Universalitatea si specializarea marketingului

Universalitatea si specializarea marketingului

Chiar daca marketingul a adobandit consacrarea in spatiul teoriei si practicii economice, procesul dezvoltarii sale nu este incheiat: prin largirea continua a campului aplicatiilor, marketingul urmeaza un proces de diferentiere si specializare.

a) Universalitatea marketingului. Inca din primele decenii postbelice, difuzarea larga a marketingului in cele mai diverse domenii ale activitatii umane ii scoate in evidenta o relativa universalitate.

In sustinerea universalitatii marketingului pot fi invocate urmatoarele argumente:

* Un prim argument il constituie penetrarea marketingului, treptat, in toate sectoarele activitatii economice, in ultima vreme el gasindu-si aplicabilitate si in alte compartimente economice, ale vietii societatii;

* In al doilea rand, universalitatea marketingului este argumentata de patrunderea lui in economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare. Desi a aparut in tari cu economii dezvoltate, marketingul a fost acceptat din punct de vedere teoretic si aplicat in practica si in alte tari, inclusiv in cele aflate in curs de dezvoltare;

* In sfarsit, un ultim argument in sprijinul universalitatii marketingului il constituie afirmarea lui in orice tip de economie.

Desigur, cadrul cel mai favorabil s-a dovedit a fi cel al economiei de piata, in toate variantele acesteia. Dar practica din unele tari a aratat ca nici economia de comanda nu a fost cu totul impermeabila la viziunea si instrumentarul marketingului, chiar daca spatiul sau de miscare a fost mult limitat.

b) Specializarea marketingului. Domeniile productiei si circulatiei bunurilor de consum au ramas si pana acum terenul cel mai fertil pentru demersul practic de marketing.

Inspirandu-se din modalitatile de aplicare a instrumentarului de marketing in acest sector, practicienii din celelalte sectoare au reusit sa gaseasca, direct sau prin analogie, solutii pentru o abordare de marketing a activitatilor din propriile sectoare. Cautarile in directia adaptarii opticii si metodelor marketingului la specificul noilor sectoare a generat un proces de specializare.

Specializarea este o trasatura caracteristica evolutiei marketingului mai ales in perioada postbelica. Ea se afla si in prezent in plina desfasurare. Diferentierile in operationalizarea marketingului au drept criterii principale: natura domeniului economic, cadrul teritorial, nivelul de organizare a activitatii economice.

* Profilul activitatii economice - reprezinta criteriul principal care a provocat diferentieri in modalitatile de aplicare in practica a conceptiei marketingului. In consecinta, marketingul bunurilor de consum are acum corespondenti si in celelalte sectoare de activitate economica sub forma marketingului industrial si marketingului serviciilor; si unul si celalalt justifica pe deplin constituirea in ramuri distincte a marketingului.

* Aria teritoriala - este un alt criteriu dupa care s-a produs specializarea marketingului. La baza procesului de specializare, in aceasta acceptiune, se afla modalitatile de abordare a pietei interne in comparatie cu cele ale pietelor externe. De aici si necesitatea delimitarii problematicii marketingului international.

* Nivelul de organizare economica - reprezinta, in sfarsit, un alt criteriu in specializarea marketingului. S-au delimitat, in consecinta, macromarketingul si micromarketingul. In primul caz, marketingul este utilizat de societate , la nivelul intregii economii nationale, prin formele sale specifice de organizare sau de orientare a activitatii economice, diferite de la o tara la alta; micromarketingul priveste activitatea fiecarei intreprinderi in parte, in confruntarea sa cu piata, cu mediul economico-social.

Specializarea marketingului, in directiile mentionate mai sus, nu afecteaza, ci dimpotriva, confirma unitatea lui. Aceleasi trasaturi definitorii se vor regasi indiferent de locul, domeniul ori scara de aplicare a marketingului. In acelati timp, trebuie remarcat si faptul ca diferentierile dupa criteriile de mai sus nu sunt exclusive, ci privesc in ultima analiza acelasi continut, dar surprins in planuri diferite.