Sunetul - captare si prelucrare sunet

Captare si prelucrare sunet

Notiuni legate de sunet si modalitatile de studio asupra fenomenului:

Sunetul examinat din pct. de vedere :

o      Fizic - fenomen datorat vibratiilor corpurilor elastice, corp (solid, lichid sau gazos) existent in natura, indiferent de starea de agregare.

o      Fiziologic (subiectiv)

1. Sunetul din punct de vedere fizic

Conditii si forte care actioneaza in procesul vibratiei acustice :

Notiunea de corp sonor este definita ca fiind orice corp capabil sa oscileze si sa transmita oscilatiile mediului ambient - mediul de propagare.

In acest proces complex apar, in principal, trei categorii de forte :

o      Forta de excitatie sau impuls - este forta care declanseaza fenomenul vibratoriu.

o      Forta de elasticitate - forta proprice fiecarui corp sonor si care depinde de componenta moleculara - capacitatea corpurilor de a se deforma sub actiunea fortei de excitatie sau a impulsului ;

o      Forta de franare - este un sumum de forte care fac ca miscarea vibratorie sa se amortizeze, principalele cauze fiind frecarea cu aerul si gravitatia.

Legile fizice care stau la baza fenomenului de vibratie

Miscarea pendulara - vibratia determinata de un pendul suspendat.

nu are

frecvente mari

A' A A"

oscilatie oscilatie dubla (determina cresterea valorii amplitudinii)

simpla

Vibratia sinusoidala - vibratia care determina in planul vibrarii aerului o sinusoida.

Modul in care au loc vibratiile :

Vibratii care se produc in intreg corpul elastic, ele fiind longitudinale, transversale cu urmat. precizari : cele longitudinale sunt proprii coloanelor de aer (ale tuburilor), in timp ce cele transversale sunt proprii de obicei corpurilor solide (coardelor).

amplitudine (elongatie)

A'

A

A"

Oscilatiile pot fi :

Simple - miscarea pendulului sub forta de excitatie in punctele de extrema excitatie

Duble - drumul dus-intors prin punctele de excitatie a pendulului

Perioada de vibratie reprezinta timpul in care se produce o oscilatie dubla in timp ce alte insusiri ca elongatia (amplitudinea) depinde de valoarea fortei de excitatie si reprezinta extensia maxima a corpului elastic.

Ventrele sunt punctele de extensie maxima a corpurilor elastice.

Nodurile sunt locurile unde elongatia sau extensia are valoare zero sau minimul de amplitudine.

Ventru 1/3 - coarda

ventru

f1 - fundamentala sau armonicul 1 reprezinta inaltimea sunetului produs de un corp sonor ; simultan va aparea si f2 (armonicul 2) determinat de vibratia jumatatii corpului elastic (a coardei). Frecventa acestui prim armonic este intotdeauna dublul frecventei 1 adica f2 octava superioara. Octava inferioara este dedublarea frecventei. Octava este 2/1(f). Urmatorul interval este cvinta 5 = 3/2. Armonicul 4 este de patru ori frecventa 1, adica f4 =4f1. Armonicul 3 este capacitatea coardei de a vibra in treimea ei.

Sensul producerii vibratiilor sonore

a) longitudinale - se propaga de-a lungul corpului sonor producand dilatari succesive ale acestuia (coloana de aer);

b) transversale - proprii corpurilor solide (instrumente cu coarde, de percutie s.a.)

c) de torsiune (proprii corpurilor neomogene, fiind produse de zgomotele si vibratiile din natura.

2. Sunetul din punct de vedere fiziologic (subiectiv)

Se defineste ca fiind senzatia produsa de o sursa sonora asupra aparatului auditiv (perceptia umana).

Aparatul auditiv

Vibratiile aerului vor influenta auzul uman prin intermediul organului auditiv si al complexului psiho-fizic care conduce la formarea senzatiei sonore. Aparatul auditiv este in principal urechea umana, formata din urechea externa, urechea medie si urechea interna. Urechea medie amplifica rezonanta timpanului in raport de 30 la 1. Urechea interna se compune dintr-un vestibul si canalele medii care constituie organul de echilibru al individului. Vibratiile din urechea medie se transmit unui corp specializat, numit melc care se afla intr-un lichid numit limfa, ce transmite vibratiile unor terminatii nervoase. In final sunt receptate de nervul acustic. Vibratiile sunt transformate in impulsuri nervoase in urechea interna cu ajutorul organului lui Corti, ca si a filamentelor nervoase, cilii vibratili.

Tehnica sunetului

Viteza sunetului este 340 m/s in aer la temperatura de 20 grade Celsius.

1. Sunetul din punct de vedere al compozitiei spectrale

Sunetele se clasifica in doua mari categorii:

Pur - este rezultatul oscilatiei sinusoidale regulate a unui corp, neinsotite de alte sunete complementare. Se obtine numai in laborator, pe cale artificiala, prin sinteza (heterodina - generator electronic). In natura nu exista sunet pur, dar unele instrumente pot imita acest sunet, cum ar fi diapazonul ( aprox.440Hz - folosit la acordaj, generand sunetul LA). Cornul emite si el anumite sunete carora nu le putem preciza timbrul.

Cornul

sunet pur

diapazon

pentru nota la (440 Hz)

sinusoida curata

sunetul complex

+

_

Complex - este determinat de aparitia unei vibratii sinusoidale cu o frecventa de baza, fundamentala, insotit de alte armonice de frecvente diferite, de obicei multiplu intreg al frecventei de baza (fundamentala); cele mai cunoscute sunt sunetele avand forme regulate ale formei de unda, proprii instrumentelor muzicale. De asemenea, vocea umana este generatoare de sunet complex. Vocea umana are 4 corzi vocale care produc sunet fundamental si o larga gama de armonice, constituind un timbru vocal unicat.

2. Zgomotul se datoreaza vibratiilor acustice in care componentele fundamentale + armonicele sunt aleatorii, nedefinite din punctul de vedere al frecventei si amplitudinii; spectrul acestui tip de sunet este de multe ori discontinuu.

zgomotul

3. Pocnetul se defineste ca sunet produs de o crestere forte mare, brusca, a presiunii aerului, urmata de o destindere, amortizare rapida. Este determinat, in general de detonatii.

Caracteristici ale sunetului complex

Sunetul complex are urmatoarele caracteristici puse in evidenta atunci cand o sursa sonora emite in aer:

Frecventa - este numarul de perioade complete efectuate in unitatea de timp. Se noteaza cu f, relatia intre frecventa si perioada este f=1/T Hz (T= perioada care se exprima in Hz (ciclul de timpi intr-o secunda).

Intensitatea acustica - determinata de numarul combinarilor si destinderilor sursei sonore intr-o secunda. Este determinata de cantitatea de energie acustica (Wac) care trece printr-o suprafata de un m² in timp de o secunda. Propagarea este perpendiculara pe suprafata respectiva. I = p²/∫c = W/m²

∫ - densitatea mediului de propagare

Componenta spectrala este determinata de sunetul fundamental insotit de armonice. Ea face posibila diferenta dintre doua sunete cu inaltimi, frecvente identice. Ponderea armonicelor determina anumite timbre recognoscibile de catre urechea umana.

Timbrul este in plan subiectiv corespondentul componentei spectrale, el fiind de fapt, o senzatie. Este deci un fenomen subiectiv care nu are o definitie, el depinzand de numarul armonicelor, de amplitudinea relativa a acestora (faza in care se gasesc). Timbrul depinde si de modul de stabilire a fiecarei armonice, adica de regimul tranzitoriu (cel care in momentul aparitiei armonicelor sunt cu cea mai mare persuasiune). Harpa si pianul au aceeasi inaltime a sunetului.

Analiza spectrala se obtine in urma descompunerii atat pe cale matematica, cat si pe cale experimentala, in laborator, a unui sunet complex. In cazul instrumentelor, anumite armonici, au intensitati diferite fata de altele care compun sunetul, ponderea acestora, impreuna cu fundamentala, determina timbrul instrumentului ca atare. Sintetizatoarele sunt construite pe baza analizei spectrale.

Zgomotul alb (roz) are componentele spectrale de aceasi intensitate fiind distribuite in mod constant in intreaga banda audio - analogie cu lumina alba, care este suma tuturor culorilor spectrale. Frecventele intre 20Hz - 20KHz sunt valorile tehnice, iar intre 16Hz - 20KHz este valoarea auzului uman, zgomotul alb fiind suma tuturor acestor frecvente, asemanator unui fasait. Zgomotul roz este un zgomotul ponderat.

amplitudine generata simultan si continuu

pa zgomotul roz (ponderat si mai placut pentru

(I) f urechea umana)

20 20.000

zgomotul roz tine cont de sensibilitatea urechii

Dintii de ferastrau - etalonarea aparaturii - Sunet generat de frecvente

f1 - f4 (1/1,1/2, 1/3, 1/4)

Spectrul acustic (sonor) se reprezinta in functie de amplitudinile arcomicelor (sunete partiale). Intr-un sens mai larg, sunetele partiale (nu toate) reprezinta un multiplu intreg al fundamentalei, determinate diind de anumite mopduri de generare a sunetului sau de fazajul acestuia in raport cu fundamentalul.

Durata sunetelor - o oscilatie sonora de o anumita durata va produce, de obicei, o senzatie auditiva de aceasi valoare. Astfel, se pot distinge sunetele lungi de cele scurte, durata etalon in muzica fiind stabilita prin indicatia metronomului (agogica - totalitatea duratelor de note si pauze intr-un dismuzical). Din punct de vedere fiziologic, durata intervine prin constanta de timp necesara punerii in functiune a urechii si a realizarii senzatiei sonore. Valoarea de realizare a senzatiei de sunet pentru un individ mediu este de 0,25 ms. Aceasta valoare este proprie domeniului de frecventa cuprins intre 50Hz - 10Khz (timpul in care se elaboreaza senzatia de sunet in Cortex). Pentru recunosterea unui sunet, inaltime si timbru, intervin valori cuprinse intre 12ms pt. frecventele de pana la 100Hz, iar pentru intervalul 2Khz-10Khz intervalul este de 4ms (frecvente inalte), deoarece urechea umana este in principal sensibila la frecventele undelor medii.

Stingerea sunetului - sesizarea minimului de timp susceptibil sesizat dupa ce sursa sonora a incetat sa emita (prin perioade, valori in unitati de timp a 15-a sau a 20-a parte dintr-o secunda).

II

Regimul tranzitoriu

amp.

regim permanent                                 t

aparitia                                              disparitia

Perioada de trecere de la starea de repaus la cea de oscilatie permanenta a unui sunet - ca si viceversa - reprezinta regimul tranzitoriu. Distingem:

aparitia sunetului - moment de stabilire in care isi fac aparitia fundamentala si armonicele sunetului; duratele sunt de ordinul milisecundelor.

disparitia sunetului - numita si stingere, contribuie la recunoasterea timbrului sonor.

Regimul permanent

Sunetul care este emis in mod constant.

Durate ale regimului tranzitoriu

Instrumente de percutie cca. 2ms - 10 (12)ms;

Instrumente muzicale : cu coarde, de suflat, vocea umana

o      De la (8-10)ms pana la (40-60ms)

o      Vocalele vocii umane au o perioada mai mare in regimul tranzitoriu decat consoanele - 10ms-100ms, mai larga din punctul de vedere al expresivitatii

Stralucirea instrumentului este data de regimul tranzitoriu;

In cazul eliminarii tranzitoriilor, timbrul sursei sonore aproape ca nu poate fi recunoscut.

S-a constatat ca urechea umana sesizeaza, pe langa diferentele de frecventa si intensitate ale armonicelor, si diferentele de faza care apar intre acestea si fundamentala.

Compunerea sunetelor

Doua sau mai multe sunete de frecvente diferite vor genera in momentul emisiei simultane un sunet numit rezultanta: f1+f2+fn=fr

f1 f2=2f1

350Hz

352 Hz

2 Hz f2 Efect de cor

- 1000 Hz (1500)

Efectul de batai

Fenomenul prin care doua sunete de aceeasi frecventa difera prin numarul hertzilor foarte putin, se compun generand o rezultanta care este perceputa de ureche sub forma unor variatii de amplitudine.

440 Hz - LA tremolo (oscilatia intensitatii)

443 Hz - LA 3 Hz

Intr-o secunda vom percepe un fel de tremolo cu o frecventa tripla frecventei initiale (cresterea si descresterea amplitudinii).

Modul in care variaza amplitudinea este determinat de diferenta in hertzi dintre cele doua frecvente.

N.B. Fenomenul se percepe in intervalul de frecvente de la 100 pana la 1000(1500)Hz..

Sinteza sunetului

Compunerea a doua sau mai multe surse sonore se numeste sinteza.

Formant

Sunt zone din spectrul audio al unei surse, dar mai ales a instrumentelor muzicale in care, in anumite momente - mai ales in regimul tranzitoriu -, amplitudinea armonicelor o depasesc pe cea a fundamentalei. Aceste fenomene determina sonoritati si culori timbrale deosebite.

Vioara Pian

Presiunea acustica

Presiunea, in fizica, este determinata de o forta exercitata pe o anumita suprafata. P=F/A(aria), dyne/ cm² sau N/m²

CmGrs MKgs 1 dyne = μbar;

barul este atmosfera (unitate mai veche a presiunii); valoarea presiunii se exprima astazi in Pascali. 1 μbar = 10 Pa

Presiunea statica

= constanta

p + + + + +

+ + + p medie

-

t

Presiunea statica este cea care determina o anumita valoare constanta a presiunii in timp.Presiunea atmosferica este constanta in timp. In momentul in care o sursa sonora oscileaza, determina o variatie a acestei presiuni statice, adica provoaca cresteri si descresteri de presiune. Vibratia produsa de o sursa sonora asupra mediului de propagare genereaza unda acustica care determina modificari ale presiunii atmosferice. Apar comprimari si decomprimari ale stratului de aer care se propaga in mod discret, din aproape in aproape.

Presiunea acustica se exprima printr-o valoare constanta si pozitiva, adica ridicarea la patrat, orice rezultanta a cresterilor de presiune vor determina aparitia unor valori pozitive, medie patratica, care vor fi evaluate cu un anumit nivel virtual al presiunii.

In cadrul fiecarei oscilatii vom intalni:

- valoare maxima

- valoare minima

Pentru a exprima valoarea propriu-zisa presiunea eficace va trebui sa ajunga la valoarea adevarata nu cea patratica prin extragerea radicalului

p.ef. = 1/T ^T p.i.² dt

Presiunea eficace

Se defineste ca valoarea medie patratica a tuturor presiunilor instantanee care compun unda acustica pentru un ciclu complet de vibratie (perioada).

pM

pef

p inst

-

p min

Bibliografie:

Editura Tehnica - Corneliu Luca si Liviu Zarnescu - Sonorizare

Dumitru Stanomir - Electroacustica

Ing.Gheorghe Grigore - Stereofonia

Anton Necsulea - Electroacustica in sonorizare

Energia acustica (Wac) - energia care se gaseste intr-o portiune a campului sonor si se datoreaza actiunii undelor acustice. Unitati de energie acustica : erg si joule

Fluxul de energie acustica (φ)- energia acustica care strabate o suprafata intr-o unitate de timp.

Intensitatea acustica - energia acustica care strabate o anumita suprafata perpendiculara pe directia de propagare a undelor acustice. I = φ/A = Wac/tA erg/s²cm ; j/s²m

Densitatea de energie acustica - cantitatea de energie acustica care se gaseste in unitatea de volum. Densitatea determina procentul de difuzitate proprie spatiului inchis.

erg/cm³; j/m³

Puterea acustica - energia acustica totala radiata de o sursa sonora in unitatea de timp. Unitati de masura : erg/s; joule/s

Campul acustic - este o notiune care determina o notiune a mediului de propagare in care densitatea de energie acustica are aceeasi valoare in oricare punct sau unitate de volum a spatiului respectiv; daca aceasta energie se transmite in mod egal in toate directiile, avem de-a face cu ceea ce numim camp acustic difuz. Gradul de difuzitate al campului acustic difuz determina o sonoritate mai placuta, mai calitativa din punct de vedere timbral decat in spatiile fara difuzitate convenabila.

N.B. Pe scurt, este un camp perfect omogen si izotrop.

Unda acustica (u.a) - ia nastere in momentul vibrarii unei surse sonore, fiind cunoscute, in principal, trei forme de unda acustica :

o      cand o sursa sonora este punctiforma sau sfera, unda acustica generata poarta denumirea de unda sferica ;

o      cand sursa sonora este un cilindru, unda acustica poarta denumirea de unda cilindrica ;

o      cand sursa sonora este un plan, undele acustice sunt denumite unde plane.

Unde sferice ­­

_____

Frontul de unda - este locul geometric al punctelor din spatiu care se gasesc in aceeasi stare de vibratie datorata undelor acustice.

Frontul de unda tinde ca la infinit sa devina un plan.

_____

Elementele propagarii undelor acustice:

Viteza de propagare a sunetului (c) - 340m/s in aer, cu temperatura de 20 grade

C = 331,4 + 0,6 T T = temp. mediului ambiant in grade Celsius

Viteza de propagare a sunetului este determinata direct proportional de:

Umiditate (daca umiditatea este > c este >)

Ionizare

Densitatea mediului de propagare si calitatea acestuia

Viteza sunetului este :

in apa 140 m/s

in lemn 4000m/s

in metale 5000m/s

in vid viteza este 0 pentru ca nu exista mediu de propagare (nu exista molecule care sa provoace starea de vibratie).

Agitatia moleculara reprezinta viteza vantului, agitatia termica si altele.

Perioada de propagare a sunetului este timpul exprimat in secunde in cale are loc un ciclu complet de vibratie sau oscilatia undei acustice. Este exprimata in secunde.

T(sec)

Frecventa este numarul complet de oscilatii efectuate de unda acustica in unitatea de timp. Se exprima in Hz, fiind inversul perioadei. F = 1/T (Hz)

λ

Hz f = 1/T

Lucrare: Structura Invatamantului in Romania Proiect: Olimpiada - educatie tehnologica

Lungimea de unda este distanta exprimata in unitati de lungime reprezentand portiunea dintre doua maxime sau dintre doua minime consecutive ale undei acustice. Se intinde de la milimetri si pana la zeci de metri.

Unitatea de masura - lambda (λ).

Unitatile de lungime de la m la mm

λ = c/f c - viteza sunetului; f - frecventa

lungimea de unda

20 Hz = 17 m λ ; 100 Hz - 3,4 m

20.000 Hz _______ 17 mm

Fenomene proprii propagarii undelor acustice. Interferenta apare atunci cand doua sau mai multe surse sonore emit simultan producand prin compunerea lor o rezultanta a carei amplitudine este, de obicei, mai mare decat a oricareia dintre cele doua. In acel moment denumirea este de interferenta constructiva.Pot exista si alte modalitati de interferenta. Interferentele distructive sunt cele a caror rezultanta este mai mica decat a celor doua surse. Se observa un fenomen de defazaj sau antifazare. In campul acustic portiuni din spectru pot disparea datorita acestor fenomene. Sunt mai evidente in zona frecventelor grave sau joase.

S1 S2 f1 < f2

rezultanta are intensitate mai mare

interferenta constructiva S1 + S2 = amplitudine

interferenta distructiva S1 + S2 = amplitudine

Reflexia undelor acustice este fenomenul de schimbare a directiei de propagare atunci cand unda acustica intalneste un obstacol.

Observatie: Denumim obstacol, orice schimbare a densitatii mediului de propagare. La intalnirea obstacolului unda acustica se reflecta dupa un unghi egal cu unghiul de incidenta. Reflexia unei unde acustice se va face cu pierderea unei anumite cantitati de energie din aceasta.

Refractia undelor acustice este proprietatea de a-si schimba directia de propagare la trecerea dintr-un mediu in altul.

u.a.

u.a. refractata

Absorbtia undelor acustice - fenomenul prin care unda acustica pierde energia acustica in cazul reflectarii ei. Procentul in care se pierde mai multa sau mai putina energie acustica depinde de calitatea suprafetei reflectante. Astfel, suprafetele dure, lucioase, constituite din materiale dense vor reflecta pana la 90% din energia acustica a undei incidente. In cazul suprafetelor moi, pufoase (vate minerale, catifea, plus, materiale compozite,etc..) pot absorbi pana la 80 - 85% din energia acustica incidenta. Camerele anecoide sunt locurile in care absorbtia sunetelor este de 100%. Absorbtia mai depinde si de frecventa undelor acustice; frecventele grave sunt de obicei mai putin absorbite datorita energiei mai mari, in timp ce frecventele inalte cu energie acustica mai mica vor fi absorbite intr-o proportie mai mare.

Difractia undelor acustice este proprietatea acestora de a ocoli obstacolele ale caror dimensiuni sunt comparabile cu lungimea de unda.

Difractia

Unda acustica se curbeaza in jurul obstacolului, ea ocoleste un obstacol mai mare

decat lungimea de unda sau asemanator cu aceasta.

III

Intensitatea sunetului

I= pac²/ ρc ρ - densitatea                I ac p²ac

c - viteza sunetului

I = p/4 π r²                 p - puterea acustica

r - distanta fata de sursa sonora

Intensitatea acustica este determinata direct de presiunea acustica. Raportul dintre presiunea acustica si densitatea atmosferica. Intensitatea sunetului este direct proportionala cu patratul presiunii acustice. Mai poate fi considerata ca fiind raportul dintre puterea acustica si densitatea sunetului.

referirea se va face convenabil cand la intensitate sau cand la presiunea acustica.

In jurul frecventei de 1000Hz, urechea umana este cea mai sensibila, iar aceasta valoare este cea mai mica. Curba pragului de audibilitate reprezinta totalitatea valorilor presiunilor acustice corespunzatoare frecventelor audio. Frecventele grave ca si cele inalte au nevoie pentru a fi sesizate de valori mai mari ale presiunii acustice.

pac(dyn/cm²) f - 300 - 2.700 (4.500) Hz curba prag de durere

2 x 10²

2 x 10 MUZICA

2

VORBA

2 x 10^-1

2 x 10^-2

2 x 10^-3

2 x 10^{-4 ● ▬}

∞ f(Hz)

16 100 1000 10.000 16.000

MUZICA               VORBA pref - 2 x 10^-4 dyn/cm²

Curba prag de audibilitate

Curba pragului de durere reprezinta totalitatea valorilor presiunii acustice corespunzatoare frecventelor domeniului audio.

Aria de audibilitate reprezinta toate valorile presiunii acustice cuprinse intre pragul de audibilitate si cel de durere. Domeniul de intensitati al vocii umane de la 100Hz la 200Hz.

Pentru exprimarea mai sintetica a presiunii acustice se va considera valoarea minima corespondenta frecventei de 1000Hz, drept presiune de referinta.

l_n pac (Neper) senzatia devine durere

pref

SPL - sound pressure level (nivelul de presiune sonora)

1 dB = 0,115 N; 1 N=8,686 dB

I ~ p²/10log I

Iref

Obtinerea valorilor din cea de a treia coloana reprezinta logaritmarea decimala a raportului pac/pref, acest numar neavand marime fizica, ci fiind o unitate de raport, el reprezinta nivelul presiunii acustice.

Nivelul de presiune sonora este o caracteristica a tuturor microfoanelor care arata valoarea pe care o produce membrana difuzorului in momentul in care i se aplica presiunea sonora exercitata de o sursa de zgomot la distanta de 1 m de difuzor.

Nivelul presiunii acustice - decibelul - este propriu vibratiei sonore, fiind diferit de decibelul electric, care reprezinta nivelul de presiune produs de microfonul plasat in spatiul acustic. 100 - 110 dB sunt varfurile de presiune sonora, dar pe modulometru va arata 0 dB. Modulometru avand o scala de la - 80 dB la 0 dB, sau chiar peste 0 cu +10 -20.

Valorile proprii exprimarii tariei sonore, ca si nivelului de tarie sunt proprii fenomenului subiectiv al perceptiei umane. Astfel, taria sunetului se exprima in soni (S), iar nivelul de tarie fiind fonul (F). Fonometrul exprima nivelul de tarie.

OBIECTIV                                            SUBIECTIV Urechea

dB

Intensitatea (pac) Nivel Nivel de tarie Fon/ Taria (S)

Durata                        Agogica

Frecventa                   Inaltimea

Comp. spectrala                              Timbrul

1Son = 40 Fon

1 F = valoarea corespondentei pentru frecventa de 1.000 de Hz

Nivelul de auditie

Reprezinta intensitatea sonora existenta in cabina de regie care face posibila perceperea domeniului audio. Se cunosc doua valori standard ale nivelului de auditie.

pac 30 dB + 3 dB

dB

85

0

60

f(Hz)

16 100 1.000 10 16 Hz

0 dB

Nivel normal de auditie - nivelul in care pot fi observete in mod multumitor, domeniul audio; valoarea nivelului normal de auditie este de 60 dB

Nivelul optim de auditie - este intensitatea sonora care permite observarea si evaluarea mult mai precisa a intensitatilor domeniului audio; este de 85 dB, valoare standard.

Parametrii care determina nivelul de auditie

Conditiile acustice de ascultare(durata de reverberetie, volumul absorbtia,etc)

Starea tehnica a agregatelor de redare-magnetofon,DAT,CDsau BETA(casetoscop)

Starea tehnica a agregatelor de ascultare - monitoare audio.

Distanta si pozitia auditorului fata de difuzoare

Nivelul de ascultare

Starea psihico-fizica a ascultatorului.

In cazul schimbarii unui singur paramentru(sau a mai multora), calitatea ascultarii se va schimba, practic neexistand niciodata conditii perfect identice de auditie.

Legea Weber - Fehnner

modul in care urechea umana percepe excitatia acustica in raport cu intensitatea acustica.

atunci cand excitatia acustica creste in proportie logaritmica, urechea umana va percepe cresterea sunetului in mod liniar.

Obiectiv 1 2 4 10 100 1.000 s.a.m.d.

Subiectiv 0,03 0,6 1 2 3 4

Pentru acest motiv, potentiometrul de volum, al oricarui aparat audio, este intotdeauna logaritmic.

Acuitatea auditiva este legata de intensitatea sunetului : urechea umana, percepe diferente ale nivelului de tarie in stransa legatura cu valoarea in decibeli a nivelului auditiei. Urechea umana este mult mai sensibila, mai fina pentru diferentele de intensitate decat pentru diferentele de inaltime(frecventa). Astfel daca evaluarea unei surse sau variatia de intensitate se face la un nivel de 60 dB, aproximarea cu plus sau minus este in intervalul plus sau minus 1 dB. Pentru un nivel de auditie de cca.30 dB, aproximarea poate ajunge la plus minus 3 dB, deci eroarea este mai mare. Aproximarea diferentelor de intensitate, daca nivelul este optim, aproximarea este plus, minus 0,05 dB.

Legea Fletcher - Muson

F

40

Curbe izofonice

20

10

1000 Hz

IV

Incinta spatiilor acustice

Sunetul intr-o incapere sunetul direct

R

D    

R R R R