Rolul analizei informatiilor in cercetarea de piata - analiza informatiilor presupune

Analiza informatiilor = cea mai importanta etapa in cercetarea de M.

Prin ea se realizeaza transformarea datelor culese in generalizari privind evolutia fenomenelor si proceselor economice.

Obiectivele principale ale analizei informatiilor:

masurarea cresterii / descresterii unui fenomen de piata pe o perioada de timp determinata;

determinarea tendintei centrale a fenomenului analizat;

masurarea intensitatii corelatiilor intre evolutia fenomenelor si a factorilor de influenta;

realizare previziuni.

Analiza informatiilor presupune:

existenta unei cantitati de informatii privind evolutia fenomenelor si factorilor de influenta intr-o perioada anterioara;

metode de trecere de la informatii brute la cele prelucrate si interpretate; - pricepere de a interpreta si reda.

In analiza informatiei se cer a fi respectate 4 cerinte:

aprecierea critica a materialului faptic cules (=evaluarea cantitativa si calitativa a informatiilor, aprecierea modului de obtinere, modului de prelucrare, aprecierea perioadei in care s-au cules);

asigurarea comparabilitatii datelor prin unitatile de masura (trebuie sa fie aceleasi), a sferei de cuprindere teritoriala si sfere de cuprindere metodologica:

cunoasterea multilaterala a fenomenului investigat prin luarea in considerare a tuturor factorilor de influenta;

aplicarea diferentiata a metodelor de analiza in functie de sensul de evolutie, durata de manifestare, factorii de influenta.

Eficienta analizei informatiilor

- poate fi afectata de erori:

de folosire exagerata a surselor secundare de informare;

dimensionarea incorecta a esantionului;

alegerea gresita a schemei de esantionare;

inregistrarea unui nr. mare de raspunsuri incerte;

interpretarea gresita a raspunsurilor;

alegerea eronat a interlocutorilor.

Metode de analiza

- au fost impartite dupa criterii:

tipul de scala folosit in masurare;

nr. variabilelor luate in considerare;

perioada de timp analizata.

→ 3 grupe mari de metode

1. Metode pt. determinarea tendintei centrale;

Tendinta centrala este o medie, o valoare abstracta in jurul careia se comenteaza toate celelalte valori inregistrate in evolutia fenomenului:

a. modulul (grupul modal) = valoarea cea mai frecvent intalnita intr-o serie de date dispuse intamplator si obtinerea cu scala nominala;

b. mediana = valoarea elementului mediu dintr-o serie de date dispuse crescator / descrescator si obtinerea cu scala ordinara (cand avem un nr. impar de elemente, mediana e nr. din mijloc);

c. media aritmetica = valoarea medie obtinuta cu ajutorul formulei: ; informatiile se obtin cu scala interval

d. media geometrica = valoarea medie

Spor mediu: Ritmul mediu de crestere:

Aplicatie:

Nr. curent	Valoare vanzari
Referat: Management de proiect - cadru, procese Referat: Evolutia gandirii manageriale - scoala clasica

Testarea semnificatiei statistice a diferentelor intre grupuri;

Cand avem informatii calitative (opinii, motivatii, atitudini) analiza lor se face cu etapele:

masurarea gradului in care un obiect / fenomen poseda o caracteristica (cu scale);

testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri;

Analiza corelatiei dintre variabile (evolutia fenomenului si factorilor de influenta).

Atunci cand masurarea caracteristicilor se face cu scala nominala testul de semnificatie este "testul si presupune etapele:

inregistrarea caracteristicilor unui obiect / fenomen in tabel cu "r' linii si "k' coloane;

formularea unei ipoteze nule h_o in conformitate cu care intre grupuri nu ar exista diferente;

calculul testului dupa formula:

n, k = nr. linii / nr. coloane;

= frecventele randului "i" si coloanei "j" reiesite din observare;

= frecventele randului "i' si coloanei "j" corespunzatoare ipotezei nule

compararea cu un care corespunde nr. de grade de libertate dat de tabel si care se obline cu formula: (r-1)(k-1) si unui prag de semnificatie dat de probabilitatea de garantare a rezultatului cercetarii.

Cand: > => ipoteza nula nu se accepta deci intre grupuri exista diferenta

< => ipoteza nula se accepta, nu exista diferente

= => cercetarea trebuie repetata deoarece gradele nu au fost corespunzatoare

Calculul corelatiei intre variabile = coeficientul de contingenta

ia valori intre 0 si 1 (aproape de 0 => legatura slaba)

Aplicatie:

r=2 ; k=2

Calcul ipoteza nula pt. fiecare casuta:

- 1 grad libertate 3,81 38,94 > 3,81

- 0,05

Calculam testul pt. o singura variabila:

4 grade libertate -|

- | =>   => ipoteza nula nu se accepta (diferente de opinii)

Calculul coeficientului de contingenta:

3. Metode de analiza cauzala

Pentru a masura intensitatea legaturilor intre fenomenul de piata si activitatea unor functii de influenta se foloseste coeficientul de corelatie

Coeficientul de corelatie poate sa fie reprezentat in general cu o functie liniara y = a + bx,

Coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman

; n = nr. elemente ierarhizate

= diferentele dintre rangurile acordate fiecarui element "i'

ia valori intre 1 si -1 (cu "-" corelatie inversa; cu "+" corelatie directa )

Coeficientul de corelaiie Kendall

S = suma algebrica a diferentelor dintre nr. randurilor superioare si inferiore ce urmeaza in tabel     dupa un anumit rang.

Coeficientul de elasticitate pentru calcul dintre cerere si venituri si preturi

y = fenomenul in perioada de baza

x = nivelul functiilor de influenta

"E" ia valori si mai mari de 1 sau -1 si atunci avem:

E > 1 - cerere elastica (se modifica indiferent de preturi sau venituri)

E< 1 - cerere inelastica (indiferent de modificarile preturilor sau veniturilor, cererea nu se modifica)

E = 1 - la o modificare cu un procent se modifica tot cu un procent si cererea

Aplicatie - Spearman:

Sa se determine gradul de corelatie intre rangurile acordate la 10 unitati de vanzare din punct de vedere al produselor din magazin:

legatura puternica