditatii reduse (R_LR)

R_LR =

R_LR₀ = =1.08

R_LR₁ = =1.23

∆ R_LR = R_LR₀- R_LR₁=1.23-1.08=0.15

Interpretare:

Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe TS doar din creante si disponibilitati banesti.

Valoarea optima a aceastei rate se situeaza intre [0.8;1]

In ambele perioade se observa o depasire a acestor valori optime, si o tendinta de crestere a acestora

c.       Rata lichiditatii imediate (R_LI)

R_LI =

R_LI = =0.06

R_LI =

∆ R_LI = R_LI- R_LI=0.10-0.06=0.04

Interpretare:

Rata lichiditatii imediate reflecta capacitatea intreprinderii de a-si rambursa datoriile pe TS din disponibilitati banesti. Nivelul minim recomandat pentru aceasta rata este de 0.3

In perioada analizata societatea a inregistrat valori reduse ale ratei lichiditatii imediate dar care nu ridica probleme in conditiile in care societatea dispune de stocuri si creante usor lichidabile

Ratele de indatorare

a.      Rata Levierului(L)

L =

L₀ =

L₁ =

∆L= L₁ L₀

Interpretare:

Levierul este in ambele perioade supraunitar si reflecta faptul ca societatea nu mai poate solicita acordarea unui nou credit bancar deoarece nu prezinta garantie pentru banca ca va putea rambursa in viitor ratele scadente si dobanda aferenta.

Levierul financiar inregistreaza o tendinta  de scadere favorabila societatii datorita cresterii capitalului propriu.

b.      Rata creditelor de trezorerie (R_CTS

R_CTS =

R_CTS0 = =0

R_CTS1 = =0

∆ R_CTS = R_CTS1 - R_CTS0 =0

Interpretare:

Aceasta rata masoara gradul de indatorare bancarea pe TS a activitatii de exploatare

Avand in vedere ca nevoia de fond de rulment este negativa, nu are relevanta calculul acestei rate

c.       Rata datoriilor financiare

R_DF =

R_DF0 =

R_DF1 =

∆ R_DF = R_DF1 - R_DF0 =0

Interpretare:

Rata datoriei financiare reflecta gradul de indatorare pe termen lung si mediu al societatii. Limita maxima stabilita de normele bancare pentu aceasta rata este de 0,50.

Valorile inregistrate de acesta rata sunt nule in ambele perioade ceea ce reprezinta o situatia favorabila pentru intreprindere astfel ca societatea poate solicita acordarea unui nou credit bancar pe termen lung si mediu in caz ca are nevoie

d.      Rata capacitatii de rambursare a datoriilor prin capacitatea de autofinantare(R_CAF)

R_CAF =

R_CAF0 =

R_CAF1 =

∆ R_CAF = R_CAF1 - R_CAF0 =0

Interpretare:

Acesta rata exprima in numar de ani capacitatea societatii de a-si rambursa datoriile pe TL pe baza capacitatii de autofinantare. Normele bancare impun o valoare maxima de 3.

In ambele perioade valorile ratei sunt 0 ceea ce reflecta o capacitate de rambursare foarta ridicata

e.      Rata capacitatii de prelevare a cheltuielilor financiare (R_{ch fin})

R_{ch fin} =

R_{ch fin0} =

R_{ch fin1} =

∆ R_{ch fin} = R_{ch fin1} - R_{ch fin0} =0.02

Interpretare:

Limita maxima admisa de aceasta rata este de 0,6

In ambele perioade analizate valoarile ratei nu depasesc 0.6 ceea ce reflecta faptul ca societatea are capacitatea de a-si achita costul indatorarilor cu dobanzi si comisioane bancare din EBE realizat

VII. Ratele de rentabilitate

Ratele rentabilitatii economice brute

a.      Rata nominala a rentabilitatii economice brute

R_neb = x 100

Cap. investit = Active fixe brute + NFR + Disponibilitati banesti

Cap. investit₀=8300-1693+15046=21653

Cap. investit₁=8300-4546+39144=42898

R_neb0 = x 100=108.14%

R_neb1 = x 100=144.61%

∆ R_neb = R_neb1 - R_neb0 =36.47%

b.      Rata reala a rentabilitatii economice brute

R_reb= R_neb-R_inflatiei

R_{inflatiei2005}=8.6%

R_{inflatiei2006}=4.87%

R_reb0=108.14%-8.6%=99.54%

R_reb1=144.61%-4.87%=139.74%

∆ R_reb = R_reb1 - R_reb0 =40.2%

Interpretare:

Rata rentabilitatii economice brute masoara gradul societatii de a-si reinnoi capitalul investit. E bine ca aceast rezultat sa fie cat mai mare cee ce reprezinta o perioada de reinnoire a capitalului investit cat mai scurta

In perioadele analizate, nivelul acestor rate este ridicat, cu mult peste limita minima de 25%, iar rata nominala a rentabilitatii brute este in ambele perioade superioara ratei inflatiei

Ratele rentabilitatii economice nete

a.      Rata nominate a rentabilitatii economice nete

R_nen= x 100

R_nen0= x 100=108.14%

R_nen1= x 100=52.87%

R_nen R_nen1 R_nen0

b.      Rata reala a rentabilitatii economice nete

R_ren= R_nen- R_inflatiei

R_ren0=108.14%-8.6%=99.54%

R_ren1=52.87%-4.87%=48%

∆ R_ren = R_ren1 - R_ren0 =51.54%

Interpretare:

Rata nominala a rentabilitatii economice nete este superioara ratei inflatiei, astfel ca societatea poate sa isi recupereze integral eforturile depuse pentru desfasurarea activitatii mentinandu-si astfel activul sau economic

Rata rentabilitatii financiare

R_f = x 100

R_f0 = x 100=90.76%

R_f1 = x 100=44.61%

∆ R_f = R_f1 - R_f0 =46.15%

Interpretare:

Rata rentabilitatii financiare masoara capacitatea firmei de a realiza profit in urma utilizarii capitalurilot propii. Din aceasta rata se remunereaza actionarii, fie prin acordarea de dividente, fie prin majorarea rezervelor care de fapt reprezinta o crestere a valorii intrinseci a actiunilor societatii

Rata rentabilitaii financiare s-a calculat in ambele perioade deoarece intreprinderea a obtinut profit atatat in 2005 cat si in 2006

VIII. Analiza pragului de rentabilitate din exploatare

Cheltuieli fixe

CF=5%(consumuri externe de la terti + cheltuieli privind marfurile)+20%(cheltuieli cu personalul + cheltuieli cu amortizarile si provizioanele din exploatare +cheltuieli cu alte impozite si taxe)

Consumuri externe de la terti=ch materiale+ch cu prestatii externe

CF₀=5%(199485+1551+0+22723+2100)+20%(514+0+0+0+7­)

CF₁=5%(754811+10112+901+146249+133074)+20%(27231+2767+0

∆CF= CF₁ - CF₀ =540272

Cheltuieli variabile

CV=95%(consumuri externe de la terti+ch privind marfurile)+80%(ch cu personalul+ch cu amortizarile si provizioanele din exploatare+ch cu alte impozite si taxe)

CV₀=95%(199485+1551+0+22723+2100)+80%(514+0+0+0+7­)

CV₁=95%(754811+10112+901+146249+133074)+80%(27231+2767+35589+248)=992889.65+52668=1045557.6

∆CV= CV₁ - CV₀ =830574.8

Marja asupra cheltuielilor variabile

MCV=CA-CV

MCV₀=249797-214982.85=34814.15

MCV₁=1134664-1045557.6=89106.4

∆ MCV = MCV₁ - MCV₀ =54292.25

Marja procentuala asupra cheltuielilor variabile

MCV%=x 100

MCV₀%=x 100=13.93%

MCV₁%=x 100=7.85%

MCV%= MCV₁%- MCV₀%= -6.08%

Pragul de rentabilitate din exploatare

CA_pr =

CA_pr0=

CA_pr1 =

CA_pr CA_pr1 CA_pr0

Interpretare:

Pragul de rentabilitate se mai numeste si punctual mort si evidentiaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze intreprinderea pentru a nu lucra in pierdere

Peste acest nivel activitatea intreprinderii devine rentabila

Rata riscului exploatarii

R_Pr = x 100

R_Pr0 = x 100=32.75

R_Pr1 = x 100=73.45

∆ R_Pr = R_Pr1 - R_Pr0= 40.7

Interpretare:

Rata riscului exploatarii e preferabil sa fie cat mai mica pentru a evidentia un risc de explotare minim. Cu cat aceasta rata e mai mica cu atata si pragul de rentabilitate e mai mic.

In cazul de fata riscul exploatarii se dubleaza in ce-a de a doua perioada

Indicele de securitate

I_s =

I_s = =0.67

I_s = =0.26

∆ I_s = I_s1 - I_s0 = -0.41

Interpretare:

Indicele de securitate evidential marja de securitate de care dispune intrepribderea cu cat indicele este mai mare cu atat riscul de exploaare va fi mai redus

In cazul intreprinedrii studiate, indicele se securitate inregistreaza o tendinta de scadere in ce-a de a doua perioada, cee ce semnifiaca faptul ca in 2006, marja de securitate de care dispune intreprinderea va fi mai redusa

Pozitia absoluta fata de pragul de rentabilitate din exploatare (flexibilitate absoluta

= CA - Ca_pr

Interpretare:

Flexibilitatea absoluta evidentiaza capacitatea intreprinderii de a-si adapta productia la cerintele pietei.

Intreprinderea inregistreaza valori ridicate ale acestui indicator in ambele perioade, inregistrandu-se o tendinta de crestere a acestor valori de la o perioada la alta

Pozitia relativa fata de pragul de rentabilitate din exploatare(coeficientul de volativitate

= =205.31%

Interpretare:

Coeficientul de valabilitate evidentiaza capacitatea intreprinderii de a-si adapta productia la cerintele pietei.

In perioada 2005 intreprinderea inregistreaza o valoarea ridicata a acestui indicator ceea ce inseamna o capacitate ridicata de a se adapta al cerintele pietei insa aceasta valoare scade in 2006, ceea ce reprezinta o situatia nefavorabila pentru intreprindere

IX. Analiza riscului de faliment

Metoda Canon-Holder

Z = 16R₁ + 22R₂ - 27R₃ - 10R₄ + 24R₅

R₁ =

R_1₀ =

R_1₁ =

R₂ =

R_2₀ =

R_2₁ =

R₃ =

R_3₀ =

R_3₁ =

R₄ =

R_4₀ =

R_4₁ =

R₅ =

R_5₀ =

R_5₁ =

Z₀=16x0.92 + 22x0.08 - 27x0 - 10x0.02 + 24x0.10=14.72+1.76-0-0.2+2.4=18.86

Z₁=16x0.80+22x0.06-27x0.001-10x0.3+24x0.16=12.8+1.32-0.027-3+3.84=14.93

∆Z= -3.93

Interpretare:

riscul de faliment depinde de valoarea lui Z duap cum urmeaza:

▪Z>16 - situatia financiara a intreprinderii e foarta buna cu un risc de faliment sub 10%

▪ZЄ(10, 16] - situatia financiara a intreprinderii e buna si se confrunta cu un risc de faliment intre 10% si      30%

▪ZЄ(4, 10] - situatia financiara a intreprinderii e dificila si se confrunta cu un risc de faliment cuprins intre 30% si 65%

ZЄ(-5,4] -starea de faliment a intreprinderii e iminenta, riscul de faliment fiind cuprins intre 65%si 90%

Z≤-5 - intreprinderea e falimentara, riscul de faliment fiind peste 90%

In 2005 situatia intreprinedrii este una buna, aceasta confruntandu-se cu un risc de faliment intre 10% si 30% iar in 2006, situati aintreprinderii este foarte buna confruntandu0se cu un risc de faliment sub 10%

Capitolul III

Concluziile analizei financiare

Puncte tari:

Cresterea capitalului propriu de la o perioada la alta

Surplusul de surse permanente in raport cu nevoile permanente

Un grad sporit de autonomie financiar in ambele perioade

Incheierea exercitiului financiar in ambele perioade cu profit

Capacitatea reala de finantare a investitiilo rin ambel eperioade

Echilibru financiar pe TL

Gradul de indatorare pe TM si TL este nul

Societatea isi poate onora datoriile pe TS din creante si disponibilitai banesti

Existenta unui potential finaciar de crestere economica a societatii refelctat de CAF

Valori ridicate ale rentabilitatii economice si financiare

Capacitatea ridicata a intreprinderii de a-si adapta productia la cerintele pietei.

Riscul de faliment al societatii este scazut

Puncte slabe:

Durata de incasare a creantelor este de mai mare decat durata de achitare a furnizorilor

Datoriile reprezinta ponderea principala in totalul structurii pasivului

Ponderea scazuta a capitalului propiu in totalul pasivului

Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale.

Cheltuielili privind marfurile sunt mai mari in 2006 decat veniturile obtinute din vanzarea acestora

Capacitatea scazuta a intreprinedrii de a-si rambursa datoriile pe TM si TL din disponibilitati banesti