MANAGEMENTUL DE CAZ - managementul de caz in Romania, forme, functii ale managementului de caz, rolurile managerilor de caz

MANAGEMENTUL DE CAZ

Managementul de caz in Romania

In Romania, managemetul de caz in asistenta sociala a devenit o practica reglementata prin lege in cadrul pachetului legislativ in domeniul asistentei sociale. In anul 2004 au fost elaborate Standardele minime obligatorii privind managemetul de caz in domeniul protectiei copilului ce traseaza catava linii directoare esentiale a unor practici de buna calitate. Aparitia acestor standarde si ale altora, elaborate aproximativ in aceeasi perioada, privind diverse tipuri de servicii sociale, cu precadere in domeniul protectiei copilului, marcheaza o maturitate a practicii asistentei sociale prin recunoasterea unor modele de buna practica.

Managementul de caz poate fi vazut si ca o forma de articulare a mai multor tipuri de interventie (sociale, medicale, psihologice) pe care le pot realiza diferite categorii de specialisti.

Standardele elaborate privind managementul de caz au si unele neclaritati in ce priveste utilizarea unor terrmeni cum ar fi : mamager de caz sau responsabil de caz, plan de servicii sau plan de protectie, etc

Promovarea managementului de caz in Romania prin stabilirea unor standarde minime obligatorii reprezinta o etapa importanta in dezvoltarea unor servicii de calitate in domeniul asistentei sociale.

Managementul de caz in Romania este si el tributar paradigmei deficientei. Aceasta se datoreaza faptului ca interventia a fost gandita din prisma paradigmei deficientei fara a lua in calcul posibilitatea de a schimba sistemul care genereaza problema. Modelul deficientei este bine inradacinat in practica asistentei sociale din tara noastra, insa sa nu uitam ca scopul managementului de caz este si cel de reducere a vulnerabilitatii persoanei prin activitati specifice, cum ar fi consilierea, terapia si interventia sociala.

Definitia managementului de caz

Managenentul de caz in asistenta sociala este o metoda de coordonare si integrare a serviciilor sociale, o ,metoda de a oferi servicii prin care asistentii sociali profesionistii evalueaza nevoile clientului si ale familiei sale in colaborare cu el, coordoneaza, monitorizeaza, evalueaza si sustine clientul pentru a accesa servicii sociale care sa raspunda acestor nevoi ' (NASW, 1992)

Alti autori au vazut managementul de caz ca ' un set logic de pasi si un proces de interactiune in cadrul retelei de servicii prin care se asigura ca beneficiarii primesc serviciile de care au nevoie intr-o forma de sprijin eficace, eficienta si la un cost acceptabil' (Wein si Karls, 1985). Si acesti autori pun accent pe satisfacerea nevoilor, insa interventia este evaluata in functie de eficacitate si eficienta, caracteristici specifice managementului.

In general, fiecare furnizor de servicii sociale a adaptat forma managementului de caz in functie de nevoile clientilor, de resursele disponibile. Cu toate acestea, structura managementului de caz ramane similara pentru diferitele servicii sociale, insa activitatile propuse sunt adaptate tipului de beneficiari.Nu exista nici o categorie de beneficiari care sa nu poata beneficia de servicii adaptate metodei managementului de caz.

Din perspectiva lui Rothman, managementul de caz incorporeaza doua functii esentiale : consilierea si conectarea clientilor la reteaua de servicii din comunitate oferite de organizatii guvernamentale si nonguvernamentale. Din acest punct de vedere, el are un caracter complex ca forma de interventie la nivel individual dar si la nivel comunitar ( necesita resurse pentru a putea fi aplicat). In acest sens, Rothman mentioneaza ca 'managementul de caz este viabil numai in masura in care resursele comunitatii sunt disponibile sa sustina un nivel de viata acceptabil pentru clienti' .

Managementul de caz a fost gandit si ca un 'proces de facilitare a serviciilor pentru clienti prin care sa obtina rezultate' (Perlman ), un 'proces creativ si colaborativ ce necesita abilitati pentru realizarea evaluarii, consiliere, educatie, modelare si advocacy, al carui scop e de a dezvolta functionarea sociala optima a clientului deservit'( Sulivan, 1992).

Forme ale managementului de caz

Pentru a ilustra diferentele in ceea ce priveste formele managementului de caz, consideram ca un punct de plecare in acest demers este analiza SWOT a punctelor tari (strengths) si a punctelor slabe (weaknesses) aoportunitatilor (opportunities) si a amenintarilor (threats). Aceasta metoda este utilizata in asistenta sociala in analiza situatiei clientului, constituind punctul de plecare in stabilirea unui set de interventii.

Daca managementul de caz este se orienteaza in primul rand pe administrarea si gestionarea resurselor existente la nivelul clientului si obtinerea altora din partea serviciilr existente, vorbim de un managementul de caz centrat pe resurse.

Centrarea pe obiectivele si rezultatele interventiei ne directioneaza spre folosirea unui management de caz centrat pe rezultate. In acest caz, interventiile asistentului social sunt orientate catre identificarea oportunitatilor si fructificarea lor, precum si catre reducerea amenintarilor, a barierelor existente care pot impiedica obtinerea rezultatelor dorite.

Abordarea situatiei clientului din perspectiva 'paradigmei deficientei' prin luarea in calcul in principal a punctelor slabe, a disfunctionalitatilor si a amenintarilor ne determina sa utilizam un management de caz centrat pe problema.

Renuntarea la aceasta viziune care urmareste interventia la nivelul disfunctionalitatilor sociale si orientarea catre punctele tari ale sistemului client, catre oportunitatile acestuia, ne conditioneaza sa apelam la managementul de caz apreciativ.

In practica se intalnesc si forme combinate iar creativitatea asistentului social isi pune amprenta pe specificul managementului de caz utilizat. Cea mai des intalnita forma este cea a orientata pe problema.

Managementul de caz

centrat pe

RESURSE

Puncte tari Puncte slabe

Managementul de caz                                                                         Managementul de caz

APRECIATIV centrat pe

PROBLEME

Oportunitati Amenintari

Managementul de caz

centrat pe

REZULTATE

Functii ale managementului de caz

din perspectiva serviciilor integrate

Serviciile integrate sunt modele de servicii bazate pe comunitate care combina serviciile medicale cu cele sociale.

Pentru a realiza functiile managementului de caz, More ia in considerare doua variabile pe care le pune in relatie cu managementul de caz : -a) gradul de integrare a serviciilor si

-b) nivelul resurselor disponibile pentru oferirea serviciilor.

Managementul poate avea patru functii :

Functia de rationalizare : in situatia in care exista un nivel scazut al resurselor dar functioneaza multe servicii integrate. In acest caz M .C. este o metoda de distribuire si alocare a resurselor in cel mai bun mod posibil Se tine cont , in principal de resursele existente.

Functia de marketing existenta resurselor la un nivel ridicat si dezvoltarea unor servicii integrate intr-un grad inalt fac ca managementul de caz sa indeplineasca aceasta functie de marcheting adica de a stabili serviciile care satisfac in cea mai mare masura nevoile clientilor si adaptarea serviciilor clientilor. Se refera la adaptarea ofertei de servicii la nevoile clientilor. Se ia in calcul in principal nevoile clientului.

Functia de intermediere : Exista resurse disponibile, servicii integrate putine. In aceasta situatie, Managerul de caz are rolul de a suplini lipsurile serviciilor. Aceasta situatie a dus la aparitia serviciilor bazate pe comunitate.

Functia de dezvoltare : este prezenta in situatia in care atat nivelul intergrarii serviciilor cat soc el al resureselor sunt reduse. In aceasta situatie managerii de caz trebuie sa identifice serviciile disponibile pentru diferitele probleme ale clientilor. In acest caz Managementul de caz devine o metoda de impuilsionare a dezvoltarii si adaptarii serviciilor.

Functii ale managementului de caz din perspectiva modelului abilitare-facilitare

Moore evidentiaza zece functii ale managementului de caz :

a). evaluarea abilitatii individuale de a raspunde provocarilor din mediu, ceea ce inseamna inbunatatirea capacitatilor individuale de a se adapta conditiilor exterioare tinand cont de situatia personala si de conditiile de mediu ;

b). evaluarea capacitatii familiei si a grupului primar de a oferi ingrijire. Aceasta urmareste identificarea potentialitatilor familiei sau a grupului de apartenenta a clientului ;

c). evaluarea resurselor din sistemul formal de ingrijire, reprezinta activitatile managerului de caz intreprinse in vederea indentificarii resureselor din sistemul guvernamental si nonguvernamental care sa vina in sprijinul clientului.

d). abilitarea indivizilor in utilizarea resurselor personale pentru a raspunde provocarilor mediului. aceasta este o functie de interventie care se bazeaza pe potentialitatile clientului. In managementul de caz se pune din ce in ce mai mult accentul pe resursele clientilor pentru a asigura o interventie pe termen lung.

e). abilitarea familiilor si a grupurilor primare pentru a inbunatati capacitatea acestora de a oferi ingrijire clientului ;

f). facilitatrea negocierii indivizilor pentru resursele existente in familie, in grupul primar sau in institutii care ofera servicii. Aceasta functie este orientata foarte mult spre mediu, urmarindu-se cresterea accesului la resursele informale (existente in mediul de proximitate ) si formale (in institutii specializate) ;

g). facilitarea schimburilor intre familie si grupul primar, pe de o parte si intre familie si sistemul forma, pe de alta parte ;

h). evaluarea continua a nevoilor clientilor, reprezinta o functie care asigura flexibilitatea serviciilor oferite. Aceasta evaluare continua permite furnizorilor de servicii sa ofere servicii acelor personae care au reala nevoie de acestea si nu unora care nu mai prezinta resperctivele nevoi ;

i). evaluarea gradului in care indivizii sunt sprijiniti de familie sau de grupul primar si de furnizorii de servicii ; aceasta functie urmareste monitorizarea modului in care clientii beneficiaza de sprijin, cu alte cuvinte, modul in care serviciile satisfac nevoile clientului. Este vorba de evaluarea calitatii serviciilor ;

l). evaluarea modului in care eforturile familiei sau ale grupului primar sunt integrate celor ale sistemului formal ; aceasta functie a managementului de caz urmareste compatibilitatea si coerenta dintre interventia familiei si cea a institutiei.

Aceste functii identificate de Moore pun accent pe aspectele legate de implemetarea planului de abilitare si facilitare si nu pe aspectele de impact, se pune accent pe latura actionala si nu pe rezultatele asupra situatiei clientului.

Rolurile managerilor de caz

Fayol propune cinci functii ale managementului de caz :planificarea, organizarea, conducerea, coordonarea si controlul. Aceste functii ale managementului au ramas valabile si astazi. Unii autori au definit managementul de caz pornind de la functiile managerilor de caz : recrutarea cazurilor, evaluarea initiala, stabilirea obiectivelor si planificarea serviciilor, implementarea planurilor de interventie, monitorizrea si evaluarea (Loomis, 1988). Pentru Weil, caracteristicile managementului de caz pot fi stabilite prin functiile si abilitatile managerului de caz si anume : diagnostician, planificator, organizator comunitar, consultant, terapeut si responsabil de advocacy ( 1985), de asemenea managerul de caz este responsabil de elaborarea si implementarea planului specific de interventie impreuna cu clientul.

Dupa Mintzberg, rolurile managerului sunt urmatoarele : roluri interpersonale, roluri informationale si roluri de luare a deciziei.

Unii autori considera ca modelele managementului de caz variaza in functie de rolurile managerilor de caz si pun in relatie rolurile managementului de caz cu modelele managementului de caz. Exista o diversitate a tipurilor de modele de management de caz datorita diversitatii cazurilor, a caracteristicilor populatiilor vulnerabile, a conditiilor socioculturale, a resurselor disponibile , etc.

Dupa Weil si Karls ( 1985), rolurile managerilor de caz sunt urmatoarele :

a)     rezolvarea problemelor, vazuta ca modalitate de identificare a solutiilor la problemele clientilor ;

b)     sprijinul public si advocacy, rol ce urmareste influenterea luarii unei decizii in favoarea clientului de catre servicii, autoritati. Se urmareste influetarea societatii civile, a mass-media si a altor factori de decizie.

c)      Intermedierea intre agenti sau persoane, rol care se realizeaza prin implementarea planului de servicii. Managerul de caz se asigura ca persoana are acces la servicii, contacteaza persoanele cheie din cadrul acelor servicii in acest sens.Accesul la acele servicii se face uneori prin parteneriat.

d)     Planificarea sociala, realizata prin planul de servicii / planul individualizat de interventie care trebuie sa aiba scopuri si obiective SMART,

e)     Organizarea comunitara

f)      Monitorizarea serviciilor

g)     Evaluarea

h)     Consultanta

i)       Colaborarea

j)       Coordonarea

k)     Consilierea

Referat: Antreprenoriatul si spiritului de echipa Lucrare: Proiect la gestiunea financiara a intreprinderii

l)       Inregistrarea si monitorizarea

   
Managementul de caz in domeniul protectiei drepturilor copilului

    Managementul de caz, aplicat in domeniul protectiei drepturilor copilului, reprezinta o metoda de coordonare a tuturor activitatilor de asistenta sociala si protectie speciala desfasurate in interesul superior al copilului de catre profesionisti din diferite servicii sau institutii publice si private.

    Standardele minime obligatorii prezente sunt complementare tuturor celorlalte standarde minime obligatorii din domeniul protectiei drepturilor copilului. In consecinta, indicatorii din documentul prezent se verifica de catre inspectori odata cu cei prevazuti in celelalte standarde aprobate

.
    Managerul de caz este profesionistul care asigura coordonarea activitatilor de asistenta sociala si protectie speciala desfasurate in interesul superior al copilului, avand drept scop principal elaborarea si implementarea:

   a) planului individualizat de protectie (PIP) pentru copiii separati de familie, prevazut de art. 53 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului;
   b) planului de recuperare pentru copiii cu dizabilitati, prevazut de art. 21 din Hotararea de Guvern (HG) nr. 1.437/2004 privind organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului; pentru copiii cu dizabilitati din familie, managerii de caz (cu precadere din cadrul serviciului evaluare complexa) completeaza planul de recuperare atat pentru cei care necesita incadrare intr-un grad de handicap, cat si pentru cei care necesita orientare scolara/profesionala sau care necesita ambele actiuni; pentru copiii cu dizabilitati aflati in protectie speciala, respectiv copii plasati in familia largita, familia substitutiva (familii de plasament si asistent maternal) sau in servicii rezidentiale, managerii de caz completeaza planul individualizat de protectie care il contine pe cel de recuperare;

   c) planului de reabilitare si/sau reintegrare sociala pentru copiii abuzati, neglijati si/sau exploatati, inclusiv victime ale traficului, exploatarii prin munca, exploatarii sexuale in scop comercial; acest plan se intocmeste in baza art. 92 din Legea nr. 272//2004, precum si a prevederilor HG nr. 1.295/2004 privind aprobarea Planului national de actiune pentru prevenirea si combaterea traficului de copii; pentru copiii abuzati, neglijati si/sau exploatati, inclusiv victime ale traficului, care raman in familie, managerii de caz (cu precadere din cadrul compartimentul de interventie in situatii de abuz, neglijare, trafic si migratiune prevazut in HG nr. 1.434/2004 privind atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului) completeaza planul de reabilitare si/sau reintegrare sociala; pentru copiii abuzati, neglijati si/sau exploatati aflati in protectie speciala, inclusiv copii refugiati, managerii de caz completeaza planul individualizat de protectie care il contine pe cel de reabilitare si/sau reintegrare sociala.

    MC este numit, in scris, de catre directorul adjunct cu atributii in domeniul protectiei copilului al directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului (DGASPC) si poate sa fie angajat al acesteia, al unui organism privat acreditat (OPA) sau al unor forme independente de exercitare a profesiei de asistent social recunoscute de lege. Cu acest scop, directorul adjunct cu atributii in domeniul protectiei copilului al DGASPC va avea la dispozitie o lista cu toti managerii de caz de pe plan judetean/al sectorului municipiului Bucuresti, cu coordonatele acestora.

    In indeplinirea atributiilor sale, MC colaboreaza cu responsabilii de caz din protectia speciala si din centrele maternale:

    Responsabilii de caz din protectie speciala sunt profesionistii din cadrul serviciilor rezidentiale (cu exceptia centrelor maternale) care, prin delegarea atributiilor de catre MC, asigura coordonarea activitatilor legate de elaborarea si implementarea tuturor programelor de interventie specifica (PIS); in indeplinirea atributiilor lor, responsabilii de caz din protectia speciala colaboreaza cu profesionistii care elaboreaza si implementeaza PIS numiti generic responsabili de PIS, acestia putand fi din cadrul serviciilor aflate in protectia copilului (de ex. centre specializate de consiliere, servicii pentru dezvoltarea deprinderilor de viata, centre de reintegrare in familie) sau in alte domenii (de ex. sanatate, educatie);

    Responsabilii de caz din centrele maternale sunt profesionistii din cadrul acestor centre care, prin delegarea atributiilor de catre MC, asigura coordonarea activitatilor legate de elaborarea si implementarea programelor personalizate de interventie.
    Responsabilul de caz prevenire este profesionistul care, indeplinind conditiile mentionate de prezentele standarde, asigura coordonarea activitatilor de asistenta sociala desfasurate in interesul superior al copilului din familie, avand drept scop principal elaborarea si implementarea planului de servicii pentru prevenirea separarii copilului de familie. Responsabilul de caz prevenire este angajat al serviciului public de asistenta sociala (SPAS). In cazul comunelor, acesta este persoana cu atributii in asistenta sociala daca indeplineste conditiile mentionate de prezentele standarde. In cazul sectoarelor municipiului Bucuresti, acesta este angajat al DGASPC.
    Responsabilul de caz prevenire beneficiaza de coordonare metodologica din partea unui manager de caz, dar nu este subordonat acestuia. Cu acest scop, directorul adjunct cu atributii in domeniul protectiei copilului al DGASPC va numi, in scris, managerii de caz care asigura coordonare metodologica si pentru care responsabili de caz, urmarindu-se o distribuire teritoriala echitabila, in functie de incarcatura si natura cazurilor.
    In indeplinirea atributiilor lor, responsabilii de caz prevenire colaboreaza cu profesionistii care elaboreaza si implementeaza programele personalizate pentru copii in cadrul serviciilor de prevenire (de ex. program personalizat de interventie in centrele de zi, program personalizat de consiliere in centrele de consiliere) profesionisti numiti generic responsabili de interventie.

      Utilizarea metodei managemetului de caz

Managementul de caz este metoda de lucru obligatorie utilizata in domeniul protectiei drepturilor copilului si reprezinta ansamblul de tehnici, proceduri  si instrumente de lucru care asigura coordonarea tuturor activitatilor de asistenta sociala si protectie speciala desfasurate in interesul superior al copilului de catre profesionisti din diferite servicii/institutii publice si private

Prin utilizarea managementului de caz se asigura o interventie multidisciplinara si interinstitutionala, organizata, riguroasa, eficienta si coerenta pentru copil, familie/reprezentant legal si alte persoane importante pentru copil.    

Toti furnizorii de servicii pentru protectia copilului utilizeaza metoda managementului de caz pentru toti copiii aflati in evidenta lor.    Furnizorul de servicii asigura resursele (umane, financiare, materiale) necesare   desfasurarii optime a managementului de caz.

In vederea utilizarii corecte a managementului de caz, furnizorul de servicii isi  stabileste, impreuna cu coordonatorii serviciilor, criteriile de eligibilitate pentru    accesul clientilor la serviciile pe care le ofera (denumite si criterii de admitere),   precum si metodologiile si procedurile de lucru caracteristice fiecarui tip de serviciu.          

Etapele managementului de caz

Managementul de caz este un proces care implica parcurgerea unor etape   interdependente, care sunt aceleasi in solutionarea fiecarui caz in parte.     

Managerii de caz si responsabilii de caz prevenire aplica unitar aceleasi proceduri in solutionarea cazurilor, indiferent de institutia in care activeaza, pentru rezolvarea optima si eficienta a tuturor aspectelor legate de caz, in beneficiul clientului

Managementul de caz, aplicat in domeniul protectiei drepturilor copilului, implica       parcurgerea urmatoarelor etape principale:  

a)     Identificarea, evaluarea initiala si preluarea cazurilor;   

b)     Evaluarea detaliata/complexa a situatiei copilului;  

c)      Planificarea serviciilor si interventiilor concretizata intr-un: PIP, plan de recuperare, plan de reabilitare si/sau reintegrare sociala, P.S  

d)     Furnizarea serviciilor si interventiilor pentru copil, familie/reprezentant legal si -alte persoane importante pentru copil;    

e)     Monitorizarea si re-evaluarea periodica a progreselor inregistrate, deciziilor si    interventiilor specializate; 

f)      Inchiderea cazului.                        

Activitatile desfasurate in cadrul acestor etape se bazeaza pe principiile       individualizarii si personalizarii, precum si pe implicarea activa (consultare si   participare) a copilului si familiei/reprezentantului legal,  M.C., respectiv responsabilul de caz prevenire care asigura derularea acestor etape pentru toti     copiii aflati in evidenta furnizorilor de servicii si inregistreaza toate informatiile   in dosarul copilului.        

MC, respectiv responsabilul de caz prevenire foloseste metodele si instrumentele     specifice pentru documentarea cazului cerute de lege si cele recomandate de catre  Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania.                 

Identificarea, evaluarea initiala si preluarea cazurilor

        Evaluarea initiala a situatiei copilului se realizeaza in maxim 72 de ore de la inregistrarea solicitarii/sesizarii, cu exceptia situatiilor de urgenta cand se realizeaza in cel mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de o ora.    

Evaluarea initiala a situatiei copilului confirma sau infirma, in cel mai scurt timp, existenta unui caz pentru sistemul de protectie a copilului. In situatiile in care copilul se afla la risc de separare de familie, evaluarea initiala a situatiei copilului confirma sau infirma, in cel mai scurt timp,  existenta unui caz pentru SPAS, respectiv persoanele cu atributii in asistenta sociala.                               

Furnizorul de servicii trebuie sa elaboreze proceduri de identificare, inregistrare,     evaluare initiala, preluare si repartizare a cazurilor, precum si de desemnare a MC,     astfel incat evaluarea initiala a situatiei copilului sa se realizeze in termen.

Identificarea cazurilor se realizeaza prin cel putin una din urmatoarele situatii:

a)   solicitare directa din partea copilului si/sau a familiei/reprezentantului legal,

b)   referire din partea unei alte institutii, publice sau private,

c) semnalare/sesizare   scrisa sau telefonica din partea unor alte persoane decat membrii     familiei/reprezentantul legal si

d) autosesizare.             

Toate solicitarile directe, referirile, semnalarile si autosesizarile de la nivelul   DGASPC sunt inregistrate de catre SEI in sistemul informatizat de monitorizare a  cazurilor (CMTIS).         

Toate solicitarile directe, referirile, semnalarile si autosesizarile cu privire la copiii   aflati in diferite situatii in comunitate sunt inregistrate la primarie si sunt repartizate  asistentilor sociali din cadrul SPAS, respectiv persoanelor cu atributii in asistenta   sociala.                            

Evaluarea initiala a situatiilor inregistrate la DGASPC este efectuata de regula de      catre SPAS/persoanele cu atributii in asistenta sociala/SEI din cadrul DGASPC de la    nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti. 

Se intocmeste un raport de evaluare initiala in maxim 24 de ore de la efectuarea       evaluarii. Raportul se inainteaza sefului pe linie ierarhica, in baza caruia se     confirma sau infirma cazul ca fiind de competenta DGASPC, respectiv a primariei. 

Cazul confirmat si inregistrat la DGASPC este raportat directorului cu atributii in    domeniul protectiei copilului din cadrul DGASPC care ii desemneaza un MC, iar in     situatia DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti se desemneaza un MC   sau, in functie de situatie, un responsabil de caz prevenire.         

In desemnarea managerului de caz, directorul cu atributii in domeniul protectiei       copilului din cadrul DGASPC ia in considerare cel putin urmatoarele aspecte:

a) numarul   de cazuri aflate in responsabilitatea acestuia,

b) complexitatea cazuisticii,

c) experienta,

d) cunoasterea problematicii respective,

e) relatia cu copilul si familia 

f) colaborarea cu reteaua de servicii si institutii.               

In situatia cazului confirmat si inregistrat la primarie, seful de compartiment care a   avizat raportul de evaluare initiala desemneaza responsabilul de caz prevenire.  

Cazul infirmat si inregistrat la DGASPC, daca este necesar, este referit de catre seful    SEI catre alte institutii abilitate. Referirea implica realizarea unui document    inregistrat si transmis institutiei abilitate, atat direct, cat si prin intermediul    clientului, iar in unele situatii si contactarea telefonica a institutiei respective.   Documentul scris va contine principalele informatii despre cazul respectiv.   

Continutul raportului de evaluare initiala, precum si decizia luata in baza acestuia se comunica clientilor in maxim 3 zile de la intocmirea   acestuia si se consemneaza.  

Evaluarea detaliata/complexa

          Managerul de caz, impreuna cu o echipa corespunzatoare de profesionisti, asigura realizarea evaluarii detaliate/complexe a situatiei copilului.

  Evaluarea complexa se realizeaza de catre echipa multidisciplinara a Serviciului de evaluare complexa de la nivelul directiei generale de asistenta sociala si   protectia copilului. 

Evaluarea detaliata se realizeaza in cadrul intalnirilor cu cei implicati, atat in        mediul de viata al acestora, cat si la sediul serviciilor specializate.

In vederea  realizarii evaluarii detaliate, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire stabileste  si solicita implicarea in evaluare a unei echipe de profesionisti (psihologi, asistenti     sociali si altii) in functie de situatia si natura cazului.            

Furnizorul de servicii asigura resursele necesare deplasarii in teren a MC, respectiv a responsabilului de caz prevenire, precum si a celorlalti profesionisti implicati in    evaluare.                              

Copilul si familia/reprezentantul legal sunt implicati activ in procesul de evaluare.  MC, respectiv responsabilul de caz prevenire consemneaza informatiile obtinute in cadrul   acestor intalniri in rapoarte de vizita/intalnire care includ cel putin urmatoarele    aspecte: sinteza discutiilor purtate in cursul intalnirii, data, locul si scopul vizitei    urmatoare, agreata in prealabil cu familia si copilul.                 

Vizitele la domiciliul familiei se realizeaza pe baza unui program stabilit de comun     acord cu familia si copilul. In cazul in care este nevoie, MC, respectiv responsabilul  de caz prevenire poate realiza si vizite neanuntate, numai daca apreciaza ca exista   motive temeinice si cu acordul sefului ierarhic.               

MC, respectiv responsabilul de caz prevenire solicita familiei si copilului o lista cu   persoane care pot da referinte despre situatia in care se afla. Totodata, MC, respectiv    responsabilul de caz prevenire informeaza familia si copilul despre contactarea altor      persoane decat cele desemnate de acestia in vederea obtinerii de referinte.

In urma evaluarii detaliate, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire intocmeste un   raport de evaluare detaliata realizat pe baza rapoartelor specialistilor implicati in      evaluare si a rapoartelor de vizita, in maxim 24 de ore de la ultima evaluare/vizita

Echipa multidisciplinara

Managerul de caz, respectiv responsabilul de caz prevenire va asigura implicarea si conlucrarea, pe parcursul tuturor etapelor managementului de caz, a unei echipe de specialisti, multidisciplinara si, dupa caz, interinstitutionala, precum si interventia punctuala a unor specialisti colaboratori atunci cand este necesar

Munca in echipa si parteneriatul interinstitutional asigura abordarea globala a situatiei copilului, prin actiuni sinergice si coerente si contribuie in mod  esential la solutionarea cazului.                      

Furnizorul de servicii va efectua demersurile necesare pentru munca in echipa  multidisciplinara si interinstitutionala, precum si pentru expertiza unor specialisti   colaboratori, conform propunerilor si solicitarilor, in scris, ale MC, respectiv ale   responsabililor de caz prevenire.                      

MC va inainta anual propuneri scrise coordonatorului serviciului in care activeaza cu   privire la modificarea organigramei serviciului in cauza in vederea asigurarii muncii   in echipa la un randament optim.                       

MC solicita, in scris, sefului ierarhic, ori de cate ori este nevoie, interventia  suplimentara a unor specialisti din afara echipei, care activeaza in cadrul altor     servicii/institutii cu care furnizorul de servicii nu are un acord incheiat

In vederea formularii propunerilor si solicitarilor mentionate anterior, precum si a      intocmirii PIP si a celorlalte planuri prevazute in legislatie, a referirii cazului       catre alte institutii, MC are acces la cartografierea serviciilor sociale existente la   nivelul judetului/sectorului intocmita de consiliul judetean/local al sectoarelor   municipiului Bucuresti

MC. asigura organizarea intalnirilor echipei  (numite intalniri de caz) in mod periodic cel putin o data pe saptamana pentru a  discuta cazurile si a lua deciziile necesare solutionarii acestora

Planul individualizat de protectie si planul de servicii

Managerul de caz, impreuna cu echipa multidisciplinara, elaboreaza planul   individualizat de protectie, sau dupa caz, celelalte planuri prevazute in legislatie, in termen maxim de 30 de zile de la inregistrarea cazului la  directia generala de asistenta sociala si protectia copilului.     

Responsabilul de caz prevenire elaboreaza planul de servicii in termen maxim de 30 de zile de la inregistrarea cazului la primarie.    

Copilul si familia sa/reprezentantul legal vor fi implicati activ in procesul de planificare a prestatiilor, serviciilor si interventiilor.             

In baza raportului de evaluare detaliata, MC intocmeste PIP sau, dupa caz, celelalte    planuri prevazute in legislatie. PIP, precum si celelalte planuri sunt intocmite in cel      mai scurt timp posibil de la incheierea evaluarii, astfel incat sa fie prezentate   Comisiei pentru Protectia Copilului/instantei odata cu raportul de evaluare psihosociala   (detaliata) atunci cand se ia decizia unei masuri de protectie speciala si

PS este realizat de catre responsabilul de caz prevenire de la nivelul SPAS/primariei, beneficiind de indrumare metodologica din partea MC

Continutul PIP/PIS/alte planuri prevazute in legislatie este stabilit de comun acord cu    echipa, familia/reprezentantul legal si copilul in raport cu varsta si gradul sau de      maturitate.                            

MC, respectiv responsabilul de caz prevenire organizeaza cel putin o intalnire cu echipa   multidisciplinara in vederea finalizarii planului corespunzator.               

Planul este avizat de seful ierarhic si transmis, in termenul maxim de 30 de zile   prevazut de SMO prezente, membrilor echipei, familiei/reprezentantului legal si, dupa       caz, copilului. Copilului i se aduce la cunostinta continutul planului utilizand    mijloace si materiale adecvate varstei, gradului de maturitate, tipului de dizabilitate  si/sau gradului de handicap.                           

MC, respectiv responsabilul de caz prevenire transmite fiecarui membru al echipei     responsabilitatile si planificarea activitatilor in echipa necesare pentru implementarea    si monitorizarea planului corespunzator.                        Furnizarea prestatiilor, serviciilor si a interventiilor cuprinse in PIP/PS/alte planuri  prevazute in legislatie se face in baza contractului cu familia/reprezentantul legal      incheiat cu furnizorul de servicii. Se recomanda adaptarea modelului prevazut in Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 73/2005 privind aprobarea  modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, icheiat de furnizorii de  servicii, acreditati conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale.       

Monitorizare si re-evaluare

      Managerul de caz va monitoriza implementarea planului individualizat de  protectie sau, dupa caz, a celorlalte planuri prevazute in legislatie, respectiv progresele care se inregistreaza in solutionarea situatiei copilului pana cand  procesul de asistenta si/sau protectie nu se mai dovedeste necesar. 

Responsabilul de caz prevenire monitorizeaza implementarea planului de servicii,    -respectiv progresele care se inregistreaza in solutionarea situatiei copilului  pana cand procesul de asistenta nu se mai dovedeste necesar.           

In contextul monitorizarii planului, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire are in  vedere cel putin urmatoarele aspecte:

a) verificarea demararii serviciilor/activitatilor  prevazute, in maxim 2 zile de la termenele de initiere stabilite in planul respectiv; 

b) verificarea modului de furnizare a serviciilor/activitatilor (de ex. progrese     obtinute, atingerea obiectivelor, probleme aparute) cel putin lunar in limita de timp       stabilita pentru fiecare serviciu/activitate;

c) raspuns imediat la orice problema care    apare in derularea serviciilor/activitatilor (de ex. identificarea de resurse pentru   transportul familiei si copilului, rezolvarea problemelor logistice sau procedurale); 

    d) asigurarea fluxului de informatie intre membrii echipei, alti specialisti implicati      in implementarea planului, familie si copil;

e) medierea relatiei dintre familie si   copil pe de o parte si profesionisti pe de alta parte (de ex. prin acompaniere,  negocierea conflictelor);

f) re-evaluarea situatiei copilului, respectiv a modului de   implementare a planului, cel putin o data la 3 luni si, daca este necesar, revizuirea  planului respectiv

g) inregistrarea permanenta a informatiilor, progreselor, evolutiei   cazului in dosarul copilului;

h) modificarea contractului cu familia/reprezentantul   legal atunci cand este cazul                         

In vederea realizarii monitorizarii, responsabilii de PIS au obligatia de a intocmi     rapoarte de implementare a PIS, lunar sau ori de cate ori este nevoie (de ex. la       solicitarea MC, cu ocazia revizuirii PIP).      

        Rapoartele de implementare a PIS sunt transmise la MC in maxim 3 zile de la intocmirea      lor (pentru cele lunare), respectiv de la aparitia problemei/situatiei pentru care au        fost intocmite (pentru cele ocazionale).                       

MC, respectiv responsabilul de caz prevenire, impreuna cu echipa multidisciplinara     realizeaza re-evaluarea situatiei copilului o data la 3 luni sau de cate ori este  nevoie, precum si revizuirea planului corespunzator daca acest lucru este necesar.    

MC, respectiv responsabilul de caz prevenire organizeaza intalniri cu echipa in        vederea re-evaluarii situatiei copilului si respectiv revizuirii planului corespunzator. Re-evaluarea situatiei copilului si, dupa caz, revizuirea planului au loc in aceleasi  conditii de implicare activa a familiei/reprezentantului legal si a copilului.         

Re-evaluarea situatiei copilului si revizuirea planului au loc in maxim 48 de ore de la   inregistrarea situatiilor care implica admiterea copilului intr-o institutie de orice       tip pentru copii sau pentru copil si familie care nu au fost prevazute in planul initial     (de ex. spitalizare, inclusiv in unitati medico-sociale, masura de protectie speciala     intr-un serviciu rezidential, gazduire in adaposturi pentru victimele violentei in  familie).                              

MC, respectiv responsabilul de caz prevenire intocmeste raportul de re-evaluare in maxim    24 de ore de la data re-evaluarii. Raportul trebuie avizat de seful ierarhic si      transmis, in maxim 3 zile de la intocmirea acestuia, membrilor echipei, familiei si,     dupa caz, copilului.                           

Pe parcursul monitorizarii unor cazuri extrem de dificile, se recomanda ca MC sa asigure  organizarea unei intalniri (numita conferinta de caz) sau a unei teleconferinte a     membrilor echipei multidisciplinare cu experti recunoscuti in domeniul in cauza in   vederea solutionarii cazurilor respective.                     

Monitorizarea post-servicii si inchiderea cazului

In vederea consolidarii rezultatelor obtinute realizarea planului, managerul de caz, respectiv responsabilul de caz prevenire asigura derularea activitatilor de monitorizare post-servicii pentru o perioada de minim 3 luni.          

Inchiderea cazului are loc in momentul in care procesul de asistenta si/sau  protectie a copilului nu se mai dovedeste a fi necesar si familia isi redobandeste capacitatea optima de autonomie si functionare.           

Monitorizarea post-servicii se realizeaza in baza unui plan de monitorizare elaborat de   MC, respectiv responsabilul de caz prevenire si avizat de furnizorul de servicii. 

In procesul de monitorizare post-servicii, MC urmareste calitatea integrarii sociale a  copilului si colaboreaza cu SPAS/persoanele cu atributii in asistenta sociala din comunitatea in care locuieste familia cu copilul.  

Responsabilul de caz prevenire urmareste calitatea integrarii sociale a copilului si colaboreaza cu membrii structurilor comunitare consultative din comunitatea in care locuieste familia cu copilul

MC, respectiv responsabilul de caz prevenire colaboreaza cu profesionisti din  servicii/institutii care pot consolida rezultatele obtinute in urma implementarii PIP/alte planuri prevazute in legislatie, respectiv PS.                      

MC, respectiv responsabilul de caz prevenire intocmeste rapoarte de monitorizare  post-servicii lunar sau de cate ori este nevoie.               

Pe parcursul interventiei, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire pregateste    familia/reprezentantul legal si copilul in vederea inchiderii cazului

Inchiderea cazului se face prin decizia autoritatilor competente, la recomandarea MC,   respectiv a responsabilului de caz prevenire, avizata de seful ierarhic.  Aceasta decizie este comunicata de catre MC, respectiv a responsabilului de caz   prevenire. La DGASPC inchiderea cazurilor se inregistreaza la SEI si in CMTIS.         

Recrutarea si angajarea MC, responsabilor de caz

Pot fi angajati ca MC persoanele care:     

-sunt asistenti sociali conform Legii nr. 466/2004 privind statutul profesiei de asistent social si au o experienta de cel putin 2 ani de munca in servicii pentru protectia   copilului;      

- au studii superioare socio-umane sau medicale si o vechime in servicii pentru protectia    copilului de cel putin 3 ani;     

- au studii superioare, altele decat socio-umane sau medicale, au absolvit un curs    post-universitar in domeniul asistentei sociale si au o vechime in serviciile de protectie   a copilului de cel putin 5 ani. 

Se acorda prioritate la angajare profesionistilor cu pregatire in managementul de caz.      

Responsabilii de caz prevenire, precum si responsabilii de caz din protectie speciala si     responsabilii de caz din centrele maternale trebuie sa fie cel putin absolventi de liceu   cu diploma de bacalaureat si sa aiba o experienta de cel putin doi ani de munca in   servicii sociale. Activitatea responsabilului de caz prevenire este coordonata    metodologic de un MC.                          

Daca serviciul social in cauza functioneaza intr-o zona geografica in care traiesc     comunitati etnice minoritare, se recomanda ca o parte din managerii si responsabilii de   caz sa vorbeasca limba minoritatii respective. Totodata se recomanda angajarea unor     profesionisti cu abilitati empatice si de comunicare cu copiii si familiile.

Numarul de MC dintr-un serviciu pentru protectia copilului sau numarul total de MC de   care dispune furnizorul de servicii trebuie sa fie suficient astfel incat nevoile clientilor sa fie satisfacute, misiunea serviciului indeplinita si incarcatura per MC  sa fie de maxim 30 de cazuri active. Cazurile active sunt considerate cele care sunt in   lucru pana la perioada de monitorizare post-servicii;

MC isi deleaga responsabilitatile partial sau in integralitate nu sunt considerate   cazuri active.                         

Numarul responsabililor de caz prevenire din cadrul primariei trebuie sa fie suficient      astfel incat nevoile clientilor sa fie satisfacute si incarcatura per responsabil de caz   prevenire sa fie de maxim 30 de cazuri active. Cazurile active sunt considerate cele   care sunt in lucru pana la perioada de monitorizare post-servicii; cazurile referite nu sunt considerate cazuri active

Rolul si locul managerului de caz, respectiv ale responsabilului de caz 

Structura organigramei furnizorului de servicii trebuie sa cuprinda un numar suficient de manageri de caz, respectiv responsabili de caz, cu roluri clar precizate in   implementarea planului individualizat de protectie/a celorlalte planuri    prevazute in legislatie, respectiv a planului de servicii

Furnizorul de servicii intocmeste fisele de post pentru managerii si responsabilii de      caz .

MC, respectiv responsabilul de caz prevenire, reprezinta interfata intre client si       serviciile de care acesta are nevoie si, totodata, este principalul interlocutor al        acestuia pe intreaga durata a implementarii PIP/a celorlalte planuri prevazute in       legislatie, respectiv a PS.                           

Atributiile principale ale MC sunt urmatoarele:  

a)          coordoneaza eforturile, demersurile si activitatile de asistenta sociala si  protectie speciala desfasurate in interesul superior al copilului;         

b)          elaboreaza PIP/celelalte planuri prevazute in legislatie si alcatuieste echipa          multidisciplinara si, dupa caz, interinstitutionala, si organizeaza intalnirile cu         echipa, precum si cele individuale cu profesionistii implicati in rezolvarea            cazului;                           

c) asigura colaborarea si implicarea activa a familiei/reprezentantului legal si a         copilului, si ii sprijina pe acestia in toate demersurile intreprinse pe tot         parcursul managementului de caz (de ex. organizarea de intalniri periodice sau la   solicitarea acestora, acompaniere, sprijin emotional, consiliere);    

d)          asigura comunicarea intre toate partile implicate in rezolvarea cazului;    

e)          asigura respectarea etapelor managementului de caz;      

f) intocmeste si reactualizeaza dosarul copilului;            

g) coordoneaza metodologic responsabilii de caz prevenire

h)          comunica, cu avizul superiorului ierarhic, la SEI, cazurile pentru care a fost luata decizia de inchidere.                      

Principalele atributii ale responsabilului de caz prevenire sunt urmatoarele:  

a) coordoneaza eforturile, demersurile si activitatile de prevenire a separarii    copilului de familia sa;                          

b)    elaboreaza PS;      

c)   asigura comunicarea intre toate partile implicate in rezolvarea cazului;  

d) asigura respectarea etapelor managementului de caz;         

e) intocmeste si reactualizeaza dosarul copilului.                   

Delegarea responsabilitatilor legate de managementul de caz se realizeaza cu acordul  sefului ierarhic al MC. De regula, MC isi delega o parte din responsabilitati catre  responsabilii de caz din protectie speciala si din centrele maternale. Delegarea     integrala a responsabilitatilor se realizeaza catre profesionisti care indeplinesc     aceleasi conditii minime ca si profesionistul care deleaga.           

 Formarea initiala si continua

Managerul de caz si responsabilul de caz au competentele necesare pentru a   lucra cu clientii si in echipa multidisciplinara

La angajare, in lipsa unei formari de initiere in domeniul managementului de caz,        fiecare MC, respectiv responsabil de caz beneficiaza de formare in acest domeniu,       asigurata din bugetul angajatorului.                  

MC, respectiv responsabilul de caz trebuie sa comunice sefului ierarhic care sunt nevoile de  pregatire. Totodata, in functie de evaluarea anuala a activitatii MC, respectiv a    responsabilului de caz, seful ierarhic poate identifica si alte domenii de pregatire.  MC va beneficia de cel putin 42 de ore pe an de formare continua in domeniul      managementului de caz si de cel putin 42 de ore de formare continua in domeniul        protectiei copilului sau domenii conexe/interdisciplinare, asigurate din bugetul        angajatorului. Teme recomandate pentru formarea continua: functiile MC, relatia  copil/familie - MC, confidentialitate si etica profesionala, criterii de eligibilitate       pentru accesul la servicii, nomenclatorul serviciilor, sistemul public de asistenta       sociala si prestatiile, cadrul legal, promovarea interesului copilului/familiei          (advocacy), servicii sociale la nivel local, metode si proceduri de evaluare,         planificare si monitorizare.                          

MC si responsabilii de caz participa la diverse cursuri de formare care ii pot ajuta in    optimizarea muncii lor, inclusiv seminarii si conferinte

Supervizarea in domeniul mamagementului de caz

Furnizorul de servicii trebuie sa dispuna de un sistem eficient de supervizare  al resurselor umane. Managerii de caz si responsabilii de caz vor beneficia de supervizare din partea unor specialisti pregatiti si cu experienta in acest sens si acest lucru permite functionarea serviciilor la randament optim. Furnizorii de servicii au obligatia de a asigura supervizarea interna si externa a MC .Coordonatorii serviciilor vor organiza cel putin o data pe luna intalniri de supervizare   interna cu MC, individual si in echipa, si la cererea acestora.

Supervizarea externa se realizeaza de specialisti cu studii superioare socio-umane cu experienta de cel putin 5 ani in servicii pentru copil si familie,     pregatire in supervizare si experienta de cel putin doi ani in servicii pentru copil si  familie in plus fata de persoanele carora li se asigura supervizarea respectiva.    

Coordonatorii serviciilor si alti specialisti angajati ai furnizorului de servicii care     desfasoara activitati de supervizare interna beneficiaza de cel putin 42 de ore de         formare continua in acest domeniu, asigurata din bugetul angajatorului.

Bibliografie

Cojocaru Stefan, Metode apreciative in Asistenta sociala, editura Polirom, Iasi, 2005

Ana Muntean, Practici in asistenta sociala (Romania si Germania), Ed.Polirom, 2007

Holt Romania, Ghidul de buna practica in asistenta sociala a copilului si familiei-interventia in situatii de criza, consilierea familiilor cu copii seropozitivi, Ed. Lumen, 2002

George Neamtu, Tratat de asistenta sociala, Ed. Polirom, 2004

Kerla Krogsrud Miley, O?Melia Mchael, Dubois Brenda, Practica asistentei sociale.Abordarea participativa, Ed. Polirom, 2006

Doru Buzducea, Aspecte contemporane in asistenta sociala, Ed. Polirom, 2005

Antonio Sandu, Tehnici in asistenta sociala, Ed. Lumen, 2005