Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Evolutia gandirii manageriale - scoala clasica



Evolutia gandirii manageriale - scoala clasica




Evolutia gandirii manageriale




Primele elemente ale actiunilor practice de management si chiar ale gandirii manageriale au aparut in civilizatia sumeriana incepand cu anul 5000 i.e.n., cand erau folosite diverse documente scrise pentru efectuarea operatiilor comerciale. Elementele uni management autentic, s-au identificat la egipteni, care au facut eforturi considerabile pentru organizarea muncii celor peste 100.000 de oameni folositi la construirea piramidelor. De asemenea, babilionienii prin cunoscutul "Cod a lui Hammurapi" stabileau o serie de standarde pentru salarii, precizand obligatiile partilor contractante inclusiv penalizarile care se aplicau daca intelegerile prealabile nu erau respectate, la romani, intre anii 300 I.H. si 300 D.H., in mod curent era folosit un sistem de comunicatii eficient atat pentru conducerea imperiului, cat si pentru nevoile de control la nivel contralizat. In fine la venetieni, in jurul anilor 300 intalnim elemente concrete in stabilirea cadrului legal pentru operatiunile comerciale.

Progresele cele mai importante au fost inregistrate incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, preocuparile privind managementul fiind in atentia a numerosi oameni de stiinta.

O contribuie substantiala la intemeierea stiintei manageriale a avut-o H.Fayol si F. Taylor care au analizat pentru prima data in maniera stiintifica procesul de management si componentele sale , precum si o parte din principalele elemente ale sistemului de marnagement - structura organizatorica, elaborand o serie de reguli, principii si metode de conducere stiintifica.


Scoala clasica promovata de F.Taylor si H Fayol are drept caracteristici esentiale urmatoarele:

Utilizarea cu predilectie a conceptelor, metodologiilor si instrumentarului economic;



Evidentierea si accentuarea importantei functiei de organizare, drept consecinta a tratarii in ansamblu a relatiilor de management;

Acordarea unei atentii prioritare functiei de productie in cadrul unei societati comerciale.

Importanta scolii clasice de management consta in constituirea pentru prima data a stiintei managementului si imprimarea unei tente economice a acesteia.

Recunoscand marea importanta a scolii clasice nu pot fi insa ignorate o serie de limite care constau indeosebi in acordarea unei importante minore factorului uman atat in conceperea, cat si in rezolvarea problemelor de management, orientarea oarecum rigida si exclusivista catre maximizarea productivitatii muncii. De asemenea, scoala clasica promova urmarirea cu orice pret a eficientei economice in detrimentul aspectelor umane, care de cele mai multe ori erau tratate mecanicist.


Scoala comportista, sau behavioristica a fost intemeiata de Elton Mayo si poate fi caracterizata prin mai multe aspecte, dintre care cele mai demn de semnalat ar fi:

Folosirea predilecta a conceptelor si metodelor sociologice si psihologice;

Abordarea cu prioritate a factorului uman, indeosebi a motivatiilor si modalitatilor de integrare pe baza de incredere a individului in unitatea economica;


Necesitatea armonizarii intereselor individuale cu cele generale ale unitatii economice.

Principalele contributii ale scolii comportiste la dezvoltarea generala a managmentului se refera la stabilirea unor principii, reguli si metode de valorificarea a potentialului uman, prin situarea pe prim plan in procesul de management a resurselor umane ale unitatii economice.


Scoala cantitativa asigura o fundamentare superioara a deciziilor si actiunilor de management, fenomenele economice fiind abordate riguros. Este o scoala care s-a dezvoltat dupa al doilea razboi mondial, cand tehnicile utilizate in domeniul militar si-au gasit aplicare in viata civila. Scoala cantitativa, ai carei principali reprezentanti sunt A. Kauffman, J. Starr, C. Afanasiev, are ca principale caracteristici urmatoarele:

Folosirea cu predilectie a unor concepte si metode apartinatoare matematicii statisticii;

Abordarea prioritara a functiilor de previziune si organizare a managementului;

Dintre functiunile unitatii economice se acorda o importanta mai mare celor de cercetare-dezvoltare comerciala.

Principalele caracteristici ale scolii cantitative de management se refera la rigurozitatea si precizia deosebite in efectuarea analizelor necesare conceperii, adoptarii si evaluarii deciziilor de management.

Ca o limita a acestei scoli de management, care nu poate fi omisa, este aceea ca nu trateaza in mod egal toate functiile managementului, aceasta datorita abordarii in principal a aspectelor cantitative dintr-o unitate economica.


Scoala sistemica reprezinta o concretizare a celor mai importante aspecte ale acestora. Ca principalele elemente definitorii ale acestei scoli trebuie amintite:

Folosirea unui ansamblu de concepte, metode, tehnici si instrumente, provenit din mai multe stiinte: finante, analiza, matematica, sociologie, drept, marketing;

Acordarea aceleasi importante tuturor functiilor managementului in tratarea problematicii de marketing;

Abordarea sistemica a unitatii economice, fiecare din cele cinci functiuni ale sale fiind considerata ca subsistem;

Considerarea unitatii economice ca un sistem complex, dinamic, autoreglabil si autoabaptabil, format din componente care interactioneaza si se interconditioneaza reciproc.

Cuantificarea contributiilor acestei scoli in dezvolatrea managementului se regaseste in conceperea si implementarea unor solutii de mnagement complexe si eficinte. Intre reprezentantii de frunte ai scolii sistemice de management amintim pe C.I. Barnard, H.A. Simion, P. Druker.


Scoala neoclasica a incercat o reconsiderare a importantei individului in cadrul unei organizatii .


Scoala situationala se bazeaza pe teza ca managerul trebuie sa fie particularizat, deci, sa difere in functie de organizatie. Acest lucru se impune, intrucat functionarea unei organizatii depinde de conditiile de mediu si de factorii interni care sunt unici.


Scoala comportamentala a lansat teoria X si teoria Y care privesc omul integrat intr-un proces de munca. Are ca reprezentant principal pe Douglas McGregor.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright