Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate bani Lucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Silvicultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura » silvicultura
Fertilizarea solurilor in culturi forestiere



Fertilizarea solurilor in culturi forestiere


Utilizarea rationala a potentialului natural de productie al statiunilor si speciilor forestiere (prin alegerea si alcatuirea judicioasa a compozitiilor de impadurire, prin aplicarea corecta a tehnicilor de instalare si ingrijire a culturilor etc.) contribuie la obtinerea unor acumulari sustinute de biomasa in culturile forestiere. Ridicarea sensibila a productivitatii padurilor poate fi obtinuta prin ameliorarea artificiala a potentialului silvoproductiv, actionand atat asupra patrimoniului ereditar al speciilor forestiere cat si asupra principalilor factori de mediu.

Dintre factorii mediului inconjurator, solul conditioneaza in cea mai mare masura nutritia si cresterea plantelor. Prin tehnici de cultura (lucrarea, administrarea de ingrasaminte si amendamente etc.), fertilitatea solului poate fi mult imbunatatita si productia de masa lemnoasa majorata.

Experimental s-a demonstrat ca administrarea ingrasamintelor ia instalarea culturilor are un efect deosebit de favorabil asupra prinderii, mentinerii si cresterii puietilor plantati, mai ales pe terenurile cu soluri insuficient aprovizionate cu elemente minerale nutritive. Aplicarea ingrasamintelor, ca si a amendamentelor cu calciu (la nevoie), ofera puietilor un plus de vigoare inca de la plantare, care le permite sa treaca cu succes greutatile perioadei de inceput si sa se adapteze mai repede si mai usor. Administrarea lor repetata constituie un mijloc eficient de sporire a productiei de lemn, la orice varsta a arboretelor.

Stabilirea unui sistem judicios de fertilizare in culturi forestiere este posibila numai daca se cunosc insusirile solului, care determina in mare masura capacitatea plantelor de utilizare a elementelor nutritive din sol si din ingrasaminte. De asemenea, este necesara cunoasterea insusirilor chimice si fizice ale ingrasamintelor folosite, a modului de pregatire si a conditiilor in care trebuie aplicate. Corectarea reactiei acide sau prea alcaline a solului, pana la reactia convenabila speciilor cultivate, reprezinta o alta masura importanta pentru imbunatatirea continua a fertilitatii solului.

Fertilizarea solurilor forestiere se realizeaza pe toata suprafata sau, uneori, din motive de economisire a ingrasamintelor, numai partial, in jurul puietilor.

ingrasamintele chimice pe baza de fosfor si potasiu, avand mai multa stabilitate, se incorporeaza in sol odata cu lucrarea de baza a acestuia (cu cateva luni inainte de instalarea culturilor). Daca solul nu se lucreaza in prealabil, ele se administreaza prin imprastiere pe suprafata terenului de cultura. Cand se urmareste fertilizarea solului pe toata suprafata, se folosesc doze de ingrasaminte fosfatice cu un continut de 120-200 kg P2O5/ha si potasice, cu 120-180 kg K2O/ha. Pentru ameliorarea reactiei, in cazul solurilor acide se recomanda administrarea odata cu ingrasamintele fosfatice si potasice, a 1-2 t/ha de CaO. Aceste doze de ingrasaminte si amendamente se reduc corespunzator cu suprafata efectiva cand se recurge la o fertilizare partiala a solului.

ingrasamintele cu azot, avand o stabilitate mai redusa, se administreaza prin imprastiere in perioada cand intensitatea cresterilor este mai mare (din mai pana la finele lunii iunie). Ele pot fi aplicate pe toata suprafata terenului, folosind 40-50 kg N/ha/an, sau numai in jurul puietilor, pe o portiune ce reprezinta proiectia coroanei, cand doze reduse la jumatate sau chiar la o treime sunt suficiente.

Fertilizarea localizata se realizeaza de regula in timpul plantarii puietilor. Pentru atenuarea sau inlaturarea consecintelor negative ale transplantarii, determinata de dezechilibrul trecator dintre absorbtie si transpiratie, se recomanda inmuierea radacinilor inainte de plantare intr-un amestec de apa, argila si balegar, eventual cu un adaos de biostimuiatori cu actiune auxinica. Introducerea in acest amestec a ingrasamintelor chimice nu este deloc indicata, deoarece sporesc concentratia solutiei solului si reduc capacitatea de absorbtie a apei de catre plante. Din acelasi motiv, nu se recomanda acoperirea radacinilor la plantare cu pamant amestecat cu ingrasaminte chimice.


Tabel 1. Temperatura aerului medii lunare si anuale(sC)

Luna

Media

anuala

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Temperatura

in sC

-5

-5

-1

3

8

11

15

13

10

8

2

-3

6

Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Borca U.P. I Stejaru, Bucuresti 2000

Diagrama temperaturi medii anuale

Tabel 2. Temperatura medie pe anotimpuri(sC)

Anotimpul

Temp. in sC

Primavara

Vara

Toamna

Iarna

3,3

13

6,6

-4,3

Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Borca U.P. I Stejaru, Bucuresti 2000

2.4.2. Regimul pluviometric;

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 835mm. Cantitatile medii minime se inregistreaza in luna decembrie 30 mm iar precipitatiile cele mai abundente cad in iunie 120mm. Cantitatea maxima de precipitatii in 24 de ore a ajuns la 82mm.

Numarul mediu anual de zile cu precipitatii este de 140 dintre care 55 le reprezinta cele cu ninsoare. Numarul mediu al zilelor cu strat de zapada este de 100.

La plantare, ingrasamintele chimice pot fi incorporate in spatiul gropii, dar cu grija de a fi plasate sub forma de potcoava sau cerc la distanta de 15-25 cm departare de radacini si tulpini, in acelasi mod sunt plasate si la suprafata solului, in culturi mai vechi.

in cazul fertilizarii localizate, se recomanda folosirea ingrasamintelor ternare de tip NPK, eventual cu un adaos de Mg, care dau cele mai bune rezultate in culturi forestiere, indeosebi de rasinoase. La un puiet se administreaza ingrasaminte ternare in cantitati care cuprind 5-8 g de N, 16-26 g P2O5 si 10-30 g K2O.

in silvicultura exista posibilitatea fertilizarii culturilor forestiere cu ajutorul ingrasamintelor verzi si in special cu lupin. in unele tari central europene, cultura lupinului in padure este pe cale de a se raspandi foarte mult. Datorita particularitatilor sale bioecologice, lupinul poate fi cultivat pe cele mai variate soluri si in arborete de varste si consistente diferite.

Fixarea azotului atmosferic nu este singurul scop al culturilor de leguminoase. Lupinul in padure, afaneaza si structureaza solul, il imbogateste in materie organica, care se descompune usor si, acoperind terenul, protejeaza culturile tinere impotriva concurentei buruienilor, care consuma neproductiv apa si substantele minerale din sol. La avantajele amintite trebuie adaugat faptul ca fertilizarea complexa a solurilor forestiere cu ajutorul lupinului peren nu duce la poluarea solului si a apelor, la care se poate ajunge usor prin folosirea fara discernamant a ingrasamintelor chimice.



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|