Bruiajul si problematica ascultarii

Bruiajul si problematica ascultarii

pe traseul strabatut de-a lungul canalului care face legatura intre E si R, semnalele pot fi afectate de actiunea perturbatoare a zgomotului

zgomot = clasa infinita a fenomenelor susceptibile de a distorsiona mesajul prin alterarea calitatii semnalelor ; bruiajul se poate manifesta la nivelul tuturor canalelor senzoriale

Tipuri de bruiaj (zgomot)

1. perturbatie sonora (galagia din clasa, vuietul furtunii, vacarmul din halele unui santier naval etc.) sau atenuare a undei acustice purtatoare a mesajului, care diminueaza sansele acestuia de a fi perecput corect (vata in urechi, peretii fonoizolanti, o caciula trasa adanc pe cap, vorbirea in soapta, tacerea= zgomotul cela mai « puternic »)
2. perturbatii de natura vizuala (greseli de tipar, lacrimile pe o scrisoare, ceata / ploaia pe parbriz, ochelarii de soare - data fiind importanta privirii in reglarea interactiunii cu interlocutorul ; blocarea, chiar si partiala, a accesului la « ferestrele sufletului » ingreuneaza decelarea starilor psihice ; vezi jucatorii de poker sau oamenii de afaceri -> ascunderea intentiilor sau a reactiilor emotionale spontane ; si absenta lor poate fi producatoare de bruiaj in cazul persoanelor cu defecte de vedere, vezi povestire E.A. Poe)
3. bruiaj gustativ ( degustatorul de vinuri)
4. bruiaj olfactiv (mirosul parfumurilor la parfumerie)
5. bruiaj tactil (stratagema folosita de Ulysse si tovarasii sai pentru a scapa de ciclopul Polyphem, strecurandu-se afara din pestera sub pantecele oilor; stratagema folosita de patriarhul  Iacob pentru a obtine binecuvantarea parinteasca a lui Isaac - Geneza)

Autobruiajul psihologic - o forma aparte de zgomot, aproape omniprezenta in comunicare

= o bariera perceptiva cu caracter paradoxal intrucat isi datoreaza existenta nu unor limite organice sau functionale ale dispozitivelor noastre de receptie si prelucrarea a informatiilor primite din mediul inconjurator, ci, dimpotriva, unei capacitati superioare de procesare a acestora.

se datoreaza unei diferente intre capacitatea scoartei cerebrale umane de a prelucra si interpreta un flux sonor (cel putin 800 cuvinte/ minut) si debitul verbal (200 cuvinte / minut in cazul unui locutor mediu) => diferenta (3 ¼ ) = o rezerva de procesare a informatiei pe care R mesajului verbal e liber sa o utilizeze in alte scopuri.

exista si avantaje in a putea gandi si alte lucruri independent de ceea ce auzim, insa exista si pericolul ca, lasandu-se antrenata de anumite asociatii de idei, mintea sa se indeparteze de subiectul comunicarii si sa piarda cu totul contactul cu acesta; cu cat ritmul vorbirii este mai lent cu atat autobruiajul psihologic este mai mare ; cu cat capacitatea intelectuala a R este mai mare cu atat pericolul de autobruiaj este mai mare (vezi savantii) ; elevilor li se intampla adesea ; exemplu in Scrisoarea a II-a - Eminescu

analiza mecanismelor disiparii si concentrarii atentiei = obiect de preocupare pentru practicantii rugaciunii sistematice din aproape toate religiile lumii (vezi marii asceti ai crestinismului rasaritean - Sf. Isaac Sirul, Sf. Ioan Scararul, intemeietorul hasidismului iudaic - Israel ben Eliezer, supranumit si Baal Sem Tov, care si-a petrecut o parte din viata in Moldova, la o manastire din lemn din piatra Neamt si care recomanda ucenicilor sai ca inainte de a incepe rugaciunea sa se gandeasca ca soarta lui, a poporului si a intregii lumii depinde de rugaciunea lui => nu trebuie facuta nici o greseala, nci un gand strain nu trebuie sa patrunda)

perspectiva ortodoxa asupra problemei - teologul Dumitru Staniloae - mintea nu poate fi oprita a lucra continuu, de aceea trebuie sa veghem mereu asupra ei ; scopul acestei vegheri este mereu acela de a ne controla gandurile astfel incat cugetarea sa fie facuta pe calea cea sanatoasa

Analiza: Stadiul actual privind implementarea unui sistem de management al calitatii conform cu standardele iso 9001:2008 Referat: Procedura de depunere a ofertei de proiect

cercetarile actuale nu vizeaza neaparat dirijarea vietii interioare, ci sporirea atentiei acordate raporturilor noastre interpersonale, in vedearea obtinerii unui profit social si intelectual maxim din fiecare interactiune cu semenii

sondaje in mediile universitare americane -> cele patru categorii principale de activitati cu profil de comunicare pe care le desfasoara un intelectual pe parcursul unei zile sunt repartizate, in functie de timpul acordat fiecarei, astfel :

scrisul 11%

cititul 15%

vorbitul 32%

ascultatul 42%

pt alte segmente ale societatii valorile pot varia, mai ales in ceea ce priveste implicarea in primele 2 tipuri de activitati (ponderea poate scadea pana la zero in mediile de analfabeti) ; oricum daca ne gandim ca in grupuri vorbitul concomitent este mai rar decat auditia simultana, iar individual sunt mai multi cei care asculta in singuratate (radio, tv..) decat cei care obisnuiesc sa vb singuri => ponderea cea mai mare o are tot ascultatul

primele trei activitati mentionate nu au un caracter spontan, innascut, au la baza procese de invatare ; ascultatul, situat macar sub raport cantitativ in fruntea manifestarilor noastre comunicationale, nu face obiectul nici unei pedagogii ;

diferenta dintre a auzi si a asculta : cel care aude = receptacul pasiv de semnale sonore ; ascultatorul = traduce si interpreteaza semnalele, integrand informatiile in structura personalitatii sale

exp. contactul cu muzica : o piesa muzicala este usor de auzit, dar uneori poate fi greu de ascultat

se constata o neglijenta in ceea ce priveste imbunatatirea formelor de ascultare

o buna calitate a ascultarii se obtine in anumite conditii :

- mobilizarea fizica a organismului, pozitia si tonusul muscular al R (vezi inlocuirea in scoli a bancilor de lemn cu fotolii comode - efecte negative) ; la auzul unei informatii interesante trunchiul se indreapta si se incordeaza usor, capul avanseaza, cu gatul intins, urechile se ciulesc ; Ch. Darwin - The Expression of Emotions in Man and Animals:  indicii gestuale comune la om si la unele mamifere (pozitia aplecata intr-o parte a capului indica atentie, interes - o fata care priveste un baiat, cainele / pisisca care observa un soricel)

- pozitiile defensive diminueaza receptarea mesajelor : ascultarea cu bratele incrucisate la piept (pozitia de protectie) denota o atitudine putin binevoitoare fata de vorbitor ; capacitatea de a retine continutul mesajului este cu 38% mai scazuta

- valorificarea eficienta a decalajului dintre gandire si vorbire (cautarea unor ganduri insfera tematica a discutiei : recapitularea a ceea ce s-a spus pana atunci, cautarea unor sensuri ascunse, incercarea de a prevedea discursul ulterior, descifrarea comportamentului non-verbal al interlocutorului) => ascultare critica si empatica

- in postura de emitator detinem controlul total al celor comunicate, cea de receptor presupune un efort constant de a urmari un gand strain ; uneori poate fi dificil de a asculta opinii pe care nu le impartasesti ; atunci cand nu s epoate riposta pe loc, pregatirea replicii poate constitui o imp. sursa de bruiaj (vezi prelegerile urmate de intrebari si comentarii : planul viitoarei luari de cuvant iti acapareaza toata atentia si pierzi contactul cu mersul discutiei, cu argumentele oratorului, riscand sa te repeti sau sa nu fi la obiect ; se recomanda notarea telegrafica a ideilor + de evitat repetarea in minte a replicii)

- o alta practica nefericita : filtrarea mesajelor, in sensul eludarii a ceea ce ne displace, nu ne convine sau necesita un efort de intelegere prea mare => gresit ; tocmai mesajele de acesct tip trebuie luate in seama pt ca la ideile care iti confirma propriile convingeri poti renunta fara sa pierzi mare licru, in timp ce cunosterea unor puncte de vedere diferite iti poate imbogati sustantial orizontul ; ideile diferite de ale tale nu trebuie acceptate, ci luate in considerare, pentru a le combate si pt a le consolida pe ale tale ; arta de sti sa inveti chiar si de la cineva care iti este profund antipatic sau de a sti sa asculti chiar si dupa o remarca ostila ; nu exista conversatie apriori neinteresanta, din orice interactiune se poate invata ceva ; snobism comunicational = impartirea oamenilor in doua categorii : cei cu care merita sa vb si cei cu care nu merita sa stai de vorba