Previziune economica - test

a.

prevedere (planificare)

b.

organizare

c.

coordonare

d.

comanda (antrenare)

e.

control

a.

sa fundamenteze actiunile strategice ale organizatiei

b.

sa asigure un cadru adecvat desfasurarii activitatilor

c.

sa specializeze personalul

d.

sa extinda utilizarea metodelor si tehnicilor stiintifice

e.

sa utilizeze specialisti in fundamentarea strategiilor

a.

prognoza

b.

programarea, planificarea si bugetarea

c.

prognoza, programarea, planificarea si bugetarea

d.

bugetarea

e.

planificarea

a.

stabilirea unui orizont de timp rezonabil

b.

limitarea incertitudinii si riscului la minimum posibil

c.

evaluarea costului prin cuantificarea permanenta a raportului cost/eficienta

d.

fundamentarea scenariilor pe cerintele pietei

e.

asigurarea coerentei si continuitatii prin elaborarea unui scenariu-cadru general

a.

rezultatele previziunilor se utilizeaza in procesul de luare a deciziilor pentru a planifica actiunile

b.

previziunile trebuie sa aproximeze in limite rezonabile evenimentele ce vor avea loc

c.

nu intotdeauna previziunile conduc la actiune

d.

principiul continuitatii

e.

se bazeaza numai pe cunostinte aprofundate in matematica

a.

cercetarea noilor ipoteze si teorii privind dezvoltarea viitoare a pamantului

b.

studiul civilizatiei umane si elaborarea prognozelor socio-culturale

c.

previziunea dezvoltarii economice pe termen mediu

d.

nevoia de acumulare a datelor statistice din toate domeniile

e.

estimarea variabilelor organizatiilor in perioadele viitoare

a.

orizontul previziunii

b.

natura informatiilor

c.

gradul de incredere

d.

toate cele de mai sus

e.

nici unul dintre cele de mai sus

a.

optiunea fundamentala si ordinea prioritara

b.

optiunea fundamentala explorativa si optiunea fundamentala normativa

c.

optiunea fundamentala explorativa tehnocratica si optiunea fundamentala explorativa umanista

d.

optiunea fundamentala normativa institutionala si optiunea fundamentala normativa critica

e.

ordinea prioritara normativa si ordinea prioritara explorativa

a.

studiul viitorului ca solutie a problemelor prezentului si nu ca o extensie a lui

b.

studiul viitorului pornind de la intreg spre parti

c.

studiul viitorului pornind de la parti spre intreg

d.

studiul viitorului utilizand concepte si modele teoretice

e.

studiul viitorului pe baza datelor din trecut si prezent, evidentiind tendintle de evolutie

a.

evidentierea activitatilor care urmeaza sa dispara si de ce

b.

evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor prin utilizarea resurselor existente sau prin modificarea acestora intr-o maniera rezonabila

c.

evidentierea ideilor care promoveaza noi directii de dezvoltare

d.

organizarea ideilor in tabele cu scopul de a etala intregul set de posibilitati viitoare

e.

excluderea probabilitatilor atasate fiecarei variabile

a.

calculul probabilitatii de aparitie a riscului

b.

calculul amplitudinii riscului

c.

eroarea de a nu include un element de risc

d.

calculul riscului de neincasare a banilor

e.

produsul dintre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie a riscului

a.

controlul  mediului intern

b.

controlul  mediului extern apropiat

c.

controlul  mediului extern indepartat

d.

previziunea, care ia in considerare riscurile si oportunitatile strategice

e.

controlul presiunilor salariatilor

a.

publicatii oficiale guvernamentale

b.

anuarul statistic al Romaniei

c.

reviste de specialitate

d.

informatii   obtinute din conversatii

e.

internet

a.

reviste de specialitate

b.

carti din biblioteca

c.

istoricul organizatiei

d.

site-uri de specialitate din surse "on-line"

e.

publicatii oficiale

a.

descompunerea in parti componente a fenomenelor si a proceselor economice si studierea partilor componente

b.

evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componente

c.

eliminarea sistemului de legaturi cauzale care exista intre factorii care influenteaza partile componente

d.

comparatia cu fenomene sau procese similare

e.

generalizarea aspectelor particulare in aspecte aggregate, complexe

a.

orientarea catre problemele cheie, strategice ale organizatiei

b.

adoptarea unui stil de  analiza participativa a fenomenelor complexe

c.

tendinta integratoare a analizei fenomenelor complexe

d.

utilizarea unor proceduri rigide, urmate cu strictete

e.

viziunea sistemica

a.

subiectivismul

b.

schimbul de experienta

c.

deplasarea la diferite surse de informatii

d.

observarea diferentelor intre organizatii

e.

colectarea informatiilor

a.

costul ridicat pentru plata consultantilor

b.

alegerea consultantilor

c.

selectarea sfaturilor primate de la consultanti

d.

comunicarea problematicii organizatiei consultantilor

e.

stabilirea experientei consultantilor

a.

utilizeaza experti cu calitati profesionale diferite

b.

consta in reunirea unui grup de experti avand cunostinte vaste in domeniul studiat

c.

consta in sesiuni de discutii conduse de organizator

d.

consta in discutii pana la atingerea consensului

e.

utilizeaza un material de studiu pregatit de organizator

a.

media aritmetica simpla si media aritmetica ponderata

b.

media artimetica si mediana

c.

mediana si cuartilele

d.

siruri de numere

e.

intervale de incredere

a.

este o metoda de gandire colectiva

b.

este o metoda a dezbaterilor euristice

c.

este o metoda prin care sunt antrenate discutiile in grup organizat

d.

este o metoda care stimuleaza expunerea de idei intr-un climat de colegialitate si de apreciere reciproca

e.

presupune iteratii si timp de reflexie necesar expertilor

a.

intocmirea listei cu zonele geografice in care se va studia fenomenul economic

b.

analiza listei si eliminarea zonelor geografice care nu sunt compatibile cu problema in studiu

c.

analiza aprofundata a zonelor eliminate din lista

d.

analiza factorilor care se opun rezolvarii problemei in studiu

e.

identificarea factorilor care influenteaza pozitiv fenomenul studiat

a.

culegerea informatiilor despre situatii sau fenomene similare cu problema in studiu

b.

identificarea si cuantificarea diferentelor dintre situatiile si fenomenele similare si problema in studiu

c.

previziunea problemei in studiu pe baza informatiilor culese privind situatii sau fenomene similare

d.

corectia previziunilor in functie de diferentele cuantificate

e.

toti pasii de lucru mentionati mai sus

a.

numarul scenariilor nu este limitat

b.

sa fie elastice si plauzibile

c.

sa fie pur optimiste sau pur pesimiste

d.

sa fie stimulative si provocatoare

e.

sa echilibreze aspectele favorabile cu cele nefavorabile

a.

tabelara

b.

grafica

c.

de chestionar

d.

descriptiva, ca un text scris

e.

standard

a.

analiza mediului

b.

pregatirea scenariului

c.

formularea strategiei

d.

toate cele de mai sus

e.

nici una din cele de mai sus

a.

electarea vectorilor schimbarii si proiectarea contextului scenariilor

b.

identificarea scenariilor

c.

elaborarea scenariilor

d.

identificarea elementelor cheie, de schimbare a cursului evenimentelor

e.

formularea strategiei

a.

jucatorii aleg strategiile prin examinarea rationala a informatiilor disponibile, prin actiuni proprii si corelat cu asteptarile din partea celorlalti jucatori

b.

jocurile reprezinta un set nedefinit de posibile cursuri ale actiunilor

c.

jocurile reprezinta preferinte identificabile ale fiecarui jucator intre posibilele rezultate ale unui joc

d.

jocurile se bazeaza pe logica si matematici aplicate in economie

e.

jocurile constau intr-un plan de actiuni care trebuie sa fie urmat de participantii numiti jucatori

a.

stabilirea necesitatilor viitoare

b.

determinarea obiectivelor viitoare

c.

elaborarea variantelor sau posibilitatilor viitoare

d.

previzionarea modificarilor structurale orizontale

e.

evaluarea posibilitatilor si determinarea variantei optime

a.

sa fie realizate pe o scala, astfel incat sa prezinte clar varietatea fenomenului respectiv

b.

sa aiba un titlu clar, care sa reflecte esenta fenomenului cercetat

c.

sa fie evidentiate aspectele principale, "cheie"

d.

sa fie sarace in informatii si sa ocupe cat mai mult spatiu

e.

scala sa fie clara si realizata corect

Saptamana

Cererea (Mil.lei)

a.

3,62 mil lei

b.

3,50 mil lei

c.

3,83 mil lei

d.

4,66 mil lei

e.

3,00 mil lei

Ziua

Consum  (kg)

a.

6,42 kg

b.

6,33 kg

c.

6,00 kg

d.

5,66 kg

e.

7,33 kg

a.

30 tone

b.

32 tone

c.

36 tone

d.

60 tone

e.

nu se poate determina

a.

o greseala de calcul

b.

o greseala de interpretare

c.

diferenta dintre valoarea previzionata pesimista si valoarea previzionata optimista

d.

diferenta dintre datele observate si datele previzionate

e.

nici una de mai sus

a.

o metoda de previziune bazata pe simpla prelungire in viitor a tendintelor manifestate in trecut

b.

o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin ritmul de dezvoltare

c.

o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin directia de dezvoltare

d.

o metoda de previziune care nu tine cont de modificarile previzibile

e.

o metoda de previziune care tine cont de tendintele perioadei precedente si de modificarile previzibile in viitor

a.

6000 bucati

b.

6720 bucati

c.

7526 bucati

d.

7000 bucati

e.

Nu se poate determina

a.

5000 tone

b.

5600 tone

c.

6272 tone

d.

6899 tone

e.

Nu se poate determina

a.

200 mii Euro

b.

400 mii Euro

c.

300 mii Euro

d.

100 mii Euro

e.

Nu se poate determina

a.

100 mii Euro

b.

500 mii Euro

c.

520 mii Euro

d.

140 mii Euro

e.

Nu se poate determina

a.

, pentru b>1

b.

, pentru 0<b<1

c.

d.

e.

Nici una din cele de mai sus

a.

cand se stabileste o relatie cauzala intre variabile

b.

cand datele observate urmeaza o functie liniara de tipul Y = a +bx

c.

cand relatia dintre x si Y este directa

d.

cand relatia dintre x si Y este inversa

e.

cand nu se foloseste metoda celor mai mici patrate

a.

functia de regresie

b.

functia exponentiala

c.

functia hiperbolica

d.

functia logaritmica

e.

functia semilogaritmica

a.

problema poate fi expusa in termeni numerici

b.

problema permite alegeri intre cursurile alternative ale evolutiei actiunilor

c.

se identifica restrictii asupra factorilor implicati

d.

problema trebuie sa permita exprimarea intr-o forma standardizata

e.

factorii implicati nu sunt intr-o relatie liniara

a.

metoda extrapolarii

b.

metoda interpolarii

c.

metoda regresiei

d.

metoda programarii liniare grafice

e.

nici unei metode de mai sus

a.

metodei extrapolarii

b.

metodei programarii liniare

c.

metodei interpolarii

d.

metodei regresiei

e.

nici unei metode de mai sus

a.

metoda regresiei

b.

metoda SIMPLEX

c.

metoda ELECTRE

d.

metoda trendului

e.

nici una din cele de mai sus

a.

se alege o varianta din o pereche de doua variante

b.

se compara perechile de criterii si se calculeaza ponderea subiectiva a criteriului

c.

se compara perechile de variante cu fiecare criteriu si rezulta ponderile subiective ale variantelor in functie de criteriile respective

d.

se exclud rezultatele care se ordoneaza crescator

e.

se agrega rezultatele finale pentru variantele alese

a.

productia

b.

capitalul

c.

cheltuielile cu materiile prime

d.

forta de munca

e.

coeficientul de dimensionare sau proportionalitate intre factori

a.

permite proiectarea modelelor specifice contextului firmei si a mediului in care actioneaza

b.

utilizeaza notatii sugestive, usor de inteles si de folosit in reprezentari grafice

c.

evidentiaza legaturile dintre variabile multiple

d.

permite construirea variantelor sau portofoliului de alternative

e.

permite calculul elasticitatii productiei in raport cu factorii care o determina

a.

pentru masurarea eforturilor efectuate pentru obtinerea unui efect

b.

se aplica atunci cand intre costuri, activitati sau produsele rezultate nu exista o relatie directa

c.

ca instrument de reglare a utilizarii eforturilor si efectelor

d.

reprezinta limite maxime admisibile privind utilizarea resurselor

e.

reprezinta limite minim admise privind efectele propuse a se obtine

a.

micsorarea necesitatilor prin reproiectarea produselor si tehnologiilor in scopul reducerii consumurilor materiale

b.

micsorarea necesitatilor prin inlocuirea materialelor cu unele care au calitate superioara

c.

reducerea stocurilor prin implementarea sistemului JIT

d.

cresterea resurselor prin casarea unor capacitati de productie

e.

cresterea resurselor prin cresterea gradului de utilizare a capacitatilor cu efect sporirea productiei

a.

numarul de variabile

b.

omogenitatea datelor

c.

certitudinea

d.

elasticitatea cererii

e.

competitia

a.

optimismul

b.

inconsistenta

c.

actualitatea

d.

utilizarea bugetarii anuale

e.

ancorarea

a.

numarul de parametrii sa fie mare

b.

erorile pentru validarea previziunii sa fie mici

c.

reziduurile medii sa fie zero pe perioada de estimare

d.

modelul ales sa fie usor de aplicat si de explicat

e.

media pentru validarea erorilor previzionate sa fie zero sau cel putin mici

a.

coeficientul de corelatie "r"

b.

ecuatia de regresie

c.

testul t statistic

d.

eroarea standard estimata "S_e"

e.

coeficientul de determinare "r^2"

a.

coeficientul lui PEARSON

b.

statistica DURBIN-WATSON

c.

curba lui GAUSS

d.

modelul LEONTIF

e.

nici unul de mai sus

a.

o activitate care apatine contabililor

b.

stabileste clar obiectivele care trebuie realizate

c.

defineste activitatile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectivele

d.

stabileste care sunt resursele necesare pentru a realize obiectivele

e.

stabileste relatia dintre activitati si obiectivele strategice pe termen lung

a.

modificari ale cererii si ofertei

b.

restrictii privind mediul inconjurator

c.

utilizarea a noi resurse materiale sau energetice

d.

mentinerea structurii actuale a organizatiei

e.

introducerea de noi tehnologii

a.

gradul de optimism al previziunilor

b.

prezentarea, continutul tehnic si calitatea generala a raportului

c.

daca contine tabele si diagrame

d.

numarul de modele matematice aplicate

e.

numarul de restrictii utilizate

a.

prognoza

b.

programarea, planificarea si bugetarea

c.

prognoza, programarea, planificarea si bugetarea

d.

bugetarea

e.

planificarea

a.

prognoza

b.

programarea, planificarea si bugetarea

c.

prognoza, programarea, planificarea si bugetarea

d.

bugetarea

e.

planificarea

a.

prognoza

b.

programarea, planificarea si bugetarea

c.

prognoza, programarea, planificarea si bugetarea

d.

bugetarea

e.

programarea

a.

un principiu de rationalitate si coerenta in activitatea de previziune

b.

o tehnica de previziune

c.

o anumita abordare in previziune

d.

o regula generala in previziune

e.

o instructiune obligatorie in previziune

a.

previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile

b.

previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc

c.

previziunile nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile

d.

previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile

e.

previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile

a.

certitudinii

b.

incertitudinii

c.

riscului

d.

strategiei

e.

viitorului

a.

rasturnarea mijlocului de transport a marfii

b.

cantitatea de produse incarcate in container

c.

calitatea conforma cu specificatiile tehnice

d.

dimensiuni conform negocierilor

e.

termene de livrare conform contractului

a.

inundatii

b.

neverificarea instrumentului de plata a marfii

c.

incendii

d.

seisme

e.

blocaje politice

a.

timp

b.

ecuatii matematice

c.

cost

d.

volum

e.

numar

a.

tehnica marilor tururi

b.

tehnica mainilor mature

c.

tehnica Delphi

d.

tehnica brainstorming

e.

abordarea sistemica

Expert

Punctaj

a.

b.

c.

d.

e.

Ziua

Incasari Euro

a.

b.

c.

d.

e.

Ziua

Vanzari RON

a.

b.

c.

d.

e.

a.

functia exponentiala uniforma simpla

b.

functia exponentiala uniforma simpla prin metoda Brown cu un parametru

c.

functia exponentiala uniforma simpla prin metoda Holt cu doi parametrii

d.

functia de regresie

e.

functia putere

Luna

Mii piese

Salariul RON

a.

559,8 RON

b.

470 RON

c.

540 RON

d.

490,2 RON

e.

510 RON

Produs

consum pe pereche

masini

ore

materiale

ore

manopera

mp

ghete piele

cizme cauciuc

Total pe saptamana

a.

4x₁ + 2x₂ = 100

b.

4x₁ +6x₂  =180

c.

x₁ + x₂  = 40

d.

x₁ = 20

e.

x₂ =10

Produs

consum pe pereche

masini

ore

materiale

ore

manopera

mp

ghete piele

cizme cauciuc

Total pe saptamana

a.

4x₁ + 2x₂ = 100

b.

4x₁ +6x₂  = 180

c.

x₁ + x₂  = 40

d.

x₁ = 20

e.

x₂ = 10

Produs

consum pe pereche

masini

ore

materiale

ore

manopera

mp

ghete piele

cizme cauciuc

Total pe saptamana

a.

4x₁ + 2x₂ = 100

b.

4x₁ +6x₂  = 180

c.

x₁ + x₂  = 40

d.

x₁ = 20

e.

x₂ =10

Produs

consum pe pereche

masini

ore

materiale

ore

manopera

mp

ghete piele

cizme cauciuc

Total pe saptamana

a.

max (0,3 x₁ + 0,4 x₂)

b.

min (0,3 x₁ + 0,4 x₂)

c.

min (4 x₁ + 2 x₂)

d.

max (4 x₁ + 6 x₂)

e.

max ( x₁ +  x₂)

Produs

consum pe pereche

masini

ore

materiale

ore

manopera

mp

ghete piele

cizme cauciuc

Total pe saptamana

a.

20 perechi de ghete si 15 perechi de cizme

b.

15 perechi de ghete si 20 perechi de cizme

c.

20 perechi de ghete si 10 perechi de cizme

d.

30 perechi de ghete

e.

40 perechi de cizme

a.

150,1 mil lei

b.

149,7 mil lei

c.

151,0 mil lei

d.

118,5 mil lei

e.

125,0 mil lei

a.

b.

c.

d.

e.

a.

stocuri la sfarsitul perioadei

b.

stocuri la inceputul perioadei

c.

resurse din import

d.

resurse din produse refolosibile

e.

resurse din rezerve

a.

stocuri la inceputul perioadei: 20 mii RON

b.

resurse din import: 48 mii RON

c.

resurse din produse refolosibile: 12 mii RON

d.

resurse din rezerve: 92 mii RON

e.

stocuri la sfarsitul perioadei: 20 mii RON

a.

consumul populatiei

b.

consumul public

c.

exportul

d.

valoarea adaugata

e.

investitiile in fonduri fixe

a.

consum de materii prime

b.

consum de utilitati

c.

consum de manopera directa

d.

costuri pentru mentenanta

e.

consum de echipamente

a.

b.

sub 1,5

c.

d.

e.

peste 5,5

a.

b.

sub 1,5

c.

d.

e.

peste 5,5

a.

metode grafice bazate pe serii de timp

b.

functia de regresie Diebold

c.

functia exponentiala cu factor de sezonalitate Winters

d.

media aritmetica

e.

media ponderata

a.

o ramura particulara a stiintelor economice, ramura care urmareste aplicarea metodelor statistice si analizei matematice in economie, urmarind sa introduca mai multa rigoare in demersul economic;

b.

ansamblul activitatilor umane desfasurate in sfera productiei, distributiei si consumului bunurilor si serviciilor este numit economie;

c.

o marime ce poate fi masurata numai in bani sau alte unitati valorice;

d.

un mecanism care transforma o categorie de obiecte economice ale caror semnale inregistrate constituie o multime de date, intr-o alta categorie de obiecte economice ale caror semnale observate formeaza o alta multime de date.

a.

economistul britanic John Maynard Keynes;

b.

geologul roman Sabba Stefanescu;

c.

economistul norvegian Ragner Frisch;

d.

matematicianul rus Wassily Leontief.

a.

Analiza grupurilor, studiul ecosistemelor, dialogul euristic;

b.

Regresia multipla, metoda discriminantului, analiza factoriala;

c.

Analiza canonica, evaluarea riscului, ecuatiile de stare;

d.

Scalarea multidimensionala, simularea numerica, controlul sistemelor.

a.

sa accelereze ritmul schimbarilor;

b.

sa reconstituie, in vederea extrapolarii, legaturile dintre diverse variabile;

c.

sa determine motivatia modelarii;

d.

sa elimine folosirea metodelor statistico-matematice.

a.

relatia de definitie sau cantitativa;

b.

relatia de echilibru sau de balanta;

c.

relatia de tendinta sau de trend;

d.

relatia de interdependenta intre variabile.

a.

o functie polinomiala de gradul unu, care se preteaza la evolutii liniare, adica pentru variabilele cu o rata de crestere sau scadere "aproape" constanta.;

b.

de forma ;

c.

o functie de ajustare de forma ;

d.

o functie constanta de forma

a.

b.

c.

d.

,

a.

liniare si usor de aplicat;

b.

exprimate prin eroarea medie absoluta;

c.

compatibile cu modelele de activitate;

d.

solutia optima a problemelor manageriale.

a.

speranta matematica a realizarii procesului respectiv;

b.

gradului de imprastiere a variabilei respective;

c.

dispersia valorilor variabilei respective;

d.

estimatia sau ajustarea variabilei respective.

a.

un grup de marimi folosite pentru evaluarea prognozelor ex-ante;

b.

determinati de comparatii intre diferitele modele;

c.

exprimati prin eroarea medie absoluta ;

d.

un grup de marimi folosite pentru evaluarea prognozelor ex-post.

a.

b.

c.

d.

a.

O variabila a carei valoare este un numar nedeterminat de evenimente rezultat in urma unei experiente;

b.

O variabila a carei valoare este un numar determinat de evenimente rezultat in urma unei experiente;

c.

O variabila fara valoare;

d.

O variabila a carei valoare este un numar determinat de evenimente rezultat in urma unei probe.

a.

variabila cunoscuta, estimata si folosita pentru a previziona valoarea unei alte variabile necunoscute;

b.

o tehnica econometrica ce stabileste o legatura intre variabile, un model cauzal de previziune in care, din datele istorice se stabileste o relatie functionala folosita apoi pentru a previziona valorile dependente ale variabilelor;

c.

o forma grafica de a vizualiza legatura dintre trei serii statistice;

d.

determinarea functiei de extrapolare.

a.

extrapolarea, simularea si optimizarea;

b.

metoda verosimilitatii maxime, algoritmul simplex si jocurile;

c.

metoda celor mai mici patrate;

d.

metoda momentelor (K.Pearson), metoda minimului lui  sau estimarea prin intervale de incredere hi.

a.

δ_e5,12MAD;

b.

δ_e1,25MAD;

c.

δ_e12,5MAD;

d.

δ_e2,15MAD.

a.

o masura a erorii de previziune care reprezinta eroarea de previziune, indiferent de directie si se calculeaza ca suma a valorii absolute a erorii de previziune pentru toate perioadele, raportata la numarul total de perioade evaluat;

b.

o variabila cunoscuta, estimata si  folosita pentru a previziona valoarea unei alte variabile necunoscute;

c.

o solutie optima a problemelor de previziune;

d.

o forma grafica de a vizualiza legatura dintre doua serii statistice.

a.

acea stare spre care tind structurile economiei, fluxurile si pietele bunurilor si serviciilor, piata monetara, piata capitalului si piata muncii, adica piata in ansamblul ei, caracterizata printr-o concordanta relativa a cererii si ofertei, in diferitele lor segmente, abaterile dintre ele fiind nesemnificative pentru a se produce dificultati (dezechilibre) in functionarea economiei nationale;

b.

un model abstract de comportament rational in economia de piata, pornind de la interdependenta care exista intre preturile tuturor categoriilor de bunuri, precum si dintre diferitele sfere ale activitatii economice;

c.

o piata caracterizata de o concurenta perfecta;

d.

intervalul de stabilitate al unui sistem dinamic.

a.

Keynes, Sargent, Lucas, Marshall;

b.

Wald, Arron, Debreu, McKenzie;

c.

W.St.Jevons, L.Walras, F.Y.Edgeworth si V.Pareto;

d.

Frisch, Rowthorn, Isarescu, Geoana.

a.

o piata cu concurenta perfecta;

b.

manifestarea unor schimbari imperceptibile, nesemnificative intre diferite procese sau subsisteme ale economiei nationale, incat starea generala a acesteia ramane nemodificata;

c.

o solutie particulara a unui sistem dinamic;

d.

un sistem global stabil daca proprietatea de stabilitate este relevanta.

a.

Costurile ridicate ale anumitor informatii;

b.

Determinarea perioadei pentru analiza retrospectiva;

c.

Un sir de valori pe care le inregistreaza la momente sau intervale de timp succesive o anumita caracteristica statistica;

d.

Estimarea parametrilor functiei de extrapolare sau parametrizarea acesteia.

a.

trendul direct, trendul ca factor auxiliar si trendul care face separare analitica a acelor factori care sunt specificati dar nu sunt in acelasi timp cuantificabili;

b.

trendul indirect, trendul ca factor auxiliar si trendul care face separare analitica a acelor factori care sunt specificati dar nu sunt in acelsi timp cuantificabili;

c.

trendul ca factor auxiliar, trendul care face separare analitica a acelor factori care sunt specificati dar nu sunt in acelasi timp cuantificabili;

d.

trendul ca factor auxiliar in functii in care nu toti factorii care actioneaza asupra unui proces pot fi explicitati, trendul extrapolat si trendul indirect.

a.

variatia in timp a unui fenomen evidentindu-se cresterile sau descresterile de nivel, modificarile de structura;

b.

o solutie particulara a unui sistem dinamic;

c.

costurile ridicate ale anumitor informatii;

d.

o metoda folosita frecvent pentru elaborarea studiilor previzionale.

a.

prelucrarea unei serii de valori ale seriei dinamice estimand comportarea ulterioara a fenomenului descris de seria respectiva;

b.

introducerea anumitor corectii in curba de evolutie viitoare a fenomenului in functie de modificarea previzibila a desfasurarii fenomenului sau de anumite optiuni ale factorilor de decizie;

c.

ca relatiile formate intre variabile nu se modifica in viitor, admitand astfel, prin continuitate, prelungirea tendintelor manifestate in trecut;

d.

definirea obiectului previziunii care conditioneaza, fixarea orizontului de previziune si stabilirea gradului de siguranta al acesteia.

a.

prelucrarea unei serii de valori ale seriei dinamice estimand comportarea ulterioara a fenomenului descris de seria respectiva;

b.

introducerea anumitor corectii in curba de evolutie viitoare a fenomenului in functie de modificarea previzibila a desfasurarii fenomenului sau de anumite optiuni ale factorilor de decizie;

c.

ca relatiile formate intre variabile nu se modifica in viitor, admitand astfel, prin continuitate, prelungirea tendintelor manifestate in trecut;

d.

alegerea functiei de extrapolare care descrie cel mai bine evolutia trecuta a variabilei dependente.

a.

aprecierea calitatii functiilor de extrapolare cu ajutorul estimatorilor statistici;

b.

introducerea anumitor corectii in curba de evolutie viitoare a fenomenului in functie de modificarea previzibila a desfasurarii fenomenului sau de anumite optiuni ale factorilor de decizie;

c.

ca relatiile formate intre variabile nu se modifica in viitor, admitand astfel, prin continuitate, prelungirea tendintelor manifestate in trecut;

d.

prelucrarea unei serii de valori ale seriei dinamice estimand comportarea ulterioara a fenomenului descris de seria respectiva.

a.

prelucrarea unei serii de valori ale seriei dinamice estimand comportarea ulterioara a fenomenului descris de seria respectiva;

b.

reprezentarea grafica a mai multor curbe de evolutie a unor activitati si extrapolarea tendintelor pe o infasurare, chiar daca nu se cunoaste cu siguranta solutia concreta ce va apare in viitor ;

c.

analiza comparativa a reprezentarilor respective cu graficele corespunzatoare asociatelor unor functii de extrapolare;

d.

calcularea derivatei partiale de ordinul intai a functiei de extrapolare.

a.

cresterea simultana a nivelului majoritatii activitatilor economice, urmata de o scadere a acestor niveluri, dupa care urmeaza faze de expansiune a ciclului urmator ;

b.

determinarea ciclurilor limita corespunzatoare unui sistem dinamic;

c.

extinderea ariei de cuprindere a economiei de piata ;

d.

studiul inflatiei, instabilitatea financiara si ajustarea graduala a preturilor.

a.

gradul de ocupare a fortei de munca, evolutia eficientei economice, dinamica nivelului de trai si a calitatii vietii;

b.

o caracteristica esentiala a economiei de piata, intemeiata pe proprietatea privata si deciziile individuale ale agentilor economici;

c.

un ansamblu care prezinta aceleasi neregularitati la orice scara ar fi privit;

d.

acea forma de miscare a activitatii economice, in care fazele de expansiune alterneaza cu cele de stagnare si descrestere.

a.

functie de extrapolare;

b.

functie de simulare;

c.

functie obiectiv;

d.

functie de risc

a.

reflecta structura sistemica a elementelor componente ale fenomenului real;

b.

putea fi rezolvat cu eforturi de timp si costuri rezonabile;

c.

explica fidel toate interconditionarile si relatiile cauza-efect ale proceselor observate;

d.

evidentia acelasi tip de transformari si evolutii ca acelea manifestate de fenomenul real studiat.

a.

c.

b.

d.

a.

eroarea pe care o facem acceptand ipoteza nula cand ea este adevarata;

b.

eroarea pe care o facem acceptand ipoteza alternativa cand ea este falsa;

c.

eroarea pe care o facem acceptand ipoteza nula cand ea este falsa;

d.

eroarea pe care o facem acceptand ipoteza nula cand ea este adevarata

a.

eroarea pe care o facem acceptand ipoteza nula cand ea este adevarata;

b.

eroarea pe care o facem acceptand ipoteza nula cand ea este falsa;

c.

eroarea pe care o facem eliminand ipoteza nula cand ea este adevarata;

d.

eroarea pe care o facem eliminand ipoteza alternativa cand ea este adevarata;

a.

are o distributie similara cu cea din colectivitatea generala

b.

este esantionul cel mai simplu selectat

c.

se realizeaza printr-o esantionare multifazica

d.

ofera fiecarui element din colectivitatea generala o sansa egala de a fi inclus