Frank
Lloyd Wright si L. Mies van der Rohe in perioada tarzie a carierei lor
Astazi vom vorbi despre, sa zicem, perioadele mai tarzii din cariera a
doi arhitecti despre care am discutat déjà Mies van der Rohe respectiv Frank
Lloyd Wright . Asta ne va ajuta sa intelegem rolul pe care aceste personalitati
l-au avut in evolutia arhitecturii pana intr-o epoca mult mai apropiata de noi
, adica pana pe la sfarsitul anilor 60. Ne folosim de aceste personalitati ca de
un fel de . (nu se intelge din inregistrare)
in jurul carora incercam sa ne apropiem de perioada postbelica. FLW a avut in
viata sa, sa zicem, niste faze creative si a avut o intrerupere in in anii 20 activitatea si viata lui datorita
unor evenimente biografice deosebit de tragice si anume FLW isi construise prin
prima etapa celebrul sau atelier-scoala de la Taliesin East in Wisconcin . Acolo era o doamna casatorita, ma rog pe vremea acea asta e un lucru care inca
nu se facea sa te incurci cu o cucoana casatorita si cu copii s.a.m.d. Acea traia pe acea proprietate. O sa avem
ocazia sa o vedem in felul in care Wright a construit-o niste ani mai tarziu si
care a fost un laborator al experientelor sale. Un servitor de pe proprietate a
innebunit si a dat foc la proprietate. A murit foarte multa lume printre care
si cucoana asta . Wright s-a retras
din activitatea profesionala cativa ani de zile si era considerat un om
terminat la nici 50 de ani. Pe urma s-a dovedit ca departe de a fi terminat,
Wright a revenit in forta in anii 20 cu un ciclu de case cu totul si cu totul remarcabile, de
tranzitie , executate din blocuri ceramice sau ciment, prefabricate, stantate
pe toate fetele cu motive derivate din
arta precolumbiana. Deci a construit in Arizona
si in California un numar din aceste case. Cateva
dintre ele exista si astazi servesc continuu de décor pentru tot felul de
filme. Sunt niste case de forme prismatice, nu seamana deloc cu casele
preerieiei, sunt asamblaje de case cubice si prismatice asamblate executate din
aceste blocuri mici care dau o suprafata extrem de texturata. Inaunantru
bineinteles avem planul liber . Deci el a executat timp de cativa ani
experimente din acestea pe urma a incercat sa extinda acest sistem, asta e una
din chestiile cele mai fascinante, la case mult mai mari. El a facut un proiect care nu s-a executat
niciodata din cauza Marii Crize pentru o comapanie, Life Ensurance Company din
Chicago care era alcatuita din trei zgarie-nori paraleli cu o
placa in spatele lor, de birouri , care erau placati de sus pana jos exact ca
si casele astea dar nu din chestie de ceramica sau din blocuri de beton ci din placi de sticla si metal care
dadeau o textura variabila in functie de bataia luminii. FLW a avut , ca sa
spun asa, un moment in care a incept sa fie preocupat de sticla. Sticla nu a
fost un material pentru care s-a omorat. Dar in perioada aia in jurul anilor
28-29-30 a tinut o gramada de conferinte, a scris o gramada de articole, despre
virtutile sticlei si capacitatile ei de a-si varia continuu aspecutl fizic si
textura. A incercat sa experimenteze in cateva proiecte cu ea. Asta a fost o
faza de tranzitie .Aceasta faza de tranzitie avea sa se termine in anii 30
pintr-o noua etapa creative extreme de bogata care avea sa tina pana la
sfarsitul zilelor lui ,deci pana la sfarsitul anilor 60 si care este perioada
sa usoniana. Aici printr-un straniu paralelism cu Le Corbusier ,FLW desi a continuat sa fie preocupat de
arhitectura, realizand sute de mici case printre cele mai frumoase facute in
America in tot sec 20 , era obsedat de incadrarea lor intr-o utopia globala pe
care el o numea Usonia. Pe care a descris-o in mai multe carti incepand din
anii 30. Printre altele intr-o carte
celebra care se numea "The Disappearing City" si era bazata pe un concept care se numea "The Broadacre City" . Deci
FLW spunea asa: dom'le , nu poti sa spui ca nu a avut o intutitie , deci dom'le
sunt cateva elemente ale tehnologiei si modului de viata care se dezvolta in
momentul de fata in America care vor schimba complet modul in care oamenii ocupa teritoriul , modul in care se
or dezvolta orasele si a.m.d. Care sunt ele? 1 . Dezvoltarea productie de automobile. SUA. Sa nu uitam o chestie foarte importanta. Daca in perioada interbelica si pana prin anii 60 in Europa automobilul
era un lux dedicat doar oamenilor foarte bogati, in SU de la inceput productia de automobile a fost destinata
maselor largi. Automobilele pana in anii 30 se fabricau artizanal , adica
bucata cu bucata ca si cum ai face numai prototipuri. Din cauza asta chiar
automobilele care se faceau in serii mai mari, o serie mare insemnand cateva
sute, nu erau perfect identice. In
sensul ca o supapa nu se potrivea la una care era la fel. Basca caroseriile nu
se faceau in fabrica. Ele se comandau separat la fostele ateliere de productie birje de lux ,care se reconvertisera in
ateliere de caroserii. Deci tu cumparai un sasiu si un motor de la fabrica care
se facea absolut manual si unicat , te duceai cu el la o firma de facut
caroserii si-ti comandai un Coup-eu , un Cabriollet ce vroiai tu. Cand se strica masina
problememele erau deosebit de ample deoarece trebuiau facute piese pe masurate
deoarece piesele facute pentru alt vehicul de acelasi fabricant nu se
potriveau. Fiecare masina fiind total diferita. De multe ori clientul dorea
anumite specificatii dar nu de finisaj, culoare , dvd sau stiu eu ce , vroia sa
aiba altfel de frane sau carburatoare.
Henry Ford a venit cu idea: nu dom'le toata fabrica face acelasi model, toate
piesele sunt standardizate , sunt interschimbabile si toul se face in productie
de serie cat mai mare. Un automobil, pe vremea aia, costa multe mii de dolari.
Asta in conditiile in care un salariu bun era cateva sute . Masinile lui H.Ford
costau o suta cinzeci de dolari cat un
salariu mediu. Asta i-a scos din activitate pe ceilalti producatori americani .
Si intr-un timp foarte scurt in America circulau milioane de automobile. Atunci
FLW a zis ca asta va schimba societatea. In ce sens va schimba societatea? : ca
oamenii nu vor mai vrea sa stea la oras. Vor locui la distante foarte mari de
locurile de munca sau de locurile unde o sa-si faca cumparaturile sau sa-si
desfasoare diferite activitati recreative. Deci dezurbanizarea are cale
deschisa. A doua chestie : Iata electricitatea. Avem radio. Avem telegraf. In scurta vreme vom avea transmisia de date si imagini
prin mijloace electrice. Lucrul asta nu va intarzia sa apara. Si intradevar lucrul
asta accentueaza tendinta de dispersie. Bineinteles pornind de la aceste principii foarte clare plus idea lui ca
Usonia, utopia lui Americana, se bazeaza pe autonomia individului a dus la un
concept care nu a venit dintr-o data in capul lui si pe care eu vi-l
descriu acum sintetic in felul urmator: Fiecare individ trebuie sa aiba dreptul
la o jumate de hectar de teren care i se
aloca de la nastere, pe care va
trai si-si va face casa lui. Casa este
usonian house si toate casele pe care le-a facut din momentul ala pana la
moarte cu cateva exceptii de vile mai "splendicheroase"
au fost case mici de o suta doua sute de metri patrati din materiale simple foarte locale : lemn,
piatra, zidarie banala pe care le-a imprasitiat pe toata intinderea Statelor Unite si care sunt foarte
frumoase, foarte diferite intre ele: unele sunt ingropate in pamant , altele
sunt facute din bolocuri mari de piatra. Era foarte sensibil la farmecul si
proprietatile materialelor locale. El pretindea ca casele usoniene trebuiau sa
fie in relatie cu natura atata vreme cat ele nu sunt case din oras, atat vreme cat fiecare om are o jumate de hectar ,daca
nu mai mult, in jurul casei sale . Ca
atare aceste case sunt case care au un dialog exclusiv cu natura si aproape
nici un fel de caracteristici urbane, care sunt neesentiale si neinteresante .
Cu ocazia acestor case a introdus cateva elemente . Am uitat complet aveam cateva . am un album substantial cu
case usoniene care sunt o desfatare aboluta merita sa fie studiate. Pentru ca cu ocazia asta el a studiat
nenumarate . era preocupat sa obtina
costuri foarte scazute , el a facut nenumarate studii cu materiale, cu
tehnologii de prefabricare. Bine la el prefabricarea insemna prefabricare de
elemente mici in alcatuirea din lemn sau din zidarie. El a inventat , ce a
ramas pana in zilele noastre ,nu ? bucataria ca un bar de zi. Asta e inventia lui
Wright pentru aceste mici casute pentru ca de obicei ele sunt organizate in jurul unui living
complex. Conceptul modern de locuire tot el le-a pus la punct, deci un living
complex care incepe sa asume functiunile:salonul, sufrageria, holul, bucataria
alaturi de care existau dormitoare. Deci aceasta anatomie a casei moderne a fost inventata de Frank L. Wright
cu aceste case, 200 la numar. Bine ,sunt atat de diferite unele de altele incat
nici nu ai zice ca sunt facute de acelasi architect. El vrand sa arate forta
unui concept si capacitatea lui de a se
adapta in orice **** . de aia le facea in Chicago, in Arizona , in California. De
asta el vroia sa arate ca acest concept se poate adapta la orice climat la
orice ambient s.a.m.d. Asta partea cu
locuintele .Bun partea cu institutiile. Tot
in timpul gandirii sale usoniene Wright a ajuns la concluzia interesanta ca
anumite persoane din anumite zone mai mult sau mai putin justificat pot hotari
sa locuiasca in locuinte commune. El a proiectat de-alungul vietii lui si cateva
immobile de aprtamente. Atunci in mintea lui era o chestie: locuinta trebuie sa
fie organica. Organic insemna ca trebuie sa semene cu o planta. Deci daca
mergi la Taliesin in biroul lui si in
atelierul lui o sa observi ca si astazi se pastreaza o cantitate imensa de
. . o sa va aduc data viitoare , nu stiu
cum am putut uita. Deci cum era conceptul de casa ? Erau nenmarate plante ,deci
plantele au si ele un schelet din fibre vegetale. atunci prin diferite procedee prin fierbere,
uscare, el extragea scheletul de la plante atat domestice cat si exotice si era
fascinat de dispunerea acestor firicele care fac ca de multe ori frunze de
foarte mari dimensiuni sa poata sa stea in consola fata de tija copacului, a
plantei respective si atunci a ajuns la concluzia ca casa organica e ca un fel
de planta, iar un bloc de aprtamente era o chestie in care ai o tija centrala
,nu? Si din care in mod rotational ca si petalele , deci astea invartindu-se in spirala in sus,
ies platforme pe care sta cate un apartament . A proiectat ca si Corbusier , din astea, ca un prototip
pentru viitoarea America si pe urma a si executat cateva din ele incepand cu
faimosul Price Tower din Bartlesville, Oklahoma
care a fost executat incepand din anii 60. Si a mai facut cateva care exista si
astazi. Bineinteles ca in . ****ala
central mergeau lifturile, scarile, instalatiile. Pe urma chestia asta l-a
fascinat atat de mult: idea casei ca o planta incat atuncia cand familiile de
negustori si finantisti din Philadelphia,
Kauffman, i-au comandat o casa peste o mica cascada a produs una dintre
capodeperele sale absolute: casa de pe cascada pe aceasta idée. Pentru ca toata casa este alcatuita
. casa aia e foarte ciudata : deci cum e ( o
desenati pe tabla). Wright a proiectat aceasta casa intr-o zi de dimineata
pana seara pentru ca astepta de mult. Era de mult pregatit pentru acest tip de
experienta. Deci a fost un fel de schita de schita . A sapat in deal care era
din piatra chioara foarte solida. A sapat
in delusorul asta niste caverne din care (continuati
sa desenati) inauntru au aspect foarte brutal si cavernos asa cum e piatra
aia. Cand vezi casa ai o senzatie halucinanta . Pe din afara si din pozele
clasice pare o chestie foarte aeriana in realitate este vorba despre o pestere
locuita din care ies console mari de
beton pe care le-a armat nu dupa vreo norma tehnica ci el facea pe vremea aia**** , pe atunci nu existau
normele federale in beton. Probabil ca
Wright nu ar mai putea construi multe din casele astea. Multe state mai agricole, de mari dimensiuni, nu aveau o
legislatie privind calcul si siguranta noilor materiale de constructie ,
existau la orase mai mari. Pentru ca nici nu erau folosite ele in Oklahoma in
Arizona nu stiu pe unde. Oamenii isi faceau case traditionale de lemn, de
caramida. Pentru alea nu era nevoie de normative si reglementari. In acest
loop-hole a picat FLW si a reusit sa-si realizeze fanatasiticile sale structuri
realizate din forme organice. El punea armaturi in toata chestia asta asa cum
vedea el ca stau toate chestiile astea in frunze. (Continuati
sa desenati si explicati dispunerea functiunilor) . Multe efecte poetice
halucinante cu casa de pe cascada. Problema este ca Wright avea in el o
profetiune irepresibila inca din tinerete pentru ornamentatie. Deci el ar fi vrut sa placheze toate cornisele care astazi au o culoare alba. El
a vrut sa le placheze cu niste chestii stantate aurii continand tot felul de
decoruri complexe inspirate din Sullivan si nu stiu ce. Din fericire fiul
proprietarului s-a opus la chestia asta pe urma Wright a vrut sa o faca roz si
numai dupa nenumarate certuri si pizdueli si alte chestii a capatat forma de
astazi: simpla alba si in contrast cu piatra naturala. Dar nu din vointa lui
FLW. Daca era dupa el o acoperea cu niste placi stantate in relief ,
metalo-plastii aurii. Au zis aia ca vezi ca nu avem bani, asta a zis bine o
pictam roz . astia s-au luat cu mainile de cap. Las-o asa ca-i buna.
Deci problema e asa : aceasta casa poetica exprima marele sau viciu -
utopie exprimat in toate celalte case usoniene al fuziunii cu natura. Dar in
viitoare Usonie . . E foarte interesant ca
in desenele lui din anii 40 pana la moarte el a tot dezvoltat conceptul
asta: aceasta America care nu va mai
avea orase si incet incet a inceput sa proiecteze centre comerciale, edificii
administrative, biserici si sinagogi
pentru chestia asta. Astea aveau stranii forme cristaline. Cateva s-au si
executat si care arata ca niste cristale uriase din otel,
sticla , piatra, ca niste cristale. A construit celebrul Marina County Building. Este
vorba de districtul Marina din Los Angeles unde erau birourile administratiei
publice. E o casa care sta peste o prapastie. E ochestie ciudata, are niste arce
suprapuse care au forma unui aspirtator de praf din vremea aia, asociata
cu o farfurie zburatoare. S-a construit. Si e roz . Si care are o spatialitate
rafinata. A construit si o biserica ortodoxa , cred ca in Cleavlend sau nu stiu
unde, in forma de farfurie zburatoare. In general teoria lui catre anii 60 era
ca nici macar autovehicolul nu va fi, si oamenii vor avea farfurii zburatoare. Atunci toate perspectivele lui privind aceste
edificii plasaste in imensul peisaj American erau pline cu farfuriute
zburatoare cu care americanii viitorului se vor deplasa incoace si-ncolo. Anii
50-60 ,UFO , mosu' era mereu informat de ce se intampla si raspundea fara jena
la chestiile astea. A construit asta si niste farfurii zburatoare. Da biserica
ortodoxa nene? Au ramas astia masca. Dar
au facut-o. Ok acuma care este problema. Problema este ca in acest imens spatiu al Americii viitorului trebuia sa fie
si locuri de munca. Si aici se situeaza
o alta capodopera a lui. Deci el a proiectat o casa neexecutata pentru o
tipografie, pentru un ziar de afaceri din Chicago, in care pentru prima oara a
folosit stilul propriu de stalp ciuperca. Articulate jos, in care s-a inspirit evident din petalele de
nufar. Atunci si-a imaginat ca acea tipografie e o sala imensa a carui acoperis
este tinut la interval regulate de chestiile astea. Problema era cand va ajunge el sa construiasca o
chestie din asta si a ajuns. Pentru ca o firma familiala din Winsconsin nu
departe de resedinta lui de la Taliesin
East . .Pentru ca a existat si un Taliesin West pe care l-a construit mai tarziu. Asta era un fel de fratie asa unde era
cu studenti, cu admiratori, cu tipi care colaborau cu el, pe un teren imens
unde, pe varful unui deal, si-a construit un atelier, o casa , case pentru ceilalti si jos a construit un teatru pentru viata sociala a comunitatii. Putin
mai departe e o ferma model pentru acest compound. El le-a refacut dup ce le-a dat foc tipu' ala si
in ea a dezvoltat multe din temele ulterioare. De exemplu. marile console.
Acolo le-a incercat prima data, doar ca nu le facea din beton ci folosind nite
grinzi mari de otel pe care le cumparase ieftin de la demolari si o sa vedeti acolo in ce rafinament se inscriu casele lui care exact ca si casa
de pe cascada se infig in deal ies din deal, console deasupra dealului. La
cativa kilometri de chestia aia exista o firma care exista si astazi si se
numeste Johnson Wax. Astia fac ceara de parchet. Firma Johnson Wax tocmai ajunsese o firma de
importanta nationala si urma sa ajunga de importanta mondiala . Johnson Wax
face uleiuri naturale, lacuri pentru
tamplarie tot felul de lucruri de felul asta. Si Johnson Wax aflat in faza de crestere i-a comandat un nou
sediu lui FLW. Care a realizat aici una din cele mai importante lucrari ale
sale si care se pasrtreaza si astazi intacta. In anumite circumstante poate fi
si vizitata in sensul ca daca ai mai multe zile de pierdut prin Wisconsin poti
sa faci o prenotatie la sediul fabricilor respective si daca se aduna mai multa lume se pot forma niste
grupuri si se fac vizite. Eu am vazut-o numai pe dinafara pentru ca trebuie sa
stai mult timp ca sa o vezi. El a
construit , o sa va aduc albumul, respectiv . . (desenati si explicati) Colturile sunt din sicla Pirex. Sticla Pirex, inainte sa apara neonul in anii 40,
americanii erau fascinati din motive comerciale de luminile liniare cu care
putea scrie reclame s.a.m.d . . Inainte sa existe neonul au existat becurile care
se numea softie(?) care aveau un
filament lung intr-un tub de sticla
matuit si foarte rezistent la temperaturi ridicate. Asa a aparut sticla Pirex.
Material care a fascinat instant pe FLW. Deci acoperisul arata asa: (desenti si explicati) : Aici sunt stalpii
astia ciuperca foarte subtiri asezati la noua metri unul de altul, extrem de
subtiri si sunt articulati la baza cu articulatii de bronz. Aici e supanta unde
sunt birouri, jos sunt birouri. Aici e
un perete din caramida aparenta cu chenare din piatra si de aici in sus e
sticla Pirex. Inclusiv cand te uiti de jos in sus la tavanul ala vezi astea
care sunt tangente si legate cu niste tije metalice ca sa formeze un ansamblu
rigid si printre ele se impleteste un ansamblu rigid. Printre ele se impleteste
sticla asta care ia si coltu. Senzatia este ca esti intr-un acvariu. De unde te uiti de jos in sus de-alungul unor tije de
plante. Intelegeti? Casa
este joasa pe dinafara desi sunt vreo opt metri inauntru care dau un aer de
biserica. Ideea lui ca munca este sacra si ca trebuie celebrata. Dar de fapt ea
nu are ferestre si de fapt nu are colturi pentru ca de unde incepe sa urce spre
cornisa intervine sticla. Pe dinafara casa are toate colturile rotunde si e
foarte dinamica arata ca un aspirator de praf din anii 50 . Casa asta a fost
terminata in anii 36-38. E foarte spectaculoasa si UFO-istica si ii lasa, pana
in zilel noastre, pe vizitatori cu gura cascata. S-a construit foarte bine si
s-a pastrat fara probleme foarte mari. Alaturi de ea cativa ani mai tarziu
firma Johnson Wax i-s solicitat si un turn de laboratoare pe care l-a facut
normal in felul asta (desenati si
explicati). A facut un stalp mare in centru prin care trec toate
instalatiile necesare si a facut un sistem de console mici si mari. A pus
sticla Pirex intre chestiile mari care sunt intrerupte de bandouri de piatra . Iar
inauntru fiecare laborator era ca un duplex. Deci aceste lucrari importante nu-i
asa? L-au ocupat pe Wright, care, pe de alta parte era obsedat de posibilitatea
ridicarii unui templu a naturii. A studiat idea unui planetarium urias pe varf
de munte astfel incat sa poti ajunge cu masina pana la sfera din varf care se
numea "Gordon Planetarium" dupa numele unui bogatas care a strans o suma de
bani ca sa faca un planetarium. Pana la urma planetarium-ul nu s-a mai facut. Nu
se mai stie ce s-a intamplat cu banii lui Gordon. Dar atunci pe la sfarsitul
anilor 40 , mostenitorii marelui bancher si colectionar de arta moderna Salomon
R. Guggenheim din New-York i-au solicitat ca visa-vis de Metropolitan Museum sa
faca un muzeu de arta moderna pe Fifth Avenue, unde Guggenheim lasase un teren
si multe milioane de dolar ,Wright nu a avut nici n fel de problema sa ia
planetarium-ul in spirala asa si a-l intoarca invers asa . a zis: "tata iaca
muzeu' care-i treaba?. Si l-a si facut adica a avut placerea sa-l vada gata,
dar nu a mai putut participa la inagurarea sa . Bine muzeul a avut mai multe
faze de constructie si s-a terminat in finalul finalului in faza definitiva in anul in care a murit FLW.
Dar Wright la putut vedea gata a avut aceasta mare bucurie. A fost pe santier
si asa mai departe. Casa aia e foarte ciudata. Deci e o spirala inversa, asezata
pe un soclu rotunjit. Chestia cu soclul ii venise de la uzinele Johnson Wax.
Alaturi de spirala asta mai exista o mica farfurie zburatoare, pe care lumea nu
o prea stie, care contine si alte spatii
in care erau pe vremea aia birourile si acum tot colectii sunt. In spate el
vroia sa ridice si o cladire ceva mai inalta care nu s-a mai facut. Pana la
urma s-a executat in anii nouzeci dupa nenumarate circarii. In sensul ca aia au
fi vrut sa faca o cladire mult mai inalta dar pana la urma primaria si comisia
monumentelor i-a oprit la o chestie mai mica ca sa nu puna in umbra opera lui
Wright. Asta e o intreaga enciclopedie de motive cosmice, usoniene, organice,
naturale. Este acoperit cu o mare cupola de sticla si jos are un bazin de apa
de unde porneste spirala care are o forma evidenta de organ feminin, in care se
afla evident si niste bile mari de marmura. Deci ouale care ies din apa si
principiul din care se dezvolta viata s.a.m.d. Deci metafora organica a fost dusa
pana la capat. Este foarte interesant ca
cele doua opera tarzii a lui Wright legate de ideea de descentralizare s.a.m.d.
au avut o influenta relativ limitata in SUA in timpul respectiv dar opera lui Wright
a cunoscut o mare influenta sa zicem in anii 50-60 in alte tari, in special in
Europa. Foarte multi arhitecti italieni printre care Carlo Scarpa s.a.m.d. Se va naste un intreg current de neo-wrighti-eni chiar si in
tarile nordice. Daca te uiti si la lucrarile, chiar si a lui Sverre Fehn, poti
sa vezi influente wright-iste. Deci influenta lui, decantata, s-a transmis
foarte puternic in lumea intreaga , dar in SUA mai putin. Desi s-a bucurat tot
timpul de un imens respect si este astazi venerat ca o imensa figura americana
.Mai exista un fenomen foarte interesant . Exista o fundatie. Deci colonia lui din Arizona si colonia lui
din Wisconsin Taliesin Est si West adapostesc o imensa arhiva FLW. Sute si mii
de desene si de proiecte. Mai exista si astazi un grup de proiectare care este
in serviciul fundatiei respective care isi foloseste banii ca sa mentina aceste
structuri aceste cladiri si sa perpetueze amintirea lui FLW. Oricat ni se pare de ciudat exista astazi in America
clienti foarte bogati atat privati cat
si corporatii care sunt interesati sa execute lucrari ramase nefacute de FLW,
mai ales din perioada sa tarzie. Si atunci arhitectii de la fundatia FLW
adapteaza aceste lucrari la tehnologiile si functionalitatile moderne si exista
o activitate continua de construire a caselor in stilul FLW mai ales in aceste
stiluri finale, care mentin in viata fundatia. Dar una din explicatiile pentru
care FLW, in perioada respectivs 40-50-60, in ciuda faptului ca din nou dupa
anii de retragere emersese ca o mare figura creativa americana . una din
explicatiile pentru care opera sa nu a avut asa un mare success de expandare,
de prestigiu, in SUA se explica prin faptul ca figura cea mai dominanta in
perioada respectiva si pe care foarte greu ti-l puteai imagina in felul asta,
devenise Ludwig Mies van der Rohe . Mare
metamorfoza si in viata maestrului german. M.v.d.Rohe spre deosebire de Gropius
, de Hannes Mayer de toti ceilalti avantgardisti germani din anii 20-30 nu era
nici evreu, nici comunist, nici antifascist, s.a.m.d. drept pentru care
guvernul nazist nu a avut nici un fel de treaba cu el si nu a incercat sa-l
impinga la emigrare ca pe ceilalti. El era un tip apolitic. Isi
vedea de treburile lui si asta in timp ce marea majoritatea a artistilor-arhitecti
din generatia lui au plecat cat mai repede din tara : Anglia , State, unii cu
beneficii s-au dus in URSS. Deci incercau oamenii sa fuga din cale pericolului
. M.v.d.Rohe a ramas si a castigat un concurs, proiect care nu s-a executat
niciodata, pentru noul sediu al bancii Dreifuhrt. Care reprezinta o etapa foarte
noua in viata lui deoarece incepand cu anii 30 pana tarziu in anii 50, M.v.d.Rohe
va abandona ,adica nu-si va abandona, isi va metamorfoza orientarile sale
anterioare in care vedeam ca incearca sa amestece elementele clasicismului cu
elementele suprematismului, a spatiului liber definit de plane plutitoare ,
concentrandu-si energia pe ideea de a da o expresie monumentala tehnologiei
asta vine din gandirea lui de tip teologic si filologic influentata de Sf.Toma
da Aquino ,de Hegel. El a ajuns la concluzia ca fiecare epoca istorica are un
anumit dat: spiritul timpului , reguli care guverneaza diferite epoci inping
anumite valori , impun anumite prezente care trebuie sa se manifeste. Adica
datoria fiecarui artist este sa exprime
acele realitati care sunt semnificative pentru epoca lui. In aceasta perioada
din viata lui M.v.d.Rohe a ajuns la concluzia ca tehnologia este elemental
semnificativ pentru epoca lui. . daca ea nu contine expresivitate dar contine
forta si pe ea a tinut multe conferinte atat in SUA cat si in Germania. A ajuns la concluzia ca datoria lui este sa
perfectioneze un mod de a exprima monumental tehnologia. In acelasi timp el era
fascinat de cladirile vechi neistorice , cladirile vechi facute fara pretentii
in special de stilul acela nemtesc Fachwerk: facute din lemn si umplutura. Aceasta fascinatie pentru stilurile atemporale de constructie
pentru monumentalitate si pentru tehnologie va genera la M.v.d.Rohe o perioada
inedita din punct de vedere architectural care va incepe cu aceasta banca a
Reichului. Adica pe M.v.d.Rohe il obsedau urmatoarele elemente : cladiri cu
forme relative simple, prismatice, cu schelet de otel exprimat sau nu,
imbricate in sticla. Stilul va evolua. Incet va renunta sa foloseasca numai
otelul si sticla si va introduce si caramida. Caramida de foarte buna calitate
, clincherul acela galben. Va genera
case de forme prismatice cu schelet negru de metal cu umplutura de caramida sau
cu sticla. Va studia efectele successive pe care le poate avea punerea sticlei
in fata, intre sau in spatele structurii metalice. Obtinand case cu forme
abstracte, cu forme tehnologice sau cu forme tectonice. Asa a proiectat banca Reichului care nu s-a executat. Dupa aceea,
a mai ramas cativa ani in Germania, pana in 1938. Vazand ca nimeni nu-l mai
solicita pentru lucrari importante sub noul regim, a hotarat sa raspunda unei oportunitati oferite de Philip Johnson
si H.R. Hitchkock un architect si un critic american, importanti, care l-au invitat in SUA pentru niste conferinte,
pentru niste expozitii. Cu posibilitatea sa faca un proiect pentru o doamna
bogata. Proiect de care nici nu s-a mai apucat. Norocul lui, odata ajuns in
America, a fost faptul ca scurta vreme dupa ce a ajuns acolo a fost ca celebra politehnica din Chicago
Illinois Institute of Technology i-au oferit pozitia de decan pe care a
detinut-o pana la sfarsitul anilor 50 si l-au insarcinat cu proiectarea
campusului. S-a stabilit la Chicago unde avea sa traiasca pana la sfarsitul
vietii mai putin in ultimii ani de viata cand s-a intors in Germania pentru a
realiza ultima sa mare lucrare. M.v.d.Rohe a proiectat mai multe variante care
imbinau traditia neo-clasica cu noile sale preocupari privind aceste imobile
tehnologice prismatice. De fapt el nu va renunta niciodata la obsesiile sale
privind planul liber ,suprematism s.a.m.d. ci va incerca constant de-alungul
intregii sale cariere sa imbine elementele. Dar pentru o lunga perioada exprimarea monumentala a tehnologiei va deveni o prioritate mai mare decat
cautarea spatiului. Bineinteles ca pana la urma campusul a inceput sa fie
executat dar nu dupa aceasta celebra macheta ci intr-o forma ma rog asa . In
orice caz si astazi campusul e plin de case M.v.d.Rohe care ii exaspereaza pe
administratorii actuali ai campusului deoarece aceste case de otel si sticla nu
mai corespund normelor de izolare termica. Pe vremea aceea in America petrolul
costa cativa centi galonul , deci puteai
sa faci case de sticla si otel fara nici o problema si ridicai temperatura in
cazan cat iti trebuia ca sa nu ai condens. Astazi si la ei exista norme de
consum exista costuri care desi mai mici ca in Europa au crescut si casele acelea sunt niste catastrofe. Dar
nu pot sa umble la ele pentru ca sunt monumente istorice. Ei primele case care
le-au facut in campus sunt astea:(aratati
poze ) care sunt inspirate clar din Fachwerk:cu structura de otel vizibila
parapet de caramida galbena, cu structura . deci M.v.d.Rohe si-a pierdut un timp
enorm dezvoltand niste imbinarii , mai
ales la colturi care au devenit célèbre in istoria arhitecturii si designului.Felul
in care imbina profilele, taieturi maiestre pe canturi . este perioada in care el le spunea studentiilor americani ca :"Dumnezeu
rezida in detalii". (Aratati poze si
explicati) Acesta este primul
proiect pentru biblioteca care va fi executata intr-un mod foarte special. El
incet, incet va crea o noua tipologie a operei misiene . De ex. primul proiect
pentru biblioteca, ca si cladire adiminstrativa, vor dezvolta incet incet la el
ce se va exprima in cladirea ramasa si astazi in picioare si al doilea edificiu executat de data asta
al bibliotecii va ajunge incet la o formulare care va domina intreaga arhitectura
a anilor 50-60-70 in toata lumea si
anume el incet, incet va ajunge la doua tipuri de case .(desenati si explicati) Un anumit tip de bloc inalt, misian, care va
fi reprodus in mii de exemplare pe tot globul si un anumit tip de edificiu, jos,
monumental, care sta pe un parter sau un demisol jos in care spatiul principal
se afla peste acest demisol sau parter sau poate sa mai aiba si un parter.
Toate functiunile tehnice sunt asezate jos. Sus ramane un mare spatiu liber caruia M.v.d.Rohe s-a strduit sa-i realizeze
structuri de rezistenta cu deschideri din ce in ce mai mari pana ajunge sa nu mai aiba nici un stalp in ea. Ajunge
la celebra formulare misiana , prima formulare constienta in arhitectura, a lui
"global container". Si pana la urma va scoate structura de rezistenta complet
peste casa asta atarnand sub ea ca un container urias , monumental . Bine, scoaterea asta nu a fost facuta numai din motive practice ci si de a
monumentalize structura. Deci asta este evolutia unei tipologii care a mers destul
de lent . Va reveni la proportiile lui Palladio a lui Schinkel, la sectiunea de
aur. Parterul se va transforma in
demisol sau chiar subsol adica va disparea din optic , va fi ingropata. Isi va
aduce aminte de maestrul sau venerat, Gottfried Semper, si va genera celebrul
perete misian in care folosind acelasi tip de pofile metalice atat la structura
cat si la tinerea tamplariei va genera un fel de impletitura in care structura
si tamplaria sunt exprimate de acelasi tip de profile ca un fel de textila care
imbraca mediul transparent perimetral al casei. Aceasta formula ii va lua un
numar de ani pana o va pune la punct. Prima oara la biblioteca pe urma la Loomie hall pe urma la Ground
hall .Aceste edificii splendide s-au dovedit nepractice pentru ca in anii 70 a
venit criza de energie si dintr-o data au devenit niste belele ca sa poti sa-ti
desfasori in ele activitatea zilnica. Dar ele au fost conservate si li s-a dat functiuni ceremoniale
sau de alta natura. Oricum sunt mandria campusului. Deci s-a scris foarte mult despre asocierea dintre
aceste case orizontale si prototipul absolut pe care M.v.d.Rohe l-a admirat
toata viata si anume Altes Museum. Normal ca asa cum observa Colin Rowe si alti
critici importanti nu e acelasi lucru. Deci sunt niste prisme riglate de
proportii neoclasice cu o structura tectonica exprimata in cadrul unei
conceptii generale . Ca orice structura clasicista e o structura centrala care
are o scupola , o rotonda. Asta este o structura tipic moderna adica centrifuga
adica care fuge catre peretii transparenti perimetrali. Al doilea tip de casa
pe care il va inventa M.v.d.Rohe va fi blocul inalt cu pereti cortina. El se va
juca foarte mult cu acest tip de case orizontale realizand si o celebra casa
pentru dentistul lui, Farmsworth House cu care a avut un lung si greu process
dupa aceea . Casa asta uluitor de simpla si de rafinata a costat de cinci
ori . .Deci M.v.d.Rohe nu avea dintii intr-o foarte buna stare si petrecea mult
la dentist si doamna dentist la intrebat care este meseria dvs domnu Mies nu
stiu ce . .Casa asta (aratati poze)
alaturi de Villa Savoye si alte case este considerate si astazi o capodopera
absoluta a aritecturii rezidentiale din sec.20 si din toate timpurile. Si aici se vede clar sinteza dintre noua sa faza
de monumentalizare neoclasico-tehnologica si amintiri suprematiste in sensul ca casa sta
intre doua platforme si opt stalpi ca un templu antic. Are o cella in mijloc care este buda si bucataria fiind din otel emailat in alb dar are o platforma
de travertin , de fapt asta este asezata asimetric ca in compozitiile sale din
tinerete. Deci nu intri in chestia asta ca si in classicism frontal ci pe o
terasa mai joasa si decalata. Bineinteles textila , perdele de matase si alte
amintiri din tinerete de la Semper s.a.m.d a iesit o casa perfecta. Doamna
Farmsworth nu avea chef sa stea intr-o colivie de sticla si metal oricat era ea
de perfect proportionata si minunat detaliata (nu se intelege daca casa sau doamna dentist-noi speram ca amandoua).
Ea nu corespundea modului sau de viata drept pentru care l-a dat in judecata si
i-a amarat multi ani din viata cum a patit Le Corbusier cu villa Savoye si cu
vaduva . Dupa experienta asta M.v.d.Rohe nu se va mai preocupa sa faca locuinte
individuale in America ci se va dedica turnurilor de apartamente luxoase unde
va intampina un success deosebit realizand vreo douazeci, atat in new York, cat si in Chicago .Nu o sa vorbim despre toate ci osa vorbim despre
primele doua iata-le (poze +explicatii) Lake Shore Drive Apartments care a fost
inceput in anii 1950 si a fost recent restaurant cu foarte mare cheltuiala . Aici a inventat
zgarie norul misian care vi-am spus va fi reprodus in toata lumea in mii si mii
de exemplare timp de zeci de ani de zile. El va da o forma monumentala gandirii
lui Semper si experientelor sale de la
Weisenhof pentru ca . (dati explicatii si
poze, desenati privind asezarea
functiuniilor)
Va avea o influenta enorma nu
numai asuora arhitecturii ci si asupra stilului de viata devenit traditional
american. Dar chestia cea mai interesanta la casele astea este felul in care
aplicand invatamintele lui Semper privind peretele cortina si imbinarea de
textil si tectonic el va imbina structura de rezistenta si tamplaria intr-o
unica textila. Cum? Structura e pe cadre
de otel dar pentru ca pe vremea aceea ,nici pe vremea asta nu s-a descoperit un
mod de a face . deci si in zilele noastre . cum poti sa faci otelul sa nu se
topeasca la foc ? problema nu este ca
otelul arde , problema este ca la cateva sute de grade celsius otelul intra in
deformatie plastica si se-n moaie ca ceara s.a.m.d. In zilele noastre exista
vopsele termo-spunmante dar astea sunt extrem de costisitoare si nu sunt
folosite decat pentru structuri mai joase . Nimeni nu face un zgarie-nor cu
otel dat cu vopsea termo-spumanta. Singurul mod de a face otelul fire-proof era
sa inglobezi otelul in beton. Aveai profilul de otel si umpleai cavitatile cu
beton care si astazi e una din cele mai folosite tehnici. Astazi mai exista si
posibilitatea sa amesteci betonul sau cimentul cu niste adezivi organici foarte puternici si sa sprituiesti pe
chestiile alea incat sa se depuna un strat uniform cu grosime prescrisa. Dar
alea arata oribil arata ca o chestie buboasa drept pentru care toate
structurile de metal care le vedeti pe zgarie nori sunt imbracate dupa acea in
metal stantat de forma rotunda , tabla de otel, cupru ,inox, de ce vrei tu. Pe
vremea lui cel mai simplu era sa umpli profilul metalic cu beton. Dupa care pe
fatada punea peste el deoarece trebuia sa se exprime aceasta structura
textil-tectonica , punea peste el un alt profil de metal similar cu ala
dinauntru care avea un rol pur ornamental. Pe urma intre doua din acestea punea
unele de aceasi factura dar mai mici. Impartea chestia asta intr-un interax uniform.
(desenati si explicati- detaliul de
fatada) . .El nu impartea gaura
dintre cei doi stalpi, in patru , ci impartea interaxul in patru pentru ca
numai in felul asta puteai sa faci ca si structura si tamplaria sa fie reglate
de aceasi regula .Pentru ca altfel ar fi devenit raportul intre purtat si
portant. Schelet si umplutura . El nu vroia sa obtina asta si conform teoriei
maestrului sau Semper vroia sa arate ca astea se impletesc in mod textil. De
aici si conceptul de perete cortina. In 1951-1952 cand a facut chestiile astea
pana la sfarsitul vietii lui, 1968, el va perfectiona aceste tipuri. Va
construi zeci de zgarie-nori din ce in ce mai rafinati culminand cu cel mai
rafinat dintre toate cu care a avut ca sa zicem asa a rupt gura targului care este si astazi
intact in New York si anume Seagram Building. Aici profilele de fatada numai
sunt din otel ci sunt din bronz brun auriu , geamurile sunt din bronz brun
auriiu fiind facute din cristal gros intre care a fost depus un strat
de aur coloidal(?) (povestiti unui domn din sala istoria familiei Seagram)
Chestia asta a fost considerata timp de
zouazeci de ani de zile cel mai impunator monument al arhitecturii moderne Si
astazi este considerata una din cele mai extraordinare cladiri din New York . A
dovedit ca Mies v. d. Rohe a castigat un pariu de necrezut : cum sa fii in
acelasi timp modern, simplu, monumental si luxos ceea ce parea inainte de
experienta asta perfect imposibil. Atat de mare a fost prestigiul acestui tip
de arhitectura incat asta explica de ce plantele lui FLW nu au reusit niciodata
sa devina zgarie-norul tip al Americii.
Incepand din anii 40 pana la mijlocul anilor 70 , deci timp de aproape 30 de
anii de zile toti zgarie-norii americani au fost facuti mai mult sau mai putin
in felul asta. Asta este explicatia ,deci , pentru care unele din ultimele
achizitii ale lui Wright din ultima parte a vietii , in ciuda faptului ca s-au
bucurat de respect ca au fost primite favorabil de critica de public nu s-au
raspandit. Acesta chestie corespundea cu starea in care se afla atunci America.
Dupa Al Doilea Razboi Mondial devenise
cea mai importanta putere mondiala . Isi datora aceasta putere industriei si
tehnologiei sale si dorea sa exprime in chip monumental aceste valori.
Modernitate , tehnologie , industrie . Mies v. d. Rohe printr-o simbioza
extraordinara a descoperit cheia pentru acest tip de expresie si a instaurat un
fel de dictatura asupra arhitecturii americane si internatioanle pentru multe,
foarte multe decenii. Bine-inteles ca va realiza si alte multe proiecte vizioanare printre care unul
dintre cele mai celebre neexecutat din pacate, va fi teatrul din Manheim unde a
propus o formula care astazi o folosesc multiu arhitecti: global container . Deci a facut pur si simplu: proiectul lui
tip l-a marit la 150-60 de metri, a creat o cutie de sticla perfect
proportionata in care niste cutii mai mici stau salile de spectacole .Un
tip de a face arhitecturta care si in
zile noastre au un extrem de mare succes. Deci vedem ca tipii astia cu foarte
mare forta vizionara au deschis o gramada de porti si de lucruri pe care le
folosim si astazi. Pe urma intr-un elan de delir tipul a dus la maximum posibil
formula asta orizontala propunand o sala de congrese pentru Chicago de 200 pe
220 de metri in care in loc de sticla prounea sa puna felii de piatra
translucida. Aceasta structura a fost foarte mult laudata dar afost considerata
mult prea "power" asa chiar si pentru Statele Unite. Ea avea sa fie executata
intr-o forma simplificata cativa ani mai tarziu si anume sub forma centrului de
congrese si conferinte McKormak(?)
din Chicago. Deci multe proiecte pe care le-a gandit le-au facut apoi elevi, discipoli
in forme mai putin luxoase sau exotice. Si bineinteles ultima sa mare lucrare ,
capodopera sa finala care o puteti vedea fiecare dintre voi in Berlin, este
Neue National Galerie care nu mai este galerie. A devenit cea mai prestigioasa
sala de expozitii din Berlin care se afla in Kulturzentrum . Afost facuta in
1968 si este ultima sa mare opera in care subsolul se afla intr-un mare soclu
de granit gris deasupara caruia pe niste
stalpi imensi in forma de cruce pluteste un urias acoperis negru. De jur
-imprejur fiind sticla. De-o eleganta si de-o proportie absolut desavarsite. Astazi
contine cele mai prestigioase expozitii temporare de arta din Berlin .
Deci Mies v. d. Rohe 1968 ,
batran, bolnav deja avea cancerul care il va omori a hotarat sa faca un ultim
efort sa supravegheze personal in Germania lucrarile acestei ultime realizari
dupa 30 de ani de zile de absenta din patria mama. Timp in care devenise cel
mai important arhitect din SUA.
Mies v. d. Rohe a fost un
personaj enigmatic si care i-a fascinat pe multi deoarece vorbea putin , vorbea
metaforic si eliptic ceea ce-i fascina pe americani. Vorbea in pilde in
parabole in chestii din astea asa care lasa loc la mai multe interpretari si
nicodata nu era foarte grabit sa expliciteze foarte tare. De aceea foarte multi
tipi au inteles diferit ceea ce spune el s.a.m.d. Era un tip caruia ii placea
sa poarte costume foarte scumpe dar extrem de sobre si aproape in fiecare zi
din ultimii sa-i ani consuma cate o sticla din cel mai bun whisky si trabuce la
fel de scumpe. Ii placeau aceste rasfaturi de gentleman . Ceea ce nu au ajutat
foarte mult sa-i lungeasca existenta dar i-au facut-o mult mai agrabila. Este
foarte intresant ca atat FLW cat si Mies v. d. Rohe si asa cum o sa vedem in
lectia urmatoare, Le Corbusier, au cam murit in aceasi perioada in 1965-1968. Cel
care a vut cea mai indelungata cariera a fost bineninteles FLW care s-a nascut
undeva pe la 1860 si care a trait aproape 100 de ani . A avut o cariera activa
de arhitect de peste 70 de ani.trei sferturi de secol. Mies v. d. Rohe si Le
Corbusier s-au nacut cam in anii 1980 si au trait si ei vreo 75-80 de ani fiecare
avand tot asa cariere foarte lungi timp in care au reusit sa exercite o imensa
influenta asupra arhitecturii din timpurile lor. Ganditi-va oameni care si-au
proiectat primele case pe la inceputul anilor 1900 erau considerati tipii cei
mai tari la sfarsitul anilor 60. Acest spectacol de longevitata si forta se
datoreaza in buna masura capacitatii lor de a raspunde continuu, ramanand
fideli modernitatii, schimbarilor timpului.
Pentru ca ei nu faceau acelasi tip de case in 1900,1920 ,1930 sau 1960 si-au schimbat stilul atat in functie de
imperativele interioare cat si in functie de semnalele pe care le primea din
exterior . Asta a facut ca ceea ce au facut ei sa fie considerat in anumitre
momente ca fiind semnificativ sau expresiv pentru intreaga societate.
