Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate dezvoltare Eu merg incet, dar nu merg niciodata innapoi - Abraham Lincoln





Confectii Diverse Film televiziune Fotografie Pescuit


Pescuit


Qdidactic » dezvoltare & ... » pescuit
Momeli de pescuit - cartoful pentru caras - carasarii cartofari



Momeli de pescuit - cartoful pentru caras - carasarii cartofari


Cartoful constituie una dintre cele mai vechi momeli de pescuit, iar eficienta lui nu s-a redus. S-a redus in schimb numarul celor care il folosesc. In avalansa de oferte sofisticate, specifice economiei de piata, cartoful si, in general, multe momeli simple, ieftine si usor de folosit pierd teren.

Pescarii mai in varsta cunosc eficienta cartofului ca nada si momeala pentru pescuit, in schimb, printre tineri este practic necunoscut. Nu este o momeala „trendy” de care sa citesti in reviste sau pe forumuri, desi este una dintre cele mai bune momeli vegetale pentru selectarea taliei capturilor. O sa incercam sa reparam aceasta lipsa in acest material.



Scurta prezentare
Cartoful face parte din familia Solanaceelor, ca si rosiile, tutunul, petuniile s.a., toate avand in comun continutul de solanina. Acest alcaloid prezent in cartof il face impropriu consumului uman, cu exceptia tuberculului (care contine doar 5% solanina, ce se elimina la fierbere). Cartoful are numeroase atuuri: este ieftin, tine bine in carlig, daca este bine pregatit, si atrage majoritatea pestilor pasnici.

Pescarii folosesc cartoful ca momeala sau nada sub forma fiarta, insa majoritatea nu stiu ca acesta poate fi utilizat si sub forma cruda. Pestii apreciaza cartoful, cel putin la fel de mult ca si oamenii, atat sub forma fiarta, cat si sub forma cruda. Desi este considerat de multi ca o momeala „batraneasca”, el exercita o atractie irezistibila pentru ciprinidele de talie mai mare: crap, caras, platica si babusca mare.

I
n privinta continutului nutritiv, cartoful este destul de hranitor, fiind bogat in amidon, si contine: apa 73,7 %, proteine 2,6 %, hidrati de carbon 16,8 %, lipide 0,2 % si minerale 3,7 %.

Retete de preparare

Pentru o partida de pescuit avem nevoie de 1 - 1,5 kg de cartofi, cu o consistenta mai dura, preferabil chiar cartofi noi. Cantitatea de nada trebuie adaptata la populatia piscicola din zona de pescuit, deoarece cartoful este bogat in amidon si va satura rapid pestii.

Cartoful se poate folosi ca momeala sau nada atat sub forma fiarta, cat si sub forma cruda.
Pentru preparare se fierbe cartoful in coaja timp de 20 de minute, la foc potrivit, incercandu-se din timp in timp gradul de fierbere cu ajutorul unui cutit. Varful cutitului nu trebuie sa patrunda in cartof foarte usor, iar coaja nu trebuie sa se desfaca. In apa de fierbere, se pot adauga diferiti aditivi de gust: ulei de usturoi, ulei de canepa, alti aditivi lichizi sau, pur si simplu, zahar. O data fierti, cartofii se trec prin apa rece, pentru a opri procesul termic si se tin in frigider la rece cateva ore. Pastrarea la rece permite o fixare mai buna in carlig.

Deoarece cartoful crud nu are un gust si miros foarte atractiv pentru pesti, el trebuie preparat. Descriem in continuare o reteta simpla pentru prepararea cartofilor cruzi pentru momeala. Tuberculii trebuie taiati in bucati mici (cuburi, bilute, felii) in functie de necesitati. Bucatelele astfel taiate se pun intr-o cutie inchisa ermetic si se acopera cu zahar pudra. Este bine sa curatam coaja cartofilor pentru a obtine o indulcire uniforma. Se lasa astfel cutia 12 ore la temperatura camerei. Bucatile de cartof vor capata o consistenta cauciucata si se vor inchide la culoare. Ele pot fi aromate si colorate suplimentar, desi nu este absolut necesar.

Nada din piure de cartofi

Cand folosim cartoful ca momeala, vom prepara o nada care sa aiba in componenta, de asemenea, cartof. In acest scop, se folosesc cartofi bine fierti sau fulgi de cartofi amestecati cu pesmet, totul umectat cu lapte. Deci un fel de piure cu pesmet, in care laptele are rolul de a hidrata amestecul si totodata creeaza un nor atractiv la locul nadit. Dupa cum se vede, o reteta de nadire extrem de simpla si de eficienta. Reteta se poate imbogati prin adaugarea de canepa macinata si malai.


I
n nada descrisa mai sus, se adauga un kilogram de cartofi cruzi, curatati si taiati in bucatele mici (mai mici de 1 cm latura). Se nadeste masiv din start pentru a nu deranja ulterior pestii mari instalati pe locul nadit.

Dureaza mai mult pana veti avea primele prezentari, pentru ca, apoi, pestii nu vor mai parasi locul de pescuit! Cand se foloseste o nada pe baza de cartofi, la fel ca si atunci cand se folosesc boabe si seminte, pestii gasesc mai greu locul nadit, dar o data instalati nu-l mai parasesc prea usor.

Cum pescuim
Daca la folosirea ca momeala a cartofului crud putem pescui si la distanta, in cazul cartofului fiert, care nu se tine foarte bine in carlig, raza de actiune este limitata. La pescuitul la undita vom folosi o pluta de marime medie (in jur de 1g), functie de distanta de pescuit, de adancime si de prezenta vantului sau a curentilor.

Vom pescui cu momeala pe substrat, pentru ca la acest tip de pescuit este clar ca nu cautam pestii intre ape, ci exclusiv pe substrat. De altfel, pestii de talie mica ajunsi la locul nadit fie se satura rapid si pleaca, fie sunt alungati de pestii de talie mai mare. Asadar, vom pescui cu carligul si o parte din lest pe substrat, pentru a stabiliza momeala. Pentru ca momeala este relativ voluminoasa si nu cautam albitura, ci pesti mai rasariti, nu avem nici un interes sa pescuim foarte fin. Asadar, vom folosi o linie de 0,14-0,16mm si forfac de 0,10-0,12mm.

Lestul va fi dispus grupat (oliveta sau alice grupate) la aproximativ 50 de cm de carlig, iar plumbul de contact va fi de talie mare (plumb nr. 6) si va sta pe substrat, impreuna cu partea terminala a liniei. Vom folosi carlige mai groase „in carne” (nr. 6-12) pentru a asigura o fixare mai buna a cartofului folosit ca momeala. Cartoful se poate combina cu painea framantata sau cu mamaliga, pentru a realiza paste pentru carlig.

Pentru cei nemultumiti de rezistenta in carlig a cartofului fiert, se poate folosi la pescuit si cartoful crud, dupa reteta descrisa mai sus. In acest caz, se mareste distanta de pescuit, ca si posibilitatile de fixare (se poate prinde pe „fir de par” similar boiliesurilor). In plus, astfel reusim sa scapam de maruntisul care ne ataca si ne faramiteaza momeala.


-          in Partea a II- a erau trecute cartile scoase din colectia bibliotecii;

-          Partea a III - a a Registrului  de miscare  a fondurilor, denumita „Recapitulare”, oglindea cu exactitate care era volumul si valoarea totala a colectiilor dintr-o biblioteca, repartizarea lor pe domenii de cunostinte si dupa limba[12] .

Dupa 1987, au fost elaborate noi tipizate standard pentru registrele de biblioteca. R.M.F. a fost aprobat in mai multe variante in functie de tipul de biblioteca (cod. 19-1-1/a; cod 19-1-1/b — Anexele 6a, 6b, 6c RMF biblioteci publice, 6d RMF biblioteci universitare, 6e exemplu RMF intrari ).

Deoarece formularele tipizate, destinate activitatii de biblioteca, nu mai corespund cu cele editate anterior anului 1989, Comisia Nationala a Bibliotecilor le-a revazut si actualizat pe cele cu caracter general utilizate in mod frecvent in biblioteci si a aprobat o varianta noua, adaptata cerintelor actuale.”[13]

Aceasta noua varianta a fost validata in practica ultimilor ani, dovedindu-si utilitatea.[14] (Anexa 7 R.M.F. CNBI pdf)

Registrul de miscare a fondurilor este un registru unic pentru biblioteca, iar pentru completarea lui trebuie sa se tina cont de unele reguli:

-          Se completeaza intr-un singur exemplar.

-          Numarul curent in prima parte a registrului incepe in fiecare an cu numarul 1.

- Inregistrarile in RMF se fac cu cerneala albastra sau neagra, culoarea
rosie fiind folosita pentru corecturi care vor fi certificate cu semnatura
bibliotecii la rubrica Observatii.

- Inscrierile unei partide se fac pe un singur rand, fiind obligatorie completarea tuturor rubricilor prevazute in tipizat,

  -    Nu se admit randuri necompletate,

                -  Numarul sub care s-a inregistrat partida in R.M.F. se trece si pe actul ei insotitor,

                -   La sfarsitul anului se trage cate o linie sub inregistrarile respective din partile I si a II-a, iar randul urmator se foloseste pentru totalizarea coloanelor din anul care a trecut. Pe acest rand, peste primele coloane se scrie „Total in anul' aceste totaluri se reporteaza in Partea a IlI-a - „Recapitulari' -, in anul si randurile indicate.

          -  Publicatiile periodice  se  inregistreaza in Registrul  de  miscare  a  fondurilor dupa caz - anual, semestrial, trimestrial, in functie de periodicitatea  constituirii lor in volume de biblioteca,

-  Document statistic, dar si document contabil, R.M.F. trebuie sa fie legat, iar paginile lui numerotate si snuruite; pe ultima pagina reprezentantul bibliotecii face urmatoarea certificare: „Acest R.M.F. are pagini, numerotate de la pana la. - urmeaza data, semnatura si stampila.

Exista urmatoarele categorii de registre de miscare a fondurilor:

- Registrul de miscare a fondurilor pentru bibliotecile publice (are formatul standard national A4 si codul 19-1-1/a);

- Registrul de miscare a fondurilor pentru bibliotecile nationale (are formatul standard national A2 si codul 19-1-l/b);

- Registrul  de  miscare  a  fondurilor pentru  bibliotecile  universitare (cuprinde doua parti: partea generala – care are in vedere toate tipurile de documente - si partea speciala – pe tipuri de documente - si are formatul standard national A4 si codul 19-l-l/b)[15].

3.2.   Evidenta individuala. Aspecte generale.

Evidenta individuala reprezinta inscrierea documentelor in registrele inventar.

Acest tip de evidenta se realizeaza cu ajutorul Registrului inventar (R.I), care contabilizeaza individual patrimoniul bibliotecii in comparatie cu Registrul de miscare a fondurilor (R.M.F.), care este un analizator statistic al colectiei bibliotecii, al politicii de dezvoltare a colectiilor.

Pentru fiecare unitate de evidenta – volum de biblioteca – sunt consemnate cu atentie: datele bibliografice (autor, titlu, locul de aparitie, editura, anul aparitiei), valoarea materiala (pretul fiecarui exemplar); indicele de clasificare zecimala si cota topografica, raportarea la R.M.F. pentru intrari si iesiri).

Fiecare unitate de evidenta primeste un numar unic de identificare, numit numar de inventar. Numarul de inventar sub care s-a inregistrat unitatea de evidenta se inscrie pe verso-ul paginii de titlu a unitatii respective si pe marginea alba din interiorul paginii de control, unde s-a aplicat si stampila bibliotecii.

In Registrul inventar[16], documentele sunt inscrise in ordinea cronologica a intrarii lor in biblioteca, conform unor reguli stricte ca si in cazul Registrului de miscare a fondurilor bibliotecii. Si acest document de evidenta al bibliotecii trebuie legat, numerotat, snuruit, semnat si stampilat de reprezentantul bibliotecii.

Exista urmatoarele categorii de registre inventar (Anexele 8a, 8b RI):

- Registrul inventar /carti, brosuri/note muzicale (are formatul standard national A3 si codul 19-1-2);

- Registrul inventar publicatii seriale (are formatul standard national A3 si codul 19-1-2/a);

- Registrul inventar grup/cursuri/manuale (are formatul standard national A3 si codul 19-1-2/b);

- Registrul inventar documente arhivistice/manuscrise (are formatul standard   national A3 si codul 19-1-2/c);

- Registrul inventar grafica / fotografii / harti / atlase / documente audiovizuale (are formatul standard national A3 si codul 19-1-2/d).

Registrul  inventar constituie  elementul  fundamental in  organizarea bibliotecii, este cel mai important document al bibliotecii.

Inregistrarea unitatilor de evidenta in Registrul inventar se realizeaza dupa anumite reguli:

1.      Autorul se transcrie cu numele despartit prin virgula de prenume, daca documentul are doi sau trei autori se consemneaza numai primul autor cu specificarea (s.a.).

2.      Titlul se transcrie integral numai pe un singur rand, in forma lui de pe
foaia de titlu. Prescurtarile sunt admise numai pentru titlurile ce nu pot fi
cuprinse integral in rubrica respectiva, dar fara a ingreuna identificarea lucrarii;

3.              Lucrarile anonime sunt mentionate numai cu titlul. Lucrarile anonime, cu autor colectiv sau periodicele sunt mentionate numai cu titlul, rubrica de autor ramanand libera ;

4.              La lucrarile in mai multe volume se mentioneaza, dupa titlu, si
numarul volumului, in forma prescurtata (vol.) si numai cu cifre arabe.

5.              La lucrarile in mai multe exemplare, inregistrate in continuare, autorul si titlul se transcriu numai pentru primul exemplar, repetarea celorlalte elemente bibliografice fiind semnalata prin ghilimele; pentru lucrarile in mai multe volume,    dar    cu    acelasi    titlu,    se    repeta,    in    rubricile corespunzatoare din registrul inventar, numai numarul fiecarui volum;

6.              Numarul editiei, cu exceptia editiei princeps, se noteaza cu cifre arabe.

7.              Locul de publicare, cu exceptia orasului Bucuresti, care se poate prescurta Buc., se transcrie in intregime; mentionarea locului de aparitie este obligatorie pentru fiecare unitate de evidenta;

8.              Anul de aparitie se trece intotdeauna cu cifre, fara a se folosi   ghilimelele   atunci   cand   el   se   repeta   la   randurile urmatoare;

9.              Pretul se consemneaza pentru fiecare unitate. In cazul lucrarilor in mai multe volume, daca valoarea in lei a unitatii de evidenta nu este stabilita separat, ea va fi dedusa din valoarea totala a lucrarii si numarul volumelor care o compun. Pentru cartile straine cu valoarea in alta moneda se inregistreaza valoarea in lei la paritatea cursului oficial.

10.       La ultima rubrica a registrului inventar - Observatii' - se consemneaza:

-     numarul  si  data proceselor verbale  intocmite pentru scoaterea cartilor din biblioteca (uzate,depasite, pierdute etc.);

- insemnari privind corectarea unor greseli de transcriere, de numerotare, impreuna cu numele persoanei careia ii apartine sau a indreptat eroarea;

-     note de verificare ale organelor de control financiar;

11.  Greselile de inventariere se corecteaza astfel:

a. In cazul omiterii unuia sau unor numere si cand eroarea se sesizeaza imediat, numerele respective se taie cu o linie rosie orizontala ; numarul corectat se scrie deasupra numarului gresit (in mod asemanator se procedeaza si cu numerele care initial au fost trecute gresit pe carti);

b. Daca eroarea nu se constata imediat si pentru a nu


Cartofii au cea mai mare eficienta, in special, in apele sarace in hrana de natura animala, unde cea mai mare parte din meniul pestilor este reprezentata de hrana de origine vegetala.

Usurinta utilizarii sale, precum si diversitatea aditivilor pe care-i putem folosi pentru colorarea si aromarea sa fac din cartof una dintre momelile cele mai accesibile. Iar faptul ca pescarii batrani si, in general, localnicii il folosesc in continuare cu succes confirma faptul ca pestii nu-si schimba gusturile dupa ultimele tendinte de marketing.



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|

Pescuit




Referate pe aceeasi tema


Momeli de pescuit - cartoful pentru caras - carasarii cartofari
Comportamentul crapilor, modul de viata si de hranire. Alte particularitati
Din secretele plutelor de pescuit
Cum ne alegem lanseta
Rosioara - descriere, raspandire, mod de viata, inmultire, pescuit
Pescuitul somnului - cloncul, arma absoluta la somn?
Acvariu
Momeli Animale - pescuit la mare
Retete de nade
Cleanul - o provocare



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.