Managementul clasei de elevi si educational - GRILA

DE ANUL TRECUT

1. Managementul educational poate fi surprins:
1. la nivel structural;
2. la nivel macrostructural;
3. la nivel microstructural;
4. la nivel intermediar
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 2+ 4
d. 1+3+4
Raspuns: a. 2+3+4

Managementul educational poate fi analizat: a) la nivel macrostructural (la nivelul sistemului de invatamant)

b) la nivel intermediar ( nivelul institutiei scolare); c) la nivel microstructural (nivelul clasei de elevi, profesorul)

2. Managementul educational poate fi analizat din punct de vedere:
1. actional;
2. operational;
3. tactic
4. intermediar;
5. procesual;
6. strategic
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 2+4+5+6
d. 1+2+3+4+6
Raspuns: a. 1+2+3

Acesta poate finaliza in sens actional, operational, tactic, procesual, teoretic, global, general, strategic, stiintific.

3. Managementul educational este arta de a lucra cu:
1. idei;
2. relatii;
3. sisteme;
4. oameni;
5. resurse.
a. 2+3+5
b. 1+3+5
c. 1+2+4+5
d. 1+3+4+5
Raspuns: c. 1+2+ 4+ 5
Managementul desemneaza stiinta, arta si tehnica de a planifica, a organiza si a controla elementele unui sistem, ale unui domeniu de activitate specific . . Managementul educational este stiinta si arta de a pregati resursele umane, de a forma personalitati potrivit unor finalitati solicitate de societate si acceptate de individ. - sinteza

Managementul educational este din acest punct de vedere, arta de a lucra cu idei(obiectivele educationale, programele analitice, strategiile didactice), relatii(structura organizatorica, legaturi intre elemente si actiuni, sarcini, echilibrul autoritate/libertate, centralizare/descentralizare), oameni(formare, motivare, delegare de autoritate, stimulare, evaluare), resurse(precizare, diversificare, preocupare, adaptare, integrare).

 

4. Principalele caracteristici ale managementului educational sunt:
1. caracterul complex al actiunilor;
2. caracterul participativ;
3. caracterul structural;
4. caracterul sistemic;
5. caracterul prospectiv;
6. caracterul multifunctional.
a. 1+3+4+6
b. 1+2+4+5+6
c. 1+2+3+4
d. 1+3+5+6
Raspuns: b. 1+2+4+5+6

1. 3. Caracteristicile specifice ale managementului educaŃional

caracterul complex al actiunilor ce asigura functionarea optima a sistemului educational (planificare, decizie, coordonre, control, strategii si metodologii educationale)

caracterul participativ (implicarea activa a elevilor, profesorilor, parintilor)

structurarea problematicii educationale dupa particularitatile colectivitatii

realizarea la nivel macropedagogic (managementul sistemului de invatamant), intermediar (managementul instituŃiilor scolare) si la nivel micropedagogic (managementul clasei de elevi)

precizeaza reguli, conditii si principii specifice care orienteaza elaborarea programelor manageriale educationale

este dinamic (prezinta deschidere spre alte domenii)

este sistemic si integrativ

este prospectiv (anticipeaza pe baza tendinŃelor de evoluŃie a sistemului)

este indicativ-instrumental (arata cum trebuie realizate obiectivele si aplicate metodologiile)

este multifunctional- sinteza

5. Relatia management educational -politologie este benefica indeosebi pentru faptul ca procesul deciziei politice ofera managementului o schema de actiune care
cuprinde:
1. identificarea problemei;
2. pregatirea solutiei optime;
3. studiul bibliografiei;
4. aplicarea solutiei la scara sociala;
5. evaluarea rezultatelor;
6. evaluarea operationala
a. 1+3+5
b. 1+2+4+5+6
c. 1+2+3+4
d. 1+3+5+6
Raspuns: b. 1+2+4+5+6

Relatia management educational-politologie.

Managementul educational la nivelul politologiei este evidentiat prin capacitatea sa de a reflecta simultan stiinta si arta conducerii. Procesul puterii politice ofera managementului educational o scgema de actiune eficienta:

-identificarea problemei,

-pregatirea solutiei optime,

-aplicarea solutiei la scara sociala,

-evaluarea rezultatelor,

-evaluarea operationala ce determina o noua decizie.

 

6. Functiile specifice managementului educational sunt:
1. planificarea si organizarea sistemului de invatamant;
2. proiectarea bugetului de venituri;
3. orientarea metodologica a procesului de invatamant;
4. reglarea si autoreglarea sistemului de invatamant si a procesului de invatamant.
a. 1+3
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
Raspuns: b. 1+3+4

Prima functie a managementului educational este cea de planificare si organizare a sistemului de invatamant Cea de a doua functie specifica managementului educational este aceea de orientare metodologica a procesului de invatamant care presupune atat actiuni de formare, de evaluare, cat si de comunicareCea de a treia functie este cea de reglare si autoreglare a sistemului de invatament si a procesului de invatamant si implica activitati de perfectionare a cadrelor didactice"

 

7. Principalele paradigme care orienteaza de studiu al managementului educational
sunt:
1. paradigma normativa;
2. paradigma structurala;
3. paradigma sistemica;
4. paradigma organizatorica;
5. paradigma interpretativa
a. 1+5
b. 2+3
c. 1+2+3
d. 3+4+5

Raspuns: a. 1+5

Principalele paradigme care orienteaza domeniul de studiu al managementului clasei sunt:

- paradigma normativa;

- paradigma interpretativa. - sinteza

8. Managementul clasei de elevi studiaza principalele perspective de abordare ale clasei de elevi adica:
1. perspectiva didactica;
2. perspectiva normativa;
3. perspectiva psihosociala;
4. perspectiva structurala.
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 2+3
d. 1+3
Raspuns: d. 1+3

3. 2. Perspective de abordare a clasei de elevi

In literatura de specialitate s-au evidentiat doua perspective diferite- dar, aflate intr-o stransa legatura- de abordare a clasei ca grup social specific:

- pespectiva psihosociala;

- perspectiva didactica. - sinteza

9. Principalele structuri dimensionale ale clasei de elevi studiate de managementul
clasei de elevi sunt:
1. dimensiunea ergonomica;
2. dimensiunea psihologica;
3. dimensiunea psihosociala;
4. dimensiunea analitica;
5. dimensiunea relationala;
6. dimensiunea normativa
a. 1+3+5
b. 1+2+3+4+6
c. 1+3+4+6
d. 1+3+5
Raspuns: b. 1+2+3+4+6

Analiza managementului clasei de elevi este cu atat mai completa cu cat se iau in considerare si principalele sale dimensiuni. Avem in vedere:

- dimensiunea ergonomica; dimensiunea psihologica; dimensiunea sociala; dimensiunea normativa; dimensiunea operationala; dimensiunea inovatoare. - sinteza

Managementul clasei are o structura dimensionala ce cuprinde: dimensiunea ergonomica, dimensiunea psihologica, dimensiunea sociala, dimensiunea normativa, dimensiunea operationala si dimensiunea inovatoare.

 

10. Principalele instrumente de evaluare la nivelul clasei de elevi promovate de
managementul clasei de elevi sunt:
1. Inventarul Mediului de Invatare;
2. Scala Mediului Scolar;
3. Chestionarul Studiului Managerial;
4. Chestionaru Mediului Scolar Individualizat
a. 1+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 2+4
Raspuns: d. 2+4

Paradigmele metodologice - exemple de instrumente de evaluare la nivelul clasei de elevi pot fi:

- LEI (Inventarul Mediului de Invatare);

- CES (Scala Mediului Scolar);

- ICEQ (Chestionarul Mediului Scolar Individualizat);

- MCI (Inventarul Clasei Mele ) care este o simplificare a LEI pentru copiii de 8-12 ani. - sinteza

11. Caracteristicile grupului scolar sunt:
1. coeziunea;
2. dinamica;
3. diacronia;
4. sincronia;
5. sintalitatea
a. 1+3+4
b. 1+4+5
c. 1+2+5
d. 2+3+4
Raspuns: c. 1+2+5

Caracteristicile grupului scolar sunt:

- coeziunea (reflecta convergenta dintre membrii sai);

- dinamica (evidentiaza totalitatea transformarilor care au loc in interiorul sau);

- sintalitatea colectivului (evidentiaza totalitatea trasaturilor ce caracterizeaza un colectiv concret privit ca intreg prin care se deosebeste de celelalte colective)

12. Clasa de elevi poseda caracteristicile grupului primar adica:
1. cuprinde interactiuni"fata in fata";
2. poseda structuri care ii confera stabilitate;
3. este diacronica;
4. tinde catre anumite scopuri
a. 1+3+4
b. 1+2+4
c. 1+2
d. 2+3+4
Raspuns: b. 1+2+4

Clasa de elevi poseda caracteristicile grupului primar si anume:

- cuprinde interactiuni "fata in fata";

- poseda structuri care ii confera stabilitate;

- tinde sa atinga anumite scopuri;

- membrii clasei se percep pe ei insisi ca facand parte din grup

13. Procesele de grup care au loc in grupul scolar sunt:
1. procesul de realizare a sarcinii;
2. procesul de comunicare;
3. procesul de internalizare;
4. procesul de influentare;
5. procesul socio-afectiv
a. 1+3+5
b. 1+2+4+5
c. 2+3+5
d. 2+3+5
e. 3+4+5
Raspuns: b. 1+2+4+5

Procesele de grup ce au loc in interiorul acestuia:

- procesul de realizare a sarcinii (sarcina comuna este cea de invatare si este précis formulata de catre profesor si elevi);

- procesul de comunicare (se desfasoara in stransa legatura cu procesul de realizare a sarcinii);

- procesul afectiv- axiologic (atractia dintre membrii clasei constituie o conditie fundamentala a performantelor scolare inalte);

- procesul de influenta (asigura uniformitatea comportamentelor membrilor clasei).

14. Relatiile interpersonale din clasa de elevi pot fi:
1. relatii de intercunoastere;
2. relatii de intercomunicare;
3. relatii de stabilitate;
4. relatii socio-afective;
5. relatii de influentare
a. 1+2+4+5
b. 1+3+4
c. 2+3+5
d. 1+3+5
e. 2+4+5
Raspuns: a. 1+2+4+5

Personalitatea elevului se contureaza si se manifesta in interdependenta cu viata grupului din care face parte. In viata grupului scolar se manifesta urmatoarele tipuri de relatii:

- relatii de intercunoastere;

- relatii de intercomunicare;

- relatii socio-afective preferentiale

- relatii de influentare.

15. Grupul de elevi a fost analizat in literatura de specialitate indeosebi din urmatoarele perspective:
1. perspectiva istorica;
2. perspectiva didactica;
3. perspectiva sistemica;
4. perspectiva psihosociala
a. 2+3+4
b. 1+3
c. 2+4
d. 1+3+4
Raspuns: c. 2+4

3. 2. Perspective de abordare a clasei de elevi

In literatura de specialitate s-au evidentiat doua perspective diferite- dar, aflate intr-o stransa legatura- de abordare a clasei ca grup social specific:

- pespectiva psihosociala;

- perspectiva didactica. - sinteza

16. Perspectiva psihosociala de analiza a grupului scolar considera ca la nivelul clasei de elevi actioneaza doua tipuri de forte cu rol reglator:
1. influenta personala a profesorului;
2. influenta interpersonala;
3. influenta de grup;
4. influenta normativa
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 2+3+4

Raspuns: b. 1+3

a) perspectiva psihosociala- . . . la nivelul clasei de elevi, considerata ca un grup social cu o dinamica relationala accentuata sunt analizate doua tipuri de forŃe cu rol orientativ si reglator:

- influenta personala a profesorului, atat ca lider, cat si ca factor exterior;

- influenta de grup, cu rol important in stabilirea normelor grupului, a modelelor de comportament grupal

17. Perspectiva didactica de analiza a grupului scolar urmareste:
1. evidentierea proceselor formative care au loc in clasa de elevi ;
2. relatiile ce se stabilesc intre membrii clasei;
3. relatiile cu alte grupuri scolare;
4. aspectul institutionalizat al clasei.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 3+4
Raspuns: a. 1+2 desi corect e 1+4

b) perspectiva didactica

- evidentierea proceselor formative ce au loc in interiorul clasei de elevi subordonate scopului fundamental, predarea, invatarea unor seturi de informatii, atitudini si comportamente si care este supus in mod constant influentelor educative exercitate de scoala;

- evidentierea aspectului institutionalizat al clasei, asigurat prin fundamentarea activitatii de asimilare a cunostintelor pe planurile de invatamant, programe si norme elaborate de instantele specializate. - sinteza

18. Principalii factori care determina calitatea managementului la nivelul clasei de
elevi sunt:
1. recrutarea si selectia cadrelor didactice;
2. formarea cadrelor didactice;
3. parteneriatul scoala-familie;
4. deontologia didactica;
5. structura familiala a colectivului de elevi.
a. 1+2+4+5
b. 1+3+5
c. 2+3+4
d. 2+3
Raspuns: a. 1+2+4+5

Literatura de specialitate apreciaza faptul ca principalii factori care determina calitatea managementului la nivelul clasei de elevi sunt:

- recrutarea si selectia cadrelor didactice; formarea cadrelor didactice; deontologia didactica; structura familiala a colectivului de elevi. - sinteza

19. Activitatile prealabile selectiei cadrelor didactice sunt:
1. definirea prealabila a postului didactic;
2. alcatuirea fisei procedurale a postului;
3. stabilirea conditiilor psihice (materiale);
4. stabilirea calificarilor cerute.
5. alcatuirea fisei pretestabile a postului;
a. 1+3+5
b. 2+3
c. 4+5
d. 1+2+4+5
e. 2+4+3+5
Raspuns:

Activitatile prealabile selectiei vizeaza:

- definirea generala a postului didactic;

- intocmirea listei operatiilor didactice de indeplinit (atributiile, respectiv fisa procedurala a postului)

- stabilirea conditiilor psihice sau materiale legate de indeplinirea sarcinilor didactice

- stabilirea calificarilor cerute (a caracteristicilor psihologice, pedagogice si psihosociale pe care

trebuie sa le posede un candidat pe postul didactic respectiv)

20. Caracteristicile legate de postul didactic solicitat de catre cadrul didactic sunt de natura:
1. psihologica;
2. psihosociala;
3. pedagogica;
4. administrativa;
5. metodica
a. 1+2+3+5
b. 1+3+5
c. 2+3+4
d. 1+3+4
e. 2+4
Raspuns: a. 1+2+3+5

- stabilirea calificarilor cerute (a caracteristicilor psihologice, pedagogice si psihosociale pe care trebuie sa le posede un candidat pe postul didactic respectiv)

21. Selectia cadrului didactic parcurge urmatoarele etape mai importante:
1. cercetarea candidatilor;
2. administrarea unui chestionar de angajare;
3. verificarea preferintelor candidatilor;
4. interviul preliminar;
5. intrevederea de angajare;
6. decizia finala.
a. 1+3+4+5
b. 2+3+5
c. 1+3+5+6
d. 1+2+4+5+6
e. 3+5+6
Raspuns: d. 1+2+4+5+6

- cercetarea candidatului; administrarea unui chestionar de angajare; interviului preliminar; examene psihologice; verificarea referintelor candidatului; vizita medicala; intrevederea de angajare; decizia finala - angajare/respingere.

22. Formarea cadrelor didactice este analizata prin prisma etapelor obligatorii:
1. formarea initiala;
2. formarea primara;
3. formarea secundara;
4. formarea continua
a. 1+4
b. 2+3
c. 1+3
d. 2+4
Raspuns: a. 1+4

Formarea cadrelor didactice trebuie privita prin prisma celor doua etape (faze) absolute obligatorii:

- formarea initiala si formarea continua.

23. Cele trei niveluri de eficienta ale formarii cadrelor didactice sunt:
1. eficienta pedagogica;
2. resursele pedagogice;
3. modificarea de comportament;
4. mijloacele pedagogice;
5. variatia de randament
a. 1+2+3
b. 2+3+5
c. 2+3+4
d. 1+3+5
Raspuns: d. 1+3+5

Literatura de specialitate supune analizei cele trei niveluri de eficienta ale formarii cadrelor didactice:

- actiunea de formare (initiala) ca INPUT;

- eficienta pedagogica - nivelul I;

- modificarea de comportament- nivelul II;

- variatia de randament- nivelul III;

- OUTPUT = performanta si ameliorare cantitativa si calitativa a activitatii.

24. Analiza eficientei formarii cadrelor didactice are ca input:
1. eficienta pedagogica;
2. modificarea de comportament;
3. actiunea de formare initiala;
4. variatia de randament;
5. performanta activitatii
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
Raspuns: 3. actiunea de formare initiala;

25. Analiza eficientei formarii cadrelor didactice are ca output:
1. eficienta pedagogica;
2. modificarea de comportament;
3. actiunea de formare initiala;
4. variatia de randament;
5. performanta activitatii
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
Raspuns: 5. performanta activitatii

26. In cadrul controverselor pedagogice privind rolul disciplinei scolare s-au opus doua opinii diferite:
1. permisivismul;
2. negativismul;
3. autoritarismul;
4. reflectionismul
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
d. 2+4
Raspuns: c. 1+3

Rolul conducator asumat de educator in impunerea si urmarirea respectarii regulilor asociat cu gradul de libertate acordat elevului au constituit nucleul controverselor pedagogice in interpretarea disciplinei scolare , in general, s-au confruntat doua opinii opuse: permisivismul si autoritarismul:

27. Dimensiunea ergonomica a managementului clasei de elevi vizeaza:
1. dispunerea mobilierului in clasa;
2. vizibilitatea;
3. amenajarea salii de clasa;
4. cultura normativa aclasei
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 3+2
d. 1+3+4
Raspuns: a. 1+2+3

5. 1. Dimensiunea ergonomica vizeaza:

a) dispunerea mobilierului in clasa:

b) vizibilitatea, reprezinta o substructura dimensionala a managementului clasei de elevi, dependenta de ergonomia acesteia.

c) amenajarea salii de clasa

28. Sintalitatea clasei de elevi este o caracteristica care vizeaza:
1. dimensiunea ergonomica a a managementului clasei de elevi;
2. dimensiunea sociala;
3. dimensiunea normativa;
4. dimensiunea psihologica
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
Raspuns: 2. dimensiunea sociala;

5. 3. Dimensiunea sociala vizeaza caracteristicile grupului clasa comparativ cu cele ale grupului social in general.

Pentru aceste caracteristici un loc aparte il ocupa sintalitatea grupului si problematica liderilor

29. Cele mai utilizate strategii de interventie ale cadrului didactic in situatiile de criza sunt:
1. strategia de dominare;
2. negocierea;
3. strategia bazata pe ritual si rutina;
4. terapia ocupationala;
5. terapia profesionala.
a. 2+3+5
b. 2+3+4+5
c. 2+4+5
d. 1+2+3+4
e. 1+3+4
Raspuns: d. 1+2+3+4

Lucrare: Definitia si fizica culorilor - valuarea prin culoare Referat: Proiect la gestiunea financiara a intreprinderii

5. 5. Dimensiunea operationala vizeaza diferitele proceduri si strategii ale cadrului didactic atunci cand situaŃia grupului-clasa necesita acest fapt.

Pentru cele mai reprezentative strategii de interventie amintim:

- strategia de dominare;

- negocierea;

- fraternizarea;

- strategia bazata pe ritual si rutina;

- terapia ocupaŃionala;

- strategia de susŃinere morala.

30. Normele explicite, clar exprimate avand rolul de a reglementa activitatea desfasurata in clasa de elevi pot fi:
1. norme constitutive;
2. norme institutive;
3. norme institutionale;
4. norme noninstitutionale
a. 2+4
b. 3+4
c. 1+3
d. 1+2
Raspuns: c. 1+3

Clasa de elevi in procesul de autoconstructie isi elaboreaza anumite credinte, reguli norme proprii. Acestea prin repetitie, acceptare si asumare de catre membrii sai formeaza normativitatea clasei de elevi. E. Paun, 1999 arata ca normele sunt ansambluri de reguli care regleaza desfasurarea activitatii. Acelasi autor arata ca normele in clasa de elevi pot fi:

a. norme explicite care au fost divizate la randul lor in: norme constitutive activitatii(normativitatea didactica) si norme institutionale specifice institutiei scolare.

b. norme implicite, care repretinta ansamblul de reguli generate de viata in comun a grupului si care se refera la :-interiorizarea normelor explicite, -importul de norme de la alte grupuri, -interactiunile din viata grupului.

 

31. Stadiile influentei sociale pot fi puse in evidenta si in activitatea clasei de elevi si anume:
1. complianta;
2. complezenta;
3. identificarea;
4. internalizarea
a. 1+3
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. 1+2+3
Raspuns: b. 1+3+4    ?

32. Principalele tipuri de relatii de interactiune educationala existente in clasa de elevi sunt:
1. relatii de intercunoastere;
2. relatii de intercomunicare;
3. relatii de interventie;
5. relatii socio-afective;
6. relatii de influentare
a. 1+3+5
b. 2+3+4
c. 4+5+6
d. 1+2+5+6
e. 2+3+5
Raspuns: d. 1+2+5+6

Interactiunea educationala este un aspect, o forma din multitudinea si varietatea relatiilor interpersonale in clasa de elevi. in ceea ce priveste o posibila clasificare a relatiilor interpersonale in clasa de elevi, criteriul utilizat il reprezinta nevoile si trebuintele psihologice resimtite de elevi atunci cand se raporteaza unii la altii. Prin exploatarea acestui criteriu rezulta urmatoarele tipuri de relatii interpersonale in clasa de elevi:

relatii de intercunoastere;

relatii de intercomunicare;

relatii socio-afective (afectiv-simpatetice)

relatii de influentare

 

33. Influenta personala a profesorului in clasa de elevi este determinata de:
1. relatia afectiva profesor-elev;
2. perceptia elevului asupra profesorului;
3. parteneriatul scoala-comunitate;
4. gradul de individualizare a strategiilor de interventie ale cadrului didactic
a. 2+3+4
b. 2+3
c. 1+3+4
d. 1+2+4
Raspuns: d. 1+2+4

nfluenta personala a profesorului este determinata de 4 factori:

- relatia afectiva stabilita intre profesor si elevi;

- perceptia elevului asupra profesorului;

- folosirea in exces a influentei de catre profesor;

- gradul de individualizare a strategiilor de interventie ale cadrului didactic.

34. Factorii care influenteaza atractia interpersonala in clasa de elevi sunt:
1. proximitatea;
2. similaritatea;
3. educabilitatea;
4. complementaritatea
a. 1+2+4
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 2+3
Raspuns: a. 1+2+4

6. 4. Atractia interpersonala in clasa de elevi

Factorii care influenteaza atractia interpersonala sunt: proximitatea, similaritatea si complementaritatea.

a) proximitatea este reprezentata de preferinta pentru persoanele (colegii) care-si desfasoara activitatea in aproprierea noastra.

b) similaritatea presupune alegerea persoanelor care ne aseamana foarte mult in plan aptitudinal, valoric si motivational.

c) Complementaritatea corespunde in plan psihologic, cu identificarea tipurilor de diade ce ii pot face pe parteneri sa rezolve elemente de personalitate reciproc necesare (ex. diadele)- sinteza

35. Stilul managerial al cadrului didactic este analizat din perspectiva dimensiunilor sale si anume:
1. nivelul cognitiv:
2. nivelul afectiv;
3. nivelul strategic;
4. nivelul instrumental.
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+3
d. 2+4
Raspuns: b. 2+3+4

privind stilul managerial al cadrului didactic, literatura de specialitate analizeaza cele trei dimensiuni caracteristice ale acestuia:

- omogene si structurate: cunostinte, credinte, convingeri, stari afective.

- nivelul strategic: proiectarea si planificarea;

- nivelul instrumental, care este dependent de situatie si presupune adaptarea la exigentele si variabilele situatiei. - sinteza

36. Paraverbalul este o modalitate de comunicare interpersonala utilizata in activitatea didactica si vizeaza:
1. volumul vocal;
2. tonalitatea;
3. ritmul vorbirii;
4. expresivitatea
a. 2+3
b. 2+4
c. 1+2+3
d. 1+3
Raspuns: c. 1+2+3

un loc aparte il ocupa paraverbalul (modul concret al vorbirii noastre): volumul vocal, ritmul vorbirii, tonalitatea, articularea cuvintelor. - sinteza

37. Rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic sunt:
1. planificarea;
2. organizarea;
3. controlul si indrumarea;
4. prevenirea;
5. consilierea;
6. evaluarea.
a. 2+3+5
b. 1+2+3+5+6
c. 1+3+5++
d. 3+4+5+6
e. 3+5+6
Raspuns: b. 1+2+3+5+6

Sunt supuse analizei rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic. Acestea vizeaza:

a) planificarea

b) organizarea

c) controlul si indrumarea

d) evaluarea

e) consilierea

f) decizia educationala

38. Etapele actului decizional sunt:
1. pregatirea deciziei;
2. adoptarea deciziei;
3. aplicarea deciziei;
4. evaluarea deciziei
a. 2+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. 2+3
Raspuns: b. 1+2+3

Etapele actului decizional sunt:

a) pregatirea deciziei:

b) adoptarea deciziei si masurilor de aplicare.

c) aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii,

39. Principalele faze ale consilierii sunt:
1. clasificarea;
2. identificarea;
3. formularea;
4. interventia;
5. incheierea
a. 3+4+5
b. 2+4+5
c. 1+3+5
d. 1+3+4+5
Raspuns: d. 1+3+4+5

Consilierea / medierea reprezinta relatii speciale, dezvoltate intre cadrul didactic si persoana ( elevul) in nevoie, cu scopul declarat de a-l ajuta.

Principalele faze ale consilierii, care respecta exigentele psiho-pedagogice, sunt:

clasificarea - faza primara in care cadrul didactic intra in contact cu elevul ( e abordat de acesta sau profesorul provoaca procesul de consiliere). In aceasta faza se va urmari initierea unei relatii de incredere, confidentialitatea, ascultarea activa, alegerea limbajului de comunicare folosit.

Formularea- prevede un mod de gandire asupra situatiei. Cadrul didactic trebuie sa inteleaga situatia elevului, analizand-o cu detasare, incercand pe cat posibil sa nu se implice emotional cu scopul diagnosticarii corecte a situatiei.

Interventia - in care cadrul didactic incepe procesul de consiliere/ mediere a conflictului;

Incheierea- faza finala a consilierii/ medierii in criza, cand cadrul didactic si elevul pot constata finalizarea si reluarea relatiilor normale professor- elev sau elev-elev.

IUCU B. Romita, Managementul clasei de elevi la pag. 146.

40. Evaluarea la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde urmatoarele
componente:
1. obtinerea informatiilor;
2. prelucrarea statistica a informatiilor;
3. realizarea negocierilor;
4. elaborarea aprecierilor
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
Raspuns: incorect 3

Principalele componente (etape) ale evaluarii manageriale sunt:

- obtinerea informatilor;

- prelucrarea statistica a acestora;

- elaborarea aprecierilor (in vederea optimizarii proceselor interacŃionale din clasa de elevi)- sinteza

41. Pregatirea deciziei la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde urmatoarele componente:
1. identificarea componentelor;
2. obtinerea informatiilor;
3. selectionarea si prelucrarea informatiilor;
4. comunicarea verbala a informatiilor;
5. elaborarea variantelor de activitate;
6. elaborarea proiectelor de masuri
a. 1+2+3+5+6
b. 2+3+4+5
c. 1+3+5+6
d. 2+3+6
Raspuns: a. 1+2+3+5+6

a) pregatirea deciziei:

- identificarea problemelor;

- obtinerea informatiilor;

- selectionarea, organizarea si prelucrarea informatiilor;

- elaborarea variantelor de activitate si a proiectelor de masuri. - sinteza

42. Aplicarea deciziei la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde urmatoarele componente:
1. comunicarea deciziei;
2. explicarea si motivarea ei;
3. normarea sarcinilor;
4. organizarea actiunii practice;
5. controlul indeplinirii deciziei;
6. evaluarea rezultatelor.
a. 1+3+4+5+6
b. 1+3+4
c. 3+4+5
d. 1+3+5+6
e. 1+2+3+5+6
Raspuns: a. 1+3+4+5+6 ?

c) aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii, aceasta vizeaza:

- comunicarea deciziei;

- explicarea si motivarea pentru elevi a deciziei;

- organizarea acŃiunii practice;

- controlul indeplinirii deciziei;

- reglarea optimala a acŃiunii;

- deciziile de corectare a acŃiunii;

- evaluarea rezultatelor obŃinute. - sinteza

43. Consecintele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi sunt;
1. oboseala;
2. supraincarcarea;
3. supramotivarea;
4. deprecierea climatului educational;
5. minciuna;
6. agresivitatea.
a. 1+3+5+6
b. 1+3+4+5+6
c. 1+2+3+4
d. 2+5+6
Raspuns: d. 2+5+6

Consecintele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi:

Oboseala, Supra incarcarea, Lipsa de motivare a clasei, DEPRECIEREA CLIMATULUI EDUCATIONAL, ALTERAREA CLIMATULUI EDUCATIONAL-ABANDONUL SCOLAR, MINCIUNA, AGRESIVITATEA - sinteza

44. Instalarea starii de oboseala la elevi apare atunci cand:
1. sunt activitati monotone;
2. perspectivele motivationale sunt nelimitate;
3. interesul pentru activitate este limitat;
4. sunt activitati repetitive
a. 1+3+4
b. 1+2+4
c. 1+3+4
d. 2+3+4
Raspuns: a. 1+3+4
Instalarea starii de oboseala, de epuizare apare si atunci cand:

- sunt activitati si sarcini monotone, repetitive;

- perspectivele elevilor pentru activitaŃi este limitat, etc. - sinteza

45. Climatul educational este un indicator al "sanatatii"clasei de elevi si indica:
1. atmosfera;
2. moralul;
3. normativitatea;
4. starea afectiva
a. 1+2+4
b. 1+3+4
c. 2+3
d. 1+3
Raspuns: a. 1+2+4

Climatul educational este un indicator al "sanatatii" unui grup educational ( indica: atmosfera , moralul, starea afectiva a clasei), este produsul unor raporturi interpersonale la diverse niveluri . - sinteza

46. Climatul educational inchis este caracterizat prin:

1. grad inalt de neangajare;
2. nepasare;
3. personalizare;
4. rutina;
5. distantare.
a. 1+2+4+5
b. 2+4+5
c. 1+3+5
d. 2+3+5
Raspuns: a. 1+2+4+5

Principalele tipuri de climat educational:

- climat inchis, caracterizat printr-un mod de neangajare, nepasare a elevilor, rutina, distantare, de depersonalizare;

- climat deschis; rezultat al unui management adecvat, care determina un comportament deschis al elevilor, fara teama si inhibitie, care ii stimuleaza sa participe la activitatea comuna. - sinteza

47. Climatul educational deschis se caracterizeaza prin:
1. lipsa de inhibitie;
2. participarea elevilor la sarcini;
3. grad inalt de neangajare;
4. lipsa de teama.
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 1+2+4
d. 2+3+4
Raspuns: c. 1+2+4

48. Elementele prin care se poate decodifica minciuna in manifestarile elevilor sunt:
1. durata manifestarilor nonverbale;
2. miscarile spontane;
3. informatiile vehiculate;
4. nuantele mesajelor verbale;
5. intensitatile mesajelor verbale.
a. 2+3+4
b. 1+3+5
c. 2+4+5
d. 1+2+4+5
Raspuns: d. 1+2+4+5

Unele elemente de decodificare a minciunii sunt:

- durata manifestarilor non-verbale;

- miscarile spontane;

- nuantele si intensitatile mesajelor verbale. - sinteza

49. Agresivitatea este:
1. un sentiment;
2. o traire emotionala;
3. o manifestare indiferenta;
4. o forma de comportament
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
Raspuns: d. 4

AGRESIVITATEA

agresivitatea nu este un sentiment, ci o forma de comportament;

ea implica o forma de intentionalitate;- sinteza

50. Paradigmele explicative ale agresivitatii elevilor sunt:
1. paradigma biologica;
2. paradigma individuala;
3. paradigma frustrare-agresivitate;
4. paradigma socio-culturala(educationala).
a. 2+3+4
b. 1+2+4
c. 1+3+4
d. 1+2+3
Raspuns: c. 1+3+4

Analiza agresivitatii din perspectiva paradigmelor sale explicative are urmatoarea structura:

a) paradigma biologica sustine instinctul agresiv al omului care s-ar afla la originea razboaielor;

b) paradigma frustrare-agresivitate, sustine ca, in general, cel frustrat dezvolta un comportament agresiv;

c) paradigma socio-culturala - factorii care pot regla comportamentele agresive sunt recompensele, pedeapsa si indiferenta- sinteza

51. Criza educationala se caracterizeaza prin:
1. este o declansare instantanee;
2. ingreuneaza comunicarea;
3. urmareste instaurarea starii de armonie;
4. faciliteaza instaurarea climatului de insecuritate;
5. genereaza stari de panica.
a. 1+3+4+5
b. 1+3+5
c. 2+3+5
d. 1+2+4+5
Raspuns: d. 1+2+4+5

Criza educationala se caracterizeaza prin faptul ca:

- are o declansare instantanee , fara avertizare; debuteaza de regula prin afectarea sistemului informational (viciaza mesajele);

- ingreuneaza comunicarea prin destructurarea canalelor;

- urmareste instaurarea starii de confuzie;

- faciliteaza instalarea climatului de insecuritate, genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare valorica;

- nu poate fi asemanata cu vre-un element stabil, deci creeaza impresia ca e imposibil sa se gaseasca vre-o solutie de interventie eficienta pe termen scurt.

- ea cauzeaza traumatisme psihice si organizationale paralizand sau chiar stopand activitati curente, destructurand echilibrul organizatiei scolare. - sinteza

52. Atitudinile favorizante ale aparitiei fenomenelor de criza educationala sunt:
1. interventii tardive;
2. reactii incoerente;
3. absenta unor strategii clare;
4. asumarea responsabilitatii interventiilor;
5 teama de represalii din partea superiorilor
a. 1+3+5
b. 1+2+3+5
c. 1+2+3
d. 1+3+4+5
Raspuns: b. 1+2+3+5

Atitudini favorizante aparitiei fenomenului de criza:

- interventii tardive si lipsite de promptitudine;

- reactii singulare, incoerente si absenta unor strategii clare pe termen lung;

- absenta fermitatii si inconsenventa prin neasumarea responsabilitatii

interventiilor

- reprezentarea eronata a situatiei care genereaza sentimentul incompetentei si al

neincrederii in sine;

- teama de represalii din partea superiorilor ierarhici in cazul interventiilor

personale si declansarea unei stari de asteptare. - sinteza

53. Tipurile de criza educationala se clasifica in raport de gradul de relevanta in:
1. critice;
2. majore;
3. minore;
4. mixte.
a. 1+2
b. 2+3
c. 2+4
d. 3+4
Raspuns: a. 1+2

b) dupa gradul de relevanta:

- critice ( pot duce la destructurarea organizatiei)

- majore(au efecte importante fara a impiedica insa redresarea organizationala)- sinteza

54. Principalele etape de gestionare a situatiilor de criza educationala sunt:
1. identificarea si cunoasterea;
2. etiologia situatiilor de criza;
3. didactogenia situatiilor de criza;
4. decizia;
5. aplicarea masurilor;
6. evaluarea.
a. 1+3+4+5
b. 1+2+5
c. 1+2+4+5+6
d. 1+3+5+6
Raspuns: c. 1+2+4+5+6

Etapele activitatii de gestiune a situatiilor de criza sunt:

a) identificarea si cunoasterea (particularizarea situatiilor de criza la nivelul spatiului scolar);

b) etiologia situatiilor de criza (identificarea cauzelor care le-au generat);

c) decizia(identificarea unui numar mai mare de alternative pentru decizie si luarea deciziei in timp scurt)

d) programul de interventie (esalonarea in timp a pasilor);

e) aplicarea masurilor;

f) controlul;

g) evaluarea(un obiectiv esential al etapei evaluative il constituie concluziile rezultate si angajarea tuturor celor implicate in actul de cunoastere si de prevenire a viitoarelor situatii de criza. ); o criza poate fi si formativa ( poate sa indeplineasca si functii ameliorative, dependente de competentele manageriale. - sinteza

55. Stilul managerului incompetent se caracterizeaza prin:
1. sta si asteapta sa treaca efectele crizei;
2. critica colaboratorii;
3. instaureaza un climat apasator;
4. deleaga responsabilitatea;
5. se inconjoara de subalterni mediocri, dar "devotati".
a. 1+2+3+5
b. 1+2+3
c. 2+3+5
d. 1+3+4+5
Raspuns: a. 1+2+3+5

a) stilul managerial incompetent - este un stil pasiv caracterizat prin faptul ca managerul:

- sta si asteapta sa treaca efectele crizei;

- critica colaboratorii;

- pune cauzele crizei pe seama factorilor externi;

-are o atitudine acuzatoare la adresa dificultatilor care l-au coplesit;

-instaureaza un climat apasator , demotivant, in organizatie;

- se inconjoara de subalterni mediocri dar devotati. - sinteza

56. Stilul managerului competent se caracterizeaza prin:
1. restringe activitatea organizatiei la cote minime;
2. deleaga responsabilitatea;
3. actioneaza pe toate planurile pentru redresarea situatiei;
4. instaureaza un climat apasator;
5. motiveaza subalternii
a. 2+3+4
b. 1+3+5
c. 1+2+3+5
d. 2+3+4+5
Raspuns: c. 1+2+3+5

b) stilul managerial competent-este un stil activ, caracterizat prin faptul ca managerul:

- restrange activitatea organizatiei la cote minime;

- deleaga responsabilitatea;

- actioneaza pe toate planurile pentru redresarea situatiei

- forteaza si insista;

- isi calculeaza un "profit minim" de criza;

- motiveaza subalternii. - sinteza

57. Parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia sau
noninterventia cadrului didactic sunt:
1. durata abaterii comportamentale;
2. locul si forma abaterii;
3. frecventa abaterilor;
4. structurile personalitare afectate;
5. consecintele in planul evolutiei elevului respectiv
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 2+3+5
d. 1+3+4+5
Raspuns: d. 1+3+4+5

Parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia sau noninterventia sunt:

- durata abaterilor comportamentale;

- frecventa abaterilor;

- susceptibilitatea de "contaminare" la nivel de grup.

- structurile personalitare afectate;

- consecintele in planul evolutiei elevului respective- sinteza

58. Variabilele socio- familiale care pot explica anumite tulburari comportamentale ale elevului sunt:
1. istoria grupului familial;
2. istoria relatiei parinti-copii;
3. istoria comunitatii;
4. istoria cuplului familial
a. 1+3+5
b. 2+3+4
c. 1+2+4
d. 1+3+4
Raspuns: c. 1+2+4

De o mare insemnatate sunt variabilele socio-familiale (istoria grupului familial, istoria relatiei parintilor, istoria cuplului parental, cultura familiala). - sinteza

59. Fisa individuala de examinare psihopatologica cuprinde:
1. anamneza;
2. sociomneza;
3. simptomatologia-diagnostica;
4. factorii etiologici;
5. factorii de diagnostic
a. 1+3+4+5
b. 2+3+5
c. 1+3+4
d. 2+3+4+5
Raspuns: c. 1+3+4

Consemnarea datelor se face cu ajutorul unei fise individuale de examinare psihopatologica in care sunt specificate

1. anamneza;

2. simptomatologie- diagnostic;

3. Factori etiologici si de prognostic. - sinteza

60. Principalele strategii de negociere in clasa de elevi sunt:
1. consecventa;
2. compromisul;
3. complianta;
4. colaborarea;
5. acceptarea;
6. evitarea
a. 2+3+5+6
b. 1+3+5+6
c. 1+2+4+5+6
d. 2+4+5+6
Raspuns: d. 2+4+5+6

Principalele strategii de negociere sunt:

concurenta (este recomandabila atunci cand stii ca ai dreptate dar nu te poti

apara

compromisul(pentru a castiga timp in intelegerile temporare);

colaborarea ;

acceptarea (este opusul concurentei )-neglijarea propriilor interese in scopul satisfacerii altora. ;

evitarea.

61. Principalele modalitati de interventie a cadrului didactic intr-o situatie de criza
educationala sunt:
1. crearea climatului echilibrat de invatare;
2. evitarea greselilor educationale;
3. cultivarea intereselor scolare;
4. formarea echipelor disciplinare;
5. integrarea intr-un sistem de terapie de grup.
a. 1+3+5
b. 1+2+3+5
c. 1+3+4+5
d. 2+3+4+5
Raspuns: b. 1+2+3+5

Modalitati de interventie:

crearea climatului echilibrat de invatare;

evitarea, prevenirea greselilor educationale;

cultivarea intereselor si a preocuparilor scolare prin recunoasterea si aprecierea reusitelor;

integrarea intr-un sistem de terapie de grup. - managementul clasei- IUCU ROMITA

62. Principalele stiluri de negociere sunt:
1. negociatorul cooperant;
2. negociatorul afectiv;
3. negociatorul volitiv;
4. negociatorul conflictual;
5. negociatorul demagog.
a. 2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 1+3+5
d. 1+2+4+5
Raspuns: d. 1+2+4+5

Principalele stiluri ale negociatorului sunt:

negociatorul cooperant;

negociatorul afectiv;

negociatorul conflictual;

negociatorul demagog. - sinteza

63. Scoala, ca organizatie, isi indeplineste rolul prin functiile sale manageriale:
1. planificare-organizare;
2. orientare metodologica;
3. ierarhizare pe verticala;
4. perfectionare-cercetare didactica
a. 1+3+5
b. 1+2+4
c. 2+3+5
d. 1+4+5
Raspuns: b. 1+2+4

Scoala este, prin definitie, o organizatie nonbirocratica, este o institutie care inlocuieste ierarhia pe verticala, centrata pe autoritatea unei functii sau paralelism intre functiile manageriale, cu o ierarhie functionala, centrata pe regalaje si autoreglaje realizabile intre cele trei functii manageriale:

planificare-organizare;

orientare metodologica;

perfectionare-cercetare didactica. - sinteza

64. "Sanatatea organizationala" a scolii depinde de:
1. capacitatea sa de interactiune cu mediul;
2. capacitatea sa de valorificare a entropiei;
3. capacitatea sa de valorificare a atropiei;
4. capacitatea sa de rezolvare a conflictelor interne;
5. capacitatea sa de autoreglare.
a. 1+2+3+5
b. 2+3+5
c. 1+2+4+5
d. 1+3+4+5
e. 2+3+4+5
Raspuns: c. 1+2+4+5

"Sanatatea organizationala" a scolii depinde nu numai de cultura sa organizationala, ci si de eficienta actiunilor sale evaluative in conditiile sociale prin:

- capacitatea de interactiune cu mediul;

- capacitatea de valorificare a entropiei;

- capacitatea de rezolvare a conflictelor interne;

- capacitatea de functionare autonoma;

- capacitatea de autoreglare. - sinteza

65. "Sanatatea organizationala" a scolii exprima un nivel superior de:
1. structura organizationala;
2. cultura organizationala;
3. conducere organizationala;
4. strategie organizationala
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
Raspuns: b. 2

. "Sanatatea organizationala" a scolii exprima un nivel superior de cultura organizationala care permite adaptarea pedagogica rapida la finalitatile si conditiile sistemului social. - sinteza

66. Blocajele care pot apare in cultura manageriala scolara se datoreaza:
1. incapacitatii de a negocia cu institutiile din comunitatea respectiva;
2. incapacitatii de a negocia cu elevii;
3. incapacitatii de a negocia cu parintii;
4. capacitatii de proiectare didactica;
5. incapacitatii de a negocia cu cadrele didactice
a. 1+2+3+5
b. 2+3+4+5
c. 3+4+5
d. 4+5
Raspuns: a. 1+2+3+5

In cultura manageriala scolara apar si blocaje, bariere in comunicare, care pot fi determinate de incapacitatea de a negocia (cu institutiile din comunitatea respective, cu elevii, cu parintii, cu cadrele didactice, cu alte organizatii scolare), lipsa capacitatii de proiectare strategica, a capacitatii de realizare a analizelor de marketing

educational etc. - sinteza

67. Principalele elemente componente ale managementului de curriculum sunt:
1. politica generala a scolii;
2. sistemul de norme si reguli;
3. amenajarea spatiului;
4. proiectele de competenta organizationala;
5. disciplina;
6. evaluarea.
a. 1+2+3+5+6
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 3+4+5+6
e. 2+3+4+5
Raspuns: a. 1+2+3+5+6

Principalele elemente componente ale managementului de curriculum

a) politica generala a scolii si cultura organizationala;

b) sistemul de reguli si norme

c) proiectele de influenta organizationala realizate de catre profesori(planificari calendaristice, planuri de lectie, );

d) amenajarea spatiului (procurarea si accesul la resursele educationale);

e) organizarea colectivului de elevi (frontala, pe grupuri, individuala-si posibilitatea

schimbarii acesteia pe parcurs, in functie de nevoile educationale concrete);

f) comportamentul profesorului si al elevului;

g) disciplina;

h) respectarea de sine si a celorlalti;

i) evaluarea( care poate fi formative sau numai sumativa). - sinteza

68. In sens larg, conceptul de curriculum poate fi interpretat:
1. ca proiect educational;
2. ca structura educationala;
3. ca proces;
4. ca produs
a. 1+2+4
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+3+4
Raspuns: c. 1+3+4

In sens larg, conceptual de curriculum poate fi interpretat ca proiect educational, ca proces si ca produs. - sinteza

69. Ca proiect educational, curriculum-ul cuprinde:
1. relatiile intre obiective;
2. relatiile intre continuturi;
3. timpul;
4. strategiile;
5. documentele curriculare
a. 1+2+5
b. 1+3+5
c. 2+3+4
d. 1+2+3+4
Raspuns: d. 1+2+3+4
- ca proiect educational, cuprinde relatii intre obiective, continuturi, timp strategii, evaluare;- sinteza

70. Ca proces, curriculum-ul cuprinde:
1. strategiile;
2. timpul;
3. listele de continuturi;
4. evaluarea.
a. 1+2+4
b. 1+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
Raspuns: a. 1+2+4- exact pe invers

- ca proces, vizeaza listele de continuturi; - sinteza

71. Documentele curriculare care alcatuesc Curriculum-ul National vizeaza:
1. planul-cadru de invatamint;
2. planul-cadru de evaluare;
3. ghidurile metodologice;
4. programele analitice;
5. manualele scolare.
a. 2+3+5
b. 1+2+3
c. 1+3+4+5
d. 2+4+5
Raspuns: c. 1+3+4+5

- ca produs, vizeaza toate documentele curriculare (cele care alcatuiesc curriculumul national (plan-cadru de invatamant, programe analitice, manuale scolare, ghiduri metodologice, ghiduri de evaluareetc). - sinteza

72. Curriculum-ul formal se diferentiaza in:
1. curriculum-ul nucleu;
2. curriculum-ul la decizia scolii;
3. curriculum-ul ascuns;
4 . curriculum-ul acceptat
a. 3+4
b. 2+4
c. 2+3
d. 1+2
Raspuns: d. 1+2

a) curriculum formal, diferentiat in: curriculum nucleu si curriculum la decizia scolii

73. Curriculum-ul nucleu cuprinde:
1. ariile curriculare;
2. disciplinele aferente;
3. experienta de invatare oferita;
4. numarul de ore afectate;
5. finalitatile;
6. obiectivele generale.
a. 1+2+3+5
b. 1+2+4+5+6
c. 2+3+4+5
d. 2+3+4+6
e. 1+3+5+6
Raspuns: b. 1+2+4+5+6

Curriculum- ul de baza ( nucleu ) cuprinde: ariile curriculare; numarul de ore proiectate; disciplinele aferente

74. Curriculum-ul la decizia scolii se poate elabora prin modalitati diferite vizand:
1. optionalul la nivelul scolii'
2. optionalul la nivelul disciplinei;
3. optionalul la nivelul ariei curriculare;
4. optionalul la nivelul mai multor arii curriculare.
a. 2+3+4
b. 1+2+3+4
c. 1+3+5
d. 3+4+5
Raspuns: a. 2+3+4

Curriculum-ul la decizia scolii se poate elabora sub trei modalitati:

- optionalul la nivelul discipinei;

- optionalul la nivelul ariei curriculare;

- optionalul la nivelul mai multor arii curriculare ( pornind de la un obiectiv interdisciplinar ). - sinteza

75. Curriculum-ul ascuns vizeaza experienta de invatare dobandita prin intermediul:
1. climatului de studiu;
2. personalitatii profesorului;
3. personalitatii elevului;
4. relatiilor interpersonale.
a. 1+2+4
b. 2+4
c. 2+3+4
d. 1+3+4
Raspuns: a. 1+2+4

e) curriculum ascuns - experienta de invatare care se dobandeste din mediul psiho - social si cultural al clasei ( climatul de studiu , personalitatea profesorului, relatiile interpersonale, sistemul propriu de valori etc. )- sinteza

76. Principalele tipuri de curriculum sunt:
1. curriculum formal;
2. curriculum informal;
3. curriculum ascuns;
4. curriculum acceptat;
5. curriculum invatat;
6. curriculum evaluat.
a. 1+2+3
b. 1+2+3+4+5
c. 2+3+4
d. 2+3+5+6
Raspuns: b. 1+2+3+4+5

Tipuri de curriculum

a) curriculum formal, diferentiat in:

b) curriculum specializat - diferentierea pe categorii de cunostinte, de proceduri, aptitudini ( arii curriculare )

c) curriculum explicit, scris, oficial - specific unei institutii educationale concrete

d) curriculum informal, implicit - vizeaza alte ocazii de invatare, alte oportunitati ( familia, mass - media, grup )

e) curriculum ascuns - experienta de invatare care se dobandeste din mediul psiho - social si cultural al clasei

f) curriculum absent - nu este predat si transmite elevilor mesajul ca aceste elemente nu sunt importante in cultura scolara, in cariera lor .

g)curriculum virtual - mesajele prevalente in si prin mass- media

h) curriculum acceptat - ceea ce elevii au invatat in mod efectiv in timpul secventelor de instruire

i) curriculum predat - experienta de invatare oferita direct de edcatori in activitatea curenta ;

j) curriculum de suport - materiale curriculare aditionale, ghiduri pentru profesori, software educational;

k) curriculum testat ( evaluat ) - experienta de invatare concretizata in teste, probe de examinare , etc.

l) curriculum invatat - ceea ce elevul invata de fapt ca urmare a actiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum.

77. Pe baza standardelor curriculare de performanta se stabilesc:
1. nivelurile de performanta;
2. metodologia de evaluare;
3. itemii necesari probelor de evaluare;
4. ariile curriculare.
a. 2+3
b. 1+3
c. 1+4
d. 2+3
Raspuns: b. 1+3

Un alt concept, corelat cu cel de curriculum, este cel de standarde curriculare de performanta; acestea vizeza criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare; indica gradul in care sunt atinse obiectivele fiecarei discipline de catre elevi la sfarsitul fiecarei trepte de invatamant obligatoriu .

-pe baza lor vor fi elaborate nivelurile de performanta precum si itemii necesari probelor de evaluare - sinteza

78. Componentele curriculare sunt:
1. finalitatile;
2. continuturile;
3. strategiile didactice;
4. competentele disciplinare;
5. metodologiile de evaluare a performantelor.
a. 1+2+4
b. 1+3+5
c. 1+2+3+5
d. 2+3+4
Raspuns: c. 1+2+3+5

Aceste componente sunt:

- elemente de filozofia educatiei; finalitati; continuturi; strategii didactice; metodologii de evaluare a performantelor scolare . - sinteza

79. Curriculum-ul de baza cuprinde:
1. ariile curriculare;
2. competentele disciplinare;
3. disciplinele aferente;
4. numarul de ore afectate.
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+3
d. 2+4
Raspuns: a. 1+3+4
Curriculum- ul de baza ( nucleu ) cuprinde: - ariile curriculare; numarul de ore proiectate; disciplinele aferente

80. Zonele de elaborare a curriculum-ului sunt:
1. zona administrativ-globala;
2. zona grupala sau individuala;
3. zona institutionala;
4. zona comunitara;
5. zona materiala.
a. 1+2+3
b. 1+3+5
c. 2+4+5
d. 1+2+3+5
Raspuns: d. 1+2+3+5
Exista patru zone de elaborare a curriculum-ului:

a) zona administrativa- globala ( competente administrativ- birocratice )

b) zona grupala sau individuala ( competenta grupurilor de profesori sau a fiecarui profesor in parte );

c) zona institutionala ( competente institutionale ale unei scoli anume );

d) zona materiala ( competente in conceperea si utillizarea altor materiale )- sinteza

81. In procesul evaluarii pot fi folosite mai multe tehnici:
1. tehnica raspunsului scurt;
2. tehnica alegerii duale;
3. tehnica alegerii multiple;
4. tehnica randomizarii;
5. tehnica perechilor.
a. 1+3+5
b. 2+3+5
c. 1+2+3+5
d. 2+3+4+4
Raspuns: c. 1+2+3+5

In procesul evaluarii pot fi folosite mai multe tehnici:

- tehnica raspunsului scurt;

- tehnica alegerii duale ( da - nu, adevarat - fals );

- tehnica perechilor (stabilirea unor corespondente intre cuvinte, fraze, etc)

- tehnica alegerii multiple ( alegerea raspunsului correct dintr-o lista de rspunsuri posibile )- sinteza

82. Proiectul este un set de intentii generale privind orientarea:
1. dezvoltarii;
2. evaluarii;
3. structurarii;
4. intermedierii
a. 1
b. 2
c. 1+3
d. 3+4
Raspuns: 1. dezvoltarii;

- Proiectul poate fi definit ca un set de intentii generale privind orientarea dezvoltarii (individuala sauinstitutionala)

83. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt:
1. strategice;
2. structurale;
3. tactice;
4. sistemice
a. 1+4
b. 2+4
c. 2+3
d. 1+3
Raspuns: d. 1+3

Sunt analizate, in general, doua tipuri de conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect: conditii strategice si conditii tactice- sinteza

84. Conditiile strategice pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt:
1. adecvarea;
2. fezabilitatea;
3. economicitatea;
4. structuralitatea;
5. simplitatea;
6. flexibilitatea.
a. 2+3+4+6
b. 1+3+4+5
c. 1+2+3+5+6
d. 2+3+4+5+6
e. 1+3+4+5+6
Raspuns: c. 1+2+3+5+6

a) Conditiile strategice:

-adecvarea ( sa fie potrivit atingerii scopurilor si obiectivelor stabilite ) -fezabilitatea ( caracterul realist );

- economicitatea ( consum optim de resurse );

- simplitatea si precizia ( sa cuprinda acele obiective si sa aloce acele resurse necesare si suficiente realizarii intentiilor ).

- sistematizarea si claritatea in concepere si redactare;

- unitatea si consistenta ( sa nu contina contradictii )

- continuitatea ( fiecare actiune sa le pregateasca pe cele viitoare );

- flexibilitatea ( adaptarea la situatii noi );

- incadrarea optima in timp;

- viabilitatea si repetabilitatea . - sinteza

85. Conditiile tactice pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt:
1. consultarea expertizei in domeniu;
2. respectarea cadrului normativ;
3. continuitatea;
4. stabilirea actiunilor concrete;
5. identificarea posibilitatilor
a. 3+4+5
b. 2+3+4
c. 1+3+5
d. 1+2+4+5
Raspuns: d. 1+2+4+5

b)Conditiile tactice:

- consultarea expertizei in domeniu; respectarea cadrului normativ;

-luarea in considerare, in procesul decizional, a mai multor cursuri alternative de actiune;

- explorarea impactului proiectului asupra misiunii si prioritatilor organizatiei;

- stabilirea programelor si actiunilor concrete in vederea atingerii obiectivelor stabilite ;

- identificarea posibilitatilor de dezvoltare profesionala si personala;

-selectarea solutiilor originale si creative pentru problemele aparute;

-stabilirea procedurilor concrete si a indicatorilor de performanta- sinteza

86. Tipologia proiectelor in educatie vizeaza:
1. proiectul educational(didactic);
2. proiectul structural;
3. proiectul curricular;
4. proiectul institutional.
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+3
d. 1+2+3
Raspuns: a. 1+3+4

Proiectul educational ( didactic ) - configureaza orientarile esentiale ale educatiei, valorile societatii )

Proiectul curricular, ca actiune de configurare si anticipare a activitatilor si proceselor educationale concrete;

Proiectul institutional ( de infiintare sau dezvoltare a scolii ), ca instrument al politicii manageriale a directorului .

87. Metoda invatarii prin proiecte se caracterizeaza prin:
1. orientarea catre activitate si produsul ei;
2. motivarea elevilor;
3. disciplinaritatea;
4. conectarea la problemele sociale;
5. organizarea in comun a procesului de invatare.
a. 1+3+5
b. 1+2+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+3+5
e. 2+4+5
Raspuns: b. 1+2+4+5

Metoda invatarii prin proiecte care se caracterizeaza prin:

- orientarea catre activitate si produsul ei; inter si transdisciplinaritate

- motivarea elevilor; descoperirea propriilor abilitati in procesul muncii;

- conectarea la probleme sociale, la situatii concrete; organizarea in comun a procesului de invatare. - sinteza

88. Proiectul scolii se caracterizeaza prin:
1. determinare multpla;
2. valoare strategica;
3. caracter situational;
4. caracter selectiv
a. 1+2+4
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+3
Raspuns: d. 1+2+3

Caracteristicile proiectului scolii sunt:

- are o determinare multipla ; are valoare strategica; are caracter situational

- are doua componente articulate : strategica si operationala; se elaboreaza de la general la particular;

- este negociat ( se realizeaza prin comunicare; participare si responsabilizare )- sinteza

89. Componentele proiectul scolar sunt:
1. componenta initiala;
2. componenta strategica;
3. componenta intermediara;
4. componenta operationala.
a. 2+3
b. 1+3
c. 2+4
d. 1+4
Raspuns: c. 2+4
- are doua componente articulate: strategica si operationala- sinteza

90. Organizarea activitatii in cadrul proiectului scolar include:
1. listarea activitatilor concrete;
2. clasificarea activitatilor;
3. clasificarea oportunitatilor;
4, procurarea resurselor;
5. desemnarea persoanelor care vor conduce.
a. 2+3+5
b. 2+4+5
c. 1+3+5
d. 1+2+4+5
e. 1+3+5
Raspuns: d. 1+2+4+5

Organizarea activitatii in cadrul proiectului include:

- listarea activitatilor concrete; clasificarea activitatilor; procurarea si alocarea efectiva a resurselor ; desemnarea persoanelor/ echipelor ce vor conduce -sinteza

91. Componenta tactica a proiectului scolar include:
1. obiectivele;
2. misiunile;
3. activitatile concrete;
4. responsabilitatilor;
5. resursele.
a. 2+3+4+5
b. 1+3+5
c. 1+3+4+5
d. 1+2+5
Raspuns: c. 1+3+4+5

b)Componenta tactica este data de planificari si planuri in care sunt formulate:

- obiectivele; activitatile concrete; responsabilitatile; resursele, etc. - sinteza

92. Rolurile managerilor pot fi grupate in urmatoarelr categorii:
1. transmiterea informatiilor;
2. prelucrarea informatiilor;
3. elaborarea deciziilor;
4. angajarea in relatii interpersonale
a. 1+2+4
b. 2+4+3
c. 1+3+4
d. 2+3+4
Raspuns: d. 2+3+4
Se considera ca managerul are zece roluri, grupate in trei categorii:

- prelucrarea informatiilor; elaborarea deciziilor; angajarea in relatii interpersonale- sinteza

93. Rolurile informationale ale managerului sunt:
1. initiator;
2. monitor;
3. difuzor;
4. purtator de cuvant.
a. 2+3+4
b. 1+3+4
c. 2+3+4
d. 1+3+4
Raspuns: c. 2+3+4

a)Rolurile informationale sunt:

- monitor ( trebuie sa fie in centrul retelei de informare a organizatiei );

- difuzor ( trebuie sa fie cel care filtreaza si disemineaza informatia )

- purtator de cuvant;- sinteza

94. Rolurile interpersonale ale managerului sunt:
1. reprezentant al grupului;
2. lider;
3. purtator de cuvant;
4. persoana care face legatura cu alte grupuri.
a. 1+3+4
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. 1+2
Raspuns: b. 1+2+4

Rolurile interpersonale sunt : reprezentant al grupului; lider; factor de legatura ( realizeaza conexiunea cu alta grupa, organizatie, parteneriate )- sinteza

95. Rolurile decizionale ale managerului sunt:
1. initiator;
2. monitor;
3. mediator;
4. negociator
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 1+3
d. 1+3+4
Raspuns: d. 1+3+4

Rolurile decizionale sunt : initiator; mediator; factor de alocare a resurselor; negociator.

96. Calitatile si abilitatile manageriale pot fi:
1. intelectuale
2. metodologice;
3. antreprenoriale;
4. socio-emotionale;
5. interpersonale.
a. 1+3+4
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4
d. 1+3+5
Raspuns: b. 1+3+4+5

Calitatile si abilitatile manageriale pot fi:

a) intelectuale; b) antreprenoriale, organizationale; c) socio- emotionale; d) interpersonale - sinteza

97. Competentele generale ale unui manager sunt:
1. conceptuale;
2. abilitati umane;
3. profesionale;
4. tehnice.
a. 1+3+4
b. 2+3
c. 2+3+4
d. 1+2+4
Raspuns: d. 1+2+4

Exista trei categorii generale de capacitati necesare oricarui manager: conceptuale, umane si tehnice.

Competentele conceptuale constau in capcitatea managerului de a vedea organizatia ca pe un intreg, de a cunoaste locul fiecarui departament in organizatie.

Abilitatile umane - capacitatea managerului de a lucra cu oamenii, de a-i motiva, de a relationa .

Competentele tehnice- cunoasterea metodelor, tehnicilor si a echipamentului implicat. - sinteza

98. Competentele generale ale unui manager sunt:
1. conceptuale;
2. abilitati umane;
3. profesionale;
4. tehnice
a. 1+3+4
b. 2+3
c. 1+2+4
d. 1+2+3
Raspuns: c. 1+2+4

99. Calitatile antreprenoriale ale unui manager sunt:
1. capacitatea de decizie;
2. competente de proiectare;
3. capacitatea de conceptualizare;
4. evaluarea;
5. comunicarea.
a. 1+3+4+5
b. 1+2+5
c. 1+3+4
d. 1+2+4+5
e. 1+2+3+4
Raspuns: d. 1+2+4+5

b) antreprenoriale - ( capacitate de decizie, competente de proiectare, motivare, evaluare, comunicare )- sinteza

100. Calitatile intelectuale ale unui manager sunt:
1. gandire critica;
2. capacitatea de conceptualizare;
3. competente de proiectare;
4. capacitate de diagnoza;
5. capacitate de prognoza
a. 1+2+4+5
b. 1+2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+4+5

Raspuns: a. 1+2+4+5
a) intelectuale ( gandire critica ; capacitate de conceptualizare, capacitate de a prognoza, de a diagnoza, etc. )

1-a 2-a 3- 4-b 5- 6-b 7-a 8-d 9-a 10-d 11-c 12-b 13-b 14-a 15-c 16-b 17- 18-a 19- 20-a 21-d
22-a 23-b 24-c 25-e 26-c 27-a 28-b 29-d 30-c 31-b 32-d 33-d 34-a 35-a 36-c 37-b 38-b 39-d 40- 41-a 42-a
43- 44-c 45-a 46-a 47-c 48-d 49-d 50-c 51-d 52-b 53-a 54-c 55-a 56-c 57-d 58-c 59-c 60-d 61-b 62-d 63-b 64-c
65-b 66-a 67-a 68-d 69-d 70-b 71-c 72-d 73-b? 74-a 75-a 76-b 77-b 78-c 79-a 80-d 81-c 82-a 83-d 84-c 85-d
86-a 87-b 88-d 89-c 90-d 91-c 92-d 93-c 94-b 95-d 96-b 97-d 98-c 99-d 100-a

23-d
39-c
44- si varianta a este la fel. pe care o bifam la examen?
68 - c si d sunt la fel.
93-a si c. la fel????

3- merg pe d
9-a si c sunt la fel. Pe care o accepta calculatorul??? Ghinion.
17- am gasit 1 si 4, dar n-am varianta
19- 1, 2, 3, 4, . dar nu-i varianta
40- avem 1, 2, 4 valabile. si varianta???
43- am gasit 1, 2, 4, 5, 6, dardegeaba, n-avem varianta

Parerea mea este:
3- C
9- B
19- B
40- A ( este prima !, o luam la noroc, nu avem alternativa )
43 - d ( este singura care NU contine varianta gresita 3 )


ATENTIE ! 39 - D, este sigur raspunsul corect l-am gasit in IUCU B. Romita, Managementul clasei de elevi la pag. 146.
Bafta!

pai, uite:
3-d
9-a
17-a
19-b
42-a
44-a sau c ca sunt la fel
70-b
75-a