Consumul de apa al plantelor legumicole si parametrii de irigare

U.S.A.M.V.B.Timisoara

Facultatea de horticultura si Silvicultura        

Disciplina legumicultura                                                                

Apa este element de constitutie ,mediu de reactie biochimica si fiziologica ,vehiculant al substantelor minerale si al celor de sinteza si are rol de regulator termic al tesuturilor , prin transpiratie si evapotranspiratie .

Legumele sunt produse suculente cu un continut mare de apa , cuprins intre 70- 75% la usturoi,pana la 94%

Pentru majoritatea legumelor continutul ridicat de apa asigura suculenta prospetimea , si fragezimea produsului (salata ,spanac, brocoli, conopida) ceea ce determina o calitate superioara a acestora.

Pierderea apei din majoritatea legumelor determina ofilirea partilor , comestibile si deprecierea calitativa.

Continutul de apa la principalele specii de legume

Dupa Bielka R 1965 , Maier I, 1969

Continutul de apa este mai mare la plantele tinere fata de cele mature , precum si la cele cultivate in sere si solaria , comparative cu cele din camp

Exista si deosebiri intre organele aceleiasi plante astfel in tulpina se gaseste 40-45% apa in frunze tinere 80-85% iar in cele mature 60-65%,in varfurile de crestere si organele de reproducere 98-99% iar in seminte maturate 12-14%

Cerintele plantelor legumicole fata de apa

Majoritatea plantelor legumicole au cerinte ridicate fata de apa ,fiind mari consumatoare de apa .Cantitatea de apa consumata este diferita in functie de specie si se datoreaza productiei diferite de biomasa , realizata la unitatea de suprafata si de coeficientul de transpiratie.

Astfel la varza la o productie biologica de 60t /ha consumul de apa este de 4400m3/ha in timp ce la fasolea verde cu o productie biologica de 30t/ha consumul de apa este de 2800m3/ha desi coeficientul de transpiratie este mai mare.

Coeficientul de transpiratie la principalele specii de legume

Specia	Coeficientul de transpiratie (g.apa /g.s.u) dupa
	Shanz si Pleimeisel	Briggs si Shanz	Cselotei
Ardei
Castraveti
Cartofi
Ceapa
Dovlecel
Fasole
Mazare
Morcov
Pepene galben
Pepene verde			Document online: Planul financiar de afaceri - hrs srl - concurenta Proiect: Importanta in societate a intreprinzatorului, a inovarii
Salata
Spanac
Tomate
Varza

Consumul de apa al plantelor ,precum si coeficientul de transpiratie depind de particularitatile morfologice si anatomice ale speciilor , mai ales de capacitatea de absorbtie si de pierdere a apei.

Acestea sunt determinate de gradul de dezvoltare al sistemului radicular si pe de alta parte particularitatile morfologice si anatomice ale frunzelor ,

La unele specii arhitectonica sistemului radicular se modifica ca urmare a unor particularitati tehnologice . Astfel la culturile infiintate prin rasad sistemul radicular este mai slab si dispus in general superficial ,datorita ruperii radacinii principale in momentul transplantarii comparativ cu cele infiintate prin semanat direct ,unde sistemul radicular , este mai profund si in felul acesta plantele se vor aproviziona mai usor cu apa si suporta mai bine oscilatiile de umiditate.

Aparatul foliar este mai slab dezvoltat la unele specii ceapa ,usturoi, morcov , iar la altele vezi dovlecel, varza , castraveti este bine dezvoltat

In general legumele sunt plante mezofite dar la unele specii exista adaptari , xeromorfe , care determina reducerea intensitatii transpiratiei. Astfel forma frunzelor de ceapa, usturoi, prezenta perisorilor pe suprafata frunzelor de morcov , pepene verde , dimensiunile mai mici ale stomatelor la unele soiuri de varza contribuie la reducerea pierderilor de apa din plante si astfel la reducerea consumului de apa.

Coeficientul de transpiratie si consumul de apa sunt variabile la aceeasi specie in functie de soi, perioada de vegetatie , precum si de factorii pedoclimatici si particularitatile agrotehnice Astfel transpiratia este influentata pozitiv de cresterea duratei insolatiei ,a intensitatii luminii, a temperaturii si se reduce o data cu sporirea umiditatii atmosferice si a concentratiei substantelor minerale din sol.

Consumul de apa variaza in functie de faza de vegetatie fiind in crestere de la germinare pana la recoltare . La inceput consumul zilnic pe planta este redus dar creste dupa formarea aparatului de absorbtie si asimilatie ajungand la valori maxime in perioada de vara 340g, la fasole ,240g la morcov ,480g la varza timpurie , 640g la tomate

Consumul de apa al unei culturi ,exprimat in evapotranspiratie potentiala este compus din apa utilizata de catre plante la care se adauga apa pierduta prin evapotranspiratie potentiala este compus din apa utilizata de catre plante la care se adauga apa pierduta prin evaporatie.

Apa care se pierde din sol prin evaporatie este influentata de temperatura ,de miscarile aerului, de gradul de acoperire al solului cu vegetatie precum si de lucrarile solului.

Evapotranspiratia potentiala se poate calcula dupa formula :

ETp=1,6 10t K in care : ETp= evapotranspiratia potentiala (mm)

-

i T=temperature medie lunara

I = indice termic annual rezultat din suma indicilor termici lunari (i)care se calculeaza prin formula :

I= t 1,514

-

k= coeficientul de corectie ,in functie de planta si gradul de acoperire al solului.

Bilantul apei in sol se stabileste efectuand diferenta dintre consumul total de apa si apa provenita din precipitatii.

Deficitul de apa din sol fata de evapotranspiratia potentiala calculata dupa formula Thornthwaite(mm)

Gruparea plantelor legumicoledupa consumul si capacitatea de absorbtie a apei

(dupa Trummer 1952 ,citat deGrumezea N si colab 1969

Cerintele plantelor legumicole fata de umiditatea solului sunt mai mari in faza de germinare a semintelor in cea de germinare a substantelor de rezerva care corespunde cu formarea organelor comestibile si in faza de fructificare Astfel in faza de germinare cantitatea de apa necesara de 50% din greutatea semintelor la castraveti si varza 100% din greutate la morcov ,ceapa ,sfecla si 150% din greutate la mazare.

Cerintele plantelor legumicole fata de apa in diferite faze de vegetatie

Cerintele fata de apa sunt in general mai scazute in faza de repaus la inflorire si la maturare bulbilor , a fructelor si a semintelor

Lipsa apei din sol determina reducerea productiei si deprecierea calitatii Astfel legumele verdeturi isi pierd prospetimea legumele radacinoase nu mai sunt fragede datorita dezvoltarii exagerate a tesuturilor mecanice se acumuleaza cantitati mai mari de uleiuri eterice si alcaloizi .

Excesul de apa duce la scaderea continutului de substanta uscata si ca urmare se reduce rezistenta la pastrare a legumelor .

Plantele legumicole au cerinte diferite fata de umiditate atmosferica .Nivelul optim al umiditatii aerului este de 85-95% la castravete, spanac ,telina 75-85% la varza ,sfecla morcov ,marar ,55-75% la tomate ,fasole ,ardei ,vinete ,45-55% la pepene verde ,ceapa , usturoi.

Bibliografie : Ruxandra Ciofu,Nistor Stan ,Victor Popescu ,Pelaghia Chilom ,Silviu Apahidean ,Arsenie Horgos, Viorel Berar, Karl Fritz Lauer, Nicolae Atanasiu -Tratat de Legumicultura -editura Ceres Bucuresti 2003

Bibliografie : Ruxandra Ciofu,Nistor Stan ,Victor Popescu ,Pelaghia Chilom ,Silviu Apahidean ,Arsenie Horgos, Viorel Berar, Karl Fritz Lauer, Nicolae Atanasiu -Tratat de Legumicultura -editura Ceres Bucuresti 2003