Despre aparate fotografice - timpul de expunere in fotografie

DESPRE APARATELE DE FOTOGRAFIAT

Despre aparate fotografice
Principiul de functionare al aparatului de fotografiat a fost descoperit de pe vremea artistului si inventatorului Leonardo da Vinci, care a aratat ca pentru a proiecta o imagine este suficient un mic orificiu prin care sa treaca lumina. Cu cat este mai mic orificiul, cu atat imaginea este mai clara. Acest aparat simplu, numit 'camera obscura', exista de la inceputul sec. al XVII-lea. Mai mult a durat pana a fost gasit un material fotosensibil pentru a inregistra imaginea respectiva. Aceasta problema a fost rezolvata abia in 1826 cand Joseph Niepce a descoperit ca pentru a produce un bitum sensibil la lumina poate fi folosita clorura de argint.

Pentru a functiona, orice aparat foto, oricat de simplu, trebuie sa aiba urmatoarele parti componente:
Corpul - O cutie perfect opaca in care sta filmul pentru a fi expus.
Obiectivul - Un dispozitiv care focalizeaza razele de lumina pe film
Diafragma - Un dispozitiv care controleaza cata lumina ajunge pe film
Obturatorul - Un dispozitiv care controleaza cat timp este filmul expus la lumina
Vizorul - Un dispozitiv folosit pentru a incadra eficient imaginea care va fi inregistrata pe film.
Sistemul de transport - Un dispozitiv folosit pentru fixarea si transportul filmului.
Tipuri de aparate
De-a lungul timpului au aparut multe modele de aparate foto, insa marea lor majoritate se incadreaza in una dintre aceste categorii:
aparate cu vizor sau telemetru
aparate cu vizare prin obiectiv (SLR, reflex)
aparate cu doua obiective
aparate cu planfilm
Partile componente ale aparatului foto

Sa incepem cu camera obscura in care se afla filmul. Acesta este corpul aparatului.
Urmatoarea componenta este obturatorul. Acesta poate fi situat chiar in faa ftilmului (obturator in plan focal) sau poate fi situat in obiectiv (obturator central). Obturatorul controleaza cand intra lumina in aparat si pentru cat timp impresioneaza filmul. Un aparat bun trebuie sa ofere posibilitatea de a stabili durata deschiderii obturatorului. De asemenea, trebuie sa existe un declansator care sa controleze deschiderea si inchiderea obturatorului.
Obiectivul lasa lumina sa intre si focalizeaza imaginea pe film. De asemenea, obiectivul, prin distanta sa focala, influenteaza si marimea imaginii.
Diafragma controleaza cantitatea de lumina care intra in aparat. Aceasta deschidere se afla in interiorul aparatului si este controlat prin intermediul unui inel de pe obiectiv.
Vizorul este fereastra din spatele aparatului prin care priveste fotograful cand compune imaginea.
Sistemul de transport: desi nu este o componenta propriu-zisa a aparatului, este totusi important in functionarea acestuia. La aparatele mai vechi, acesta este o parghie in partea de sus, dreapta a corpului, insa la majoritatea aparatelor moderne sistemul este automat.

Iluminarea in fotografie

A fotografia insemna a scrie cu lumina. Principala sursa de lumina este soarele desi sursele artificiale de lumina au devenit la fel de necesare. Iluminarea se realizeaza cu ajutorul diafragmei si a timpului de expunere. Exista o cale de stabilire precisa a timpului de expunere si a diafragmei cu ajutorul folosirii exponometrului. Acesta este format dintr-un strat de celule fotosensibile care in prezenta luminii creeaza un impuls electric, masurat cu un miliampermetru.

Prima operatie pentru a fixa scara exponometrului este valoarea sensibilitatii filmului, exprinmata in grade DIN sau ASA.
A doua operatie consta in masurarea propriu-zisa a iluminarii si inregistrarea acestei valori.
Apoi uremeaza alegerea diafragmei si a timpului de expunere cele mai convenabile, in functie de valorile indicate de exponometru.


Timpul de expunere in fotografie

Gama timpilor de expunere folositi astazi in fotogrfie a fost in mare masura standardizata atat pentru valorile mai mari de o secunda cat si pentru cele inferioare. Aceasta scara porneste de la cel mai lung timp posibil de realizat pe cale mecanica, 30 s, si se opreste la limita de 1/2500 s, aceste bariere nefiind de netrecut. Treapta marcata cu litera B permite fotografului realizarea unor timpi de expunere facultativi, nestandardizati.
Spre exemplu o scara a timpilor de expunere poate arata astfel
B 30" 20" 15" 10" 8" 6" 4" 3" 2" 1" 2 4 8 10 20 30 45 60 90 125 250 500 750 1000 1500 2000. Din motive practice pe aparatele de fotografiat nu se scrie 1/250 ci doar 250, fractia ocupand mai mult spatiu.
Folosirea inspirata a timpului de expunere constituie o modalitate de redare a miscarii. Prima modalitate si cea mai la indemana consta in folosirea unui timp de expunere oarecum lung (15, 30). Rezultatul acestei fotografii va fi un subiect in miscare neclar pe un fond prescis, clar. Cea de a doua modalitate de a reda starea de miscare a subiectului are la baza utilizarea unui timp foarte scurt (1000, 2000), in care miscarea va fi "inghetata".




Diafragma si dimensiunea campului de profunzime

Din punct de vedere constructiv, diafragmele cel mai des intalnite sunt cele de tip "iris", pe baza de lame metalice dispuse circular in interiorul obiectivului aparatului de fotografiat.
Ca si in cazul timpilor de expunere, scara diafragmelor a fost uniformizata pentru majoritatea aparatelor de fotografiat. Intre valorile inscrise pe aparatul de fotografiat si deschiderea reala exista un raport de inversa proportionalitate. In cazul uniui obiectiv fotografic foarte luminos vom avea urmatoarea scara a diafragmelor: 1 2 2,8 3,5 4 5,6 8 11 16.
Campul de profunzime in fotografie este spatiul in care toate obiectele dispuse vor fi reprezentate clar. Cu cat diafragma este mai inchisa, cu atat dimensiunea campului de profunzime este mai mare, adica numarul obiectelor din imagine reprezenate clar va fi mai mare. Spre exemplu pentru diafragma 2 va fi clar intre 2,7-3,2m iar penrtu diafragma 16 claritatea va fi intre 1,5 si 10 m.

APARAT DE POZE NOU DIN ANUL  2008

Lucrare: Coduri - grand Theft Auto - vice City Lucrare: La carta - materie prime fibrose, generalmente vegetali, unite per feltrazione

Intellihance permite si lucrul direct in CMYK. Mai precis, pachetul este un set de 3 filtre quasi-identice, cite unul pentru fiecare din modurile RGB, grayscale sau CMYK. La un moment dat, doar unul din aceste poate fi activ in functie de modul curent al imaginii.

Fanii KPT Convolverului nu vor dori sa renunte la acesta in favoarea Intellihance-ului, desi Convolver nu permite decit lucrul in RGB, insa ceilalti utilizatori vor gasi probabil util pachetul. E drept ca aceleasi corectii se pot face chiar direct din Photoshop, insa integrarea in acelasi dialog al functionalitatii mai multor meniuri si optiuni din Photoshop este un punct pozi tiv, caci economiseste timp. Intellihance este furnizat si in kitul Corel 7.

Xaos Typecaster 1.0

Daca plugin-urile precedente au fost mai mult de incalzire, Typecaster deschide seria pachetelor mai serioase. Firma Xaos este o prezenta importanta si veche pe piata graficii profesioniste, orientata pe Silicon Graphics, insa odata cu cresterea perfor man telor calculatoarelor desktop, a portat unele aplicatii sau subseturi ale acestora in tai pe Mac-uri si, cu o oarecare intirziere, si pe PC. TypeCaster umple o nisa care pina acum apartinea doar unor aplicatii inde pen dente: generarea de texte tridimensi o na le cu texturi, iluminari etc. Pentru domeniul strict limitat al textelor, foarte utilizat in grafica publicitara, nu se justifica achizi ti onarea unui modelor 3D complet, inutil de scump si de complex in ciuda sporului de calitate si posibilitati. Programele care extrudeaza un text obisnuit pot fi impartite in doua categorii: cu iesire vectoriala (AddDepth, MS WordArt97) si cu iesire bitmap. Acestea din urma produc rezultate net superioare vizual si se preteaza mai bine la compozitia ulterioara. Mai cunoscute pe Mac/PC, unde sint intilnite uneori ca "um pluturi' ale suitelor de grafica sint Micrografx Instant3D, Crystal Flying Fonts, Assymetrix 3D FX (bunicel dar lent), KPT Vector Effects (foarte bun) si inegalabilul Pixar Typestry care a avut o existenta fulgu ranta pe PC si pe Mac-uri, firma autoare decizind ca dupa versiunea 2.0 sa nu mai suporte produsul pe platformele desktop. Pacat caci raportul calitate/performanta (este suficient sa amintim ca Typestry se baza pe motorul de randare Pixar Renderman pe care, daca nu cu alta ocazie, l-ati putut admira in filmul Toy Story) nu a fost surclasat de nici un alt program.

Dezavantajul resimtit de utilizatorul obis nuit al programelor mentionate este ne ce si tatea utilizarii unei aplicatii separate pentru generarea textului si compozitia ul te rioara in Photoshop sau un alt editor simi lar. Xaos a decis ca Typecaster, un subset de functii preluat din generatorul de titluri N-title sa fie furnizat ca plugin compatibil Adobe Photoshop, permitind astfel compo zi tia imediata a textului 3D in editorul pre fe rat.

Ce face de fapt TypeCaster? Ia un text introdus de utilizator, il extrudeaza pentru a-i conferi astfel spatialitate, il scaleaza si il roteste, aplica texturi pe fata, muchia sau partea extrudata a literelor, ofera suprafetei acestora relief si permite iluminarea cu mai multe surse configurabile. Totul cu preview si cu o interfata cu utilizatorul deosebita. Se pare ca profesionistii graficii si-au facut o mindrie din a furniza aplicatii care se indeparteaza de la interfata standard Windows.

Dialogul principal contine o fereastra de modelare a textului sau de previzualizare a rezultatului, o caseta de introducere a textului si o lista a fonturilor instalate. Utilizatorul rutinat al editoarelor de texte va cauta instinctiv selectorul marimii fontului insa nu il va gasi: scalarea se face continuu cu una din uneltele afisate in stinga ferestrei modelului. Celelalte unelte permit zoom-ul, deplasarea si rotirea in spatiul 3D, extrudarea sau randarea partiala a imaginii.

In dreapta sint afisate setarile curente ale tex turii pentru cele 3 componente geome tri ce ale textului: fata, preluata neschimba ta pe baza fontului, partea extrudata si mu chia (bevel) care le uneste pe precedentele. Fie care din cele trei poate avea caracteristici diferite. TypeCaster permite ca o su pra fa ta sa aiba asociata o textura, un relief, un set de lumini si o transparenta. Textura poa te fi o simpla colorare uniforma sau o imagi ne importata intr-unul din formatele BMP, TIFF si TGA. Fata de Pixar Typestry care fo losea doar texturi procedurale, generate algoritmic la scara necesara si eventual ani ma te, TypeCaster este in dezavantaj, permi tand doar texturi bitmap. Nu este insa deloc singurul program in aceasta situatie si existenta bibliotecilor cu mii de texturi dezvol ta te pentru alte modeloare precum si a ge ne ratoarelor de texturi, cum ar fi KPT Tex ture Explorer transforma dezavantajul intr-o simpla problema de cautare a imagi nii potrivite. Aplicarea texturii pe text poate fi facuta prin scalarea acesteia la nivelul fie carei litere in parte, prin raportare la cea mai lata litera sau la nivelul intregului text, aici situatia concreta hotarind care din metode este mai buna.

Relieful suprafetei este generat pe baza unui bump map incarcabil de pe disc. Printr-un cursor liniar puteti stabili intensitatea reliefarii.

TypeCaster ofera un set de lumini (max 10), toate situate la infinit. Modul de pla sa re si schimbare a parametrilor (pozitie, intensitate, dar, suprinzator, nu si culoare!, cel putin in varianta beta) este intuitiv si nu pune probleme de utilizare. Tot la ca pi tolul luminilor, insa individualizata pen tru fiecare categorie de suprafete (fata, mu chie, extrudare) este posibilitatea re gla rii iluminarii difuze si a reflexiilor speculare.

Combinatiile reusite de setari pot fi salva te atit separat, pe suprafete, cit si global (im p

     

APARAT DE FOTOGRAFIAT VECHI

               ASA ARATA O POZA FACUTA CU UN APARAT MAI VECHI

                           POZA FACUTA CU UN APARAT MAI NOU AN 2008