Amortizarea fiscala - veniturile unui sediu permanent

(1) Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii conform prevederilor acestui articol.
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;

b) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului; c) are o durata normata de utilizare mai mare de un an; Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are in vede valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra in strucura unui activ corporal, a caror durata normata de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta in parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

a) investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;

b) mijloacele fixe puse �n functiune partial, pentru care nu s-au �ntocmit formele de �nregistrare ca imobilizare corporala. Acestea se cuprind �n grupele �n care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor.

c) investitiile efectuate pentru descoperta, �n vederea valorificarii de substante minerale utile, cu carbuni si zacaminte ce se exploateaza la suprafata, precum si pentru realizarea lucrarilor miniere subterane de deschidere a zacamintelor;

d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietatea publica;

f) amenajarile de terenuri.
(4) Nu reprezinta mijloace fixe amortizabile:

a) terenurile, inclusiv cele impadurite;

b) tablourile si operele de arta;

c) fondul comercial;

d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;

e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;

f) orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii, potrivit normelor.
(5) Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se �ntelege:

a) costul de achizitie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;

b) costul de productie pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil;

c) valoarea de piata pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit.
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:

a) in cazul constructiilor se aplica metoda de amortizare liniara;

b) in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv a masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamentele periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;

c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.
(7) In cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare liniara se calculeaza raportand numarul 100 la durata normata de utilizare a mijlocului fix.
(8) In cazul metodei de amortizare degresive, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:

a) 1,5, daca durata normata de utilizare a mijlocului fix amortizabil este �ntre 2 si 5 ani;

b) 2,0, daca durata normata de utilizare a mijlocului fix amortizabil este �ntre 5 si 10 ani;

c) 2,5, daca durata normata de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
(9) In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;

b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normata de utilizare ramasa a acestuia.
(10) Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau de fabrica si alte valori similare, precum si programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza metoda de amortizare degresiva sau accelerata.
(11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune;

b) cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, se recupereaza pe durata normata de utilizare, pe durata normata de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau inchiriere, dupa caz.

c) cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune se recupereaza de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normata de utilizare, dupa caz.

d) cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor se recupereaza linear pe o perioada de 10 ani;

e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie �n solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:

e1) din 5 �n 5 ani la mine, cariere, extractie petroliera precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;

e2) din 10 �n 10 ani la saline.

f) mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de zbor, prevazute in cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004.
(12) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati si care nu aplica regimul de amortizare accelerata pot deduce cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie. Valoarea ramasa de recuperat pe durata normata de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. Pentru achizitiile de animale si plantatii, deducerea de 20% se acorda astfel:

a) pentru animale, la data achizitiei;

b) pentru plantatii, la data receptiei finale de infiintare a plantatiei.

Intra sub incidenta acestui alineat si mijloacele fixe achizitionate in baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing financiar. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la acest alineat au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normata de utilizare.
(13) Pentru investitiile realizate in parcurile industriale pana la data de 31 decembrie 2006 se acorda o deducere suplimentara din profitul impozabil in cota de 20% din valoarea investitiilor in constructii sau a reabilitarilor de constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica de utilitati, tinand seama de prevederile legale in vigoare privind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitatile acestui alineat.
(14) Cheltuielile aferente localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recupereaza in rate egale pe o perioada de 5 ani, incepand cu luna in care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achizitionarii oricarui drept de exploatare a resurselor naturale se recupereaza pe masura ce resursele naturale sunt exploatate, proportional cu valoarea recuperata raportata la valoarea totala estimata a resurselor.
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile care se pun in functiune dupa data de 1 ianuarie 2004, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila si orice reevaluare contabila a acestora. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea sau din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003 amortizarea se calculeaza in baza valorii ramase neamortizate folosind metodele de amortizare aplicate pana la aceasta data.
(16) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si pentru infiintarea si functionarea cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil, la data punerii in functiune, sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, in conformitate cu prevederile acestui articol.
(17) In cazul unei imobilizari corporale cu o valoare de intrare mai mica decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, contribuabilul poate opta sa deduca cheltuielile aferente imobilizarii sau sa recupereze aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare in conformitate cu prevederile acestui articol.
(18) Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje care circula intre contribuabil si clienti se recupereaza prin deduceri de amortizare, linear pe durata normata de utilizare stabilita de contribuabilul care isi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
(19) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele de determinare a amortizarii.
(20) Regia Autonoma 'ROMATSA' efectueaza anual actualizarea valorii ramase neamortizate a mijloacelor fixe si a imobilizarilor necorporale inscrise in bilantul anului fiscal, cu indicele de inflatie al anului precedent, comunicat de Institutul National pentru Statistica. Valoarea activelor corporale si necorporale, achizitionate in cursul anului fiscal, va fi actualizata in functie de modificarea indicelui de inflatie din perioada cuprinsa intre luna in care acestea au fost achizitionate si sfarsitul anului fiscal. Valoarea activelor si a patrimoniului propriu ale ROMATSA se majoreaza cu diferentele rezultate din reevaluarea anuala. Amortizarea capitalului ROMATSA, angajat si imobilizat in active corporale si necorporale, se stabileste prin metoda liniara. Valoarea ramasa neamortizata, aferenta mijloacelor fixe ale ROMATSA scoase din functiune inainte de implinirea duratei normate de utilizare, diminuata cu sumele rezultate din valorificare, se inregistreaza in cheltuielile de exploatare si este deductibila din punct de vedere fiscal.
(21) Pentru titularii de acorduri petroliere si subcontractantii acestora, care desfasoara operatiuni petroliere �n perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa de peste 100 metri, se calculeaza amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale aferente operatiunilor petroliere, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor, pe unitatea de produs cu un grad de utilizare de 100%, �n functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investitiilor in curs, imobilizarilor corporale si necorporale efectuate pentru operatiunile petroliere vor fi reflectate �n contabilitate atat �n lei, cat si in euro; aceste cheltuieli, inregistrate in contabilitate in lei, vor fi reevaluate la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar pe baza valorilor inregistrate in contabilitate in euro, la cursul de schimb euro/lei comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a fiecarui exercitiu financiar

Document online: Nerespectarea obligatiilor contractuale Eseu: Cauzele inflatiei in tara noastra

Art. 17 - Veniturile unui sediu permanent
(1) Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania au obligatia de a plati impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.
(2) Profitul impozabil se determina in conformitate cu regulile stabilite in Capitolul II al acestui Titlu in urmatoarele conditii:

a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ in veniturile impozabile;

b) numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se includ in cheltuielile deductibile;

c) cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare, indiferent de locul in care s-au efectuat, decontate de persoana juridica straina si inregistrate de sediul permanent sunt deductibile in limita a 10% din veniturile salariale ale angajatilor sediului permanent.
(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea sediului permanent ca persoana separata si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent.
(4) Inainte de a desfasura activitate printr-un sediu permanent in Romania, reprezentantul legal al acestuia trebuie sa inregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenta.

Art. 18 - Venituri obtinute de persoanele juridice straine din proprietati imobiliare si din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare
(1) Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania, sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

(2) Veniturile din proprietatile imobilare situate in Romania includ urmatoarele:

a) veniturile din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania;

b) castigul din vanzarea/cesionarea drepturilor de proprietate sau orice drepturi legate de proprietatea imobiliara situata in Romania;

c) castigul din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct sau prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania;

d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate in Romania, inclusiv castigul din vanzarea/cesionarea oricarui drept aferent acestor resurse naturale.
(3) Orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana are obligatia de a plati impozit pe profit conform prevederilor art. 22 si de a depune declaratii de impozit pe profit conform prevederilor art. 23. Orice persoana juridica straina poate desemna un reprezentant fiscal pentru a indeplini aceste obligatii.
(4) Orice persoana juridica romana sau persoana juridica straina cu sediu permanent in Romania care plateste veniturile prevazute la alin. (1) catre o persoana juridica straina are obligatia de a retine impozitul calculat din veniturile platite si de a vira impozitul retinut la bugetul de stat.
(5) In cazul castigurilor specificate la art. 21 rezultate din vanzarea/cesionarea proprietatilor imobiliare sau ale titlurilor de participare impozitul care trebuie retinut se stabileste prin aplicarea unei cote de impozitare de 10% la castigul rezultat din acesta vanzare/cesionare. Prevederile prezentului alineat se aplica numai in cazul in care platitorul de venituri obtine de la contribuabil justificarea corespunzatoare privind aplicarea prevederilor art. 21.
(6) Prevederile art. 7 din Titlul V se aplica oricarei persoane care are obligatia sa retina impozit in conformitate cu acest articol.

Art. 22 - Plata impozitului
(1) Contribuabilii au obligatia de a plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv, a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, daca in acest articol nu este prevazut altfel.
(2) Banca Nationala a Romaniei, societatile comerciale bancare - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor persoane juridice straine au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar pana la data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul, daca in acest articol nu este prevazut altfel.
(3) Organizatiile non-profit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 10 februarie inclusiv, a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
(4) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 10 februarie, inclusiv, a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
(5) In intelesul alin. (1) si (2), profitul impozabil si impozitul pe profit sunt calculate si inregistrate trimestrial, lunar in cazul Bancii Nationale a Romaniei, societatilor comerciale bancare - persoane juridice romane si sucursalelor din Romania ale bancilor persoane juridice straine, cumulat de la inceputul anului fiscal.
(6) Contribuabilii care efectueaza plati trimestriale si lunare platesc pentru ultimul trimestru si pentru luna decembrie o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul trei al aceluiasi an fiscal, respectiv o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru luna noiembrie a aceluiasi an fiscal, urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la data stabilita ca termen limita pentru depunerea situatiilor financiare ale contribuabilului.
(7) Contribuabilii care au definitivat pana la 10 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat , pana la 10 februarie inclusiv a anului urmator.
(8) Persoanele juridice care �nceteaza sa existe au obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit cu 10 zile �nainte de data �nregistrarii �ncetarii existentei persoanei juridice la registrul comertului.
(9) Prevederile alin. (7) se aplica pentru impozitul pe profit datorat incepand cu anul fiscal 2004.
(10) Obligatiile fiscale reglementate de prezentul Titlu sunt venituri ale bugetului de stat.Ca exceptie, impozitul pe profit, dobanzile/majorarile de intarziere si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si cele datorate de societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari sunt venituri ale bugetelor locale respective.

CAPITOLUL IV Venituri din cedarea folosintei bunurilor

Art. 27. Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor
Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente.

Art. 28. Stabilirea venitului net din cedarea folosintei bunurilor
(1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul platii chiriei sau a arendei.
Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta.
In cazul in care arenda se exprima in natura, evaluarea in lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene si, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, hotarari ce trebuie emise inainte de inceperea anului fiscal. Aceste hotarari se transmit in cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din subordine.
(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

a) in cazul constructiilor, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului in suma de 50% din venitul brut; sau

b) in celelalte cazuri, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului in suma de 30% din venitul brut.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2) contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.
(4) Prevederile privind optiunea din alin. (2) si (3) ale art. 14 se aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (3).

Art. 29. Plati anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor
Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe venit, catre bugetul de stat, in conformitate cu prevederile art. 50.

Art. 30. Includerea venitului net din cedarea folosintei bunurilor in venitul anual global
Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se include in venitul anual global si se impune conform Capitolului X.

Legea 92/91

Art. 1. - (1) Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi, si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii.

Art. 6. - (1) Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.

rt. 12. - Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.

Art. 36. - (1) Contraventiile prevazute la art. 35 pct. 1 se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele prevazute la pct. 2 lit. c) si d) se sanctioneaza cu amenda de la 4.000.000 lei la 50.000.000 lei, cele prevazute la pct. 2 lit. a) si b), cu amenda de la 3.000.000 lei la 40.000.000 lei, cea prevazuta la pct. 2 lit. e), cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, cea prevazuta la pct. 3, cu amenda de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar cea prevazuta la pct. 2 lit. f), cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei.

(2) Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, poate modifica nivelul amenzilor prevazute la alin. (1) in functie de rata inflatiei.

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de persoanele cu atributii de control financiar si de alte persoane anume imputernicite de Ministerul Finantelor Publice.

(4) Amenzile contraventionale prevazute la alin. (1) se suporta de persoanele vinovate.

(5) Contraventiilor prevazute la art. 35 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

Art. 37. - Efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte, precum si omisiunea cu stiinta a inregistrarilor in contabilitate, avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum si a elementelor de activ si de pasiv ce se reflecta in bilant, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii.

ARTICOLUL 94
Formele si intinderea inspectiei fiscale

(1) Formele de inspectie fiscala sunt:

a) inspectia fiscala generala, care reprezinta activitatea de verificare a tuturor obligatiilor fiscale ale unui contribuabil, pentru o perioada de timp determinata;

b) inspectia fiscala partiala, care reprezinta activitatea de verificare a uneia sau mai multor obligatii fiscale, pentru o perioada de timp determinata.

(2) Inspectia fiscala se poate extinde asupra tuturor raporturilor relevante pentru impozitare, daca acestea prezinta interes pentru aplicarea legii fiscal

ARTICOLUL 92
Obiectul si functiile inspectiei fiscale

(1) Inspectia fiscala are ca obiect verificarea bazelor de impunere, a legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata, precum si a accesoriilor aferente acestora.

(2) Inspectia fiscala are urmatoarele atributii:

a) constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultand din activitatea contribuabilului supus inspectiei sau altor persoane privind legalitatea si conformitatea declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea indeplinirii obligatiilor fiscale, in vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale;

b) analiza si evaluarea informatiilor fiscale, in vederea confruntarii declaratiilor fiscale cu informatiile proprii sau din alte surse;

c) sanctionarea potrivit legii a faptelor constatate si dispunerea de masuri pentru prevenirea si combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale.

(3) Pentru ducerea la indeplinire a atributiilor prevazute la alin. (2) organul de inspectie fiscala va proceda la:

a) examinarea documentelor aflate in dosarul fiscal al contribuabilului;

b) verificarea concordantei dintre datele din declaratiile fiscale cu cele din evidenta contabila a contribuabilului;

c) discutarea constatarilor si solicitarea de explicatii scrise de la reprezentantii legali ai contribuabililor sau imputernicitii acestora, dupa caz;

d) solicitarea de informatii de la terti;

e) stabilirea de diferente de obligatii fiscale de plata;

f) verificarea locurilor unde se realizeaza activitati generatoare de venituri impozabile;

g) dispunerea masurilor asiguratorii in conditiile legii;

h) efectuarea de investigatii fiscale potrivit alin. (2) lit. a);

i) aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor legale;

j) aplicarea de sigilii asupra bunurilor, intocmind in acest sens proces-verbal.

LEGE nr.241 din 15 iulie 2005
pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

CAPITOLUL II
Infractiuni

Art. 3. - Constituie infractiune si se pedepseste cu amenda de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei fapta contribuabilului care, cu intentie, nu reface documentele de evidenta contabila distruse, in termenul inscris in documentele de control, desi acesta putea sa o faca.

Art. 4. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, dupa ce a fost somata de 3 ori, documentele legale si bunurile din patrimoniu, in scopul impiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale.

Art. 5. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda impiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, in conditiile prevazute de lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale.

Art. 6. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.

Art. 7. - (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi punerea in circulatie, fara drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special.

(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 12 ani si interzicerea unor drepturi tiparirea sau punerea in circulatie, cu stiinta, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.

Art. 8. - (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat.

(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 ani la 15 ani si interzicerea unor drepturi asocierea in vederea savarsirii faptei prevazute la alin. (1).

(3) Tentativa faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.

Art. 9. - (1) Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

c) evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;

d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

g) substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.

(2) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 2 ani.

(3) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani.

LEGE nr.22 din 18 noiembrie 1969
privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor organizatiilor socialiste

CAPITOLUL 4
Raspunderi

Art. 23. - Incalcarea dispozitiilor legale cu privire la gestionarea bunurilor atrage raspunderea materiala, disciplinara, administrativa, penala sau civila, dupa caz.

Art. 24. - Angajatii raspund material, potrivit codului muncii si prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate in gestiuni prin fapte ce nu constituie infractiuni.

Art. 25. - Gestionarul raspunde integral fata de organizatia socialista pentru pagubele pe care le-a cauzat in gestiunea sa.

Primirea bunurilor in cantitati inferioare celor inscrise in actele insotitoare sau cu vicii aparente, fara a se fi intocmit acte legale de constatare, precum si nesolicitarea asistentei tehnice de specialitate la primirea bunurilor, desi aceasta era necesara, atrag raspunderea gestionarului in conditiile alineatului 1.

Art. 26. - Gestionarul raspunde integral si in cazul in care atributiile sale fiind exercitate, potrivit dispozitiilor legale, de un delegat sau de o comisie, se constata o paguba fara a se putea stabili ca aceasta s-a produs in absenta gestionarului.

Art. 27. - Cind paguba in gestiune a fost cauzata de gestionar impreuna cu alt angajat al organizatiei socialiste, ei raspund integral, fiecare in masura in care a contribuit la producerea pagubei. Daca nu se poate determina masura in care fiecare a contribuit la producerea pagubei, despagubirea se repartizeaza intre cei in cauza proportional cu cistigul mediu al fiecaruia pe ultimile 3 luni; in cazul pagubei constatate intr-o gestiune in care manipularea bunurilor se face in colectiv de mai multi angajati sau in schimburi succesive, fara predare de gestiune intre schimburi, despagubirea se repartizeaza si proportional cu timpul lucrat de fiecare, de la ultima inventariere, in gestiunea in care s-a produs paguba.

Art. 28. - Angajatul cu functie de conducere precum si orice alt angajat vinovat de angajarea, trecerea sau mentinerea unei persoane in functia de gestionar fara respectarea conditiilor de virsta, studii si stadiu prevazute in articolele 3 si 38, precum si a dipozitiilor articolului 4 referitoare la antecedentele penale, raspund integral pentru pagubele cauzate de gestionar, in solidar cu acesta. Aceeasi raspundere o are si cel vinovat de nerespectarea dispozitiilor prevazute in capitolului III, in limita garantiei neconstituite.

Art. 29. - Raspunde integral angajatul care, nesocotind indatoririle sale de serviciu, a adus pagube organizatiei socialiste prin aceea ca:

a) nu a asigurat gestionarului, in cazurile prevazute de lege, asistenta tehnica de specialitate pentru verificarea calitativa a bunurilor ori a prestat o asistenta tehnica necorespunzatoare;

b) nu a luat masurile necesare pentru pastrarea bunurilor in conditii corespunzatoare;

c) a dat gestionarului dispozitii gresite sau contrare legii.

Art. 30. - Raspunde, in limita valorii pagubei ramase neacoperite de autorul direct al ei, din momentul constatarii insolvabilitatii acestuia, cel vinovat de:

a) angajarea sau trecerea unei persoane intr-o functie de gestionar sau din subordinea gestionarului fara avizul prevazut in articolul 7;

b) neluarea sau luarea cu intirziere a masurilor necesare pentru inlocuirea gestionarului sau a angajatilor aflati in subordinea sa, desi a fost avertizat in scris si motivat ca nu-si indeplinesc atributiile in mod corespunzator;

c) neluarea masurilor necesare pentru stabilirea si acoperirea pagubelor in gestiune;

d) neefectuarea inventarierilor la termenele si in conditiile legii, in situatia in care prin aceasta a contribuit la cauzarea pagubei;

e) nerespectarea oricarei alte indatoriri de serviciu, daca fara incalcarea acesteia paguba s-ar fi putut evita.

Art. 31. - Angajatul care primeste, pastreaza si elibereaza bunuri fara a avea calitatea de gestionar in intelesul articolului 1 raspunde integral, aplicindu-ise in mod corespunzator prevederile prezentului capitol.

Art. 32. - La constatarea unei pagube in gestiune, persoana raspunzatoare poate sa-si ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia; angajamentul scris constituie titlu executoriu.

Daca, ulterior, aceasta persoana constata ca nu datoreaza sau ca datoreaza numai in parte suma pentru care si-a luat angajamentul, ea va putea face cerere de desfiintare a angajamentului la organul de jurisdictie competent, in termen de 30 zile de la data cind a cunoscut aceasta imprejurare.

De asemenea, validitatea angajamentului va inceta in intregime sau in parte atunci cind organizatia socialista sau organul de jurisdictie competent constata, cu prilejul verificarii sau, dupa caz, al solutionarii unei cauze care are legatura cu angajamentul, ca acesta a fost luat pentru o suma nedatorata.

Organul de jurisdictie competent poate suspenda executarea angajamentului.

Art. 33. - In vederea despagubirii organizatiei socialiste pentru pagubele cauzate in gestiune, care nu se pot acoperi din garantia in numerar, se vor lua masuri de asigurare si urmarire asupra oricaror bunuri apartinind gestionarului si persoanelor care raspund in conditiile prezentului capitol, potrivit dispozitiilor legale cu privire la executarea silita a creantelor banesti ale organizatiilor socialiste impotriva persoanelor fizice.

Masurile de asigurare se incuviinteaza de organul de jurisdictie competent sa solutioneze litigiul.

Art. 34. - Orice persoana privitor la care, prin hotarire judecatoreasca, s-a constatat ca a dobindit de la un gestionar bunuri sustrase de acesta din avutul obstesc si ca le-a obtinut in afara obligatiilor de serviciu ale gestionarului, cunoscind ca acesta gestioneaza astfel de bunuri, raspunde solidar cu gestionarul de acoperirea pagubei, in limita valorii bunurilor dobindite.

Art. 35. - Crearea de plusuri in gestiune prin mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.

Art. 36. - Nedeclararea in scris, in termenul prevazut de dispozitiile legale, de catre gestionar, a plusurilor din gestiunea sa despre a caror cantitate sau valoare are cunostinta, provenite in orice alt mod decit acela aratat in articolul 35, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an.

Daca fapta prevazuta in alineatul precedent a avut consecinte grave, pedeapsa este inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Nu se pedepseste acela care, mai inainte de inceperea oricarui control, declara plusurile despre a caror cantitate sau valoare are cunostinta.

Art. 37. - Instrainarea bunurilor mobile constituite garantie potrivit articolului 10, fara instiintarea prealabila a organizatiei socialiste, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an.