Anatomia genunchiului - scheletul genunchiului: femurul, tibia, rotula si fibula

Scheletul genunchiului

COMPONENTELE OSOASE ALE GENUNCHIULUI SUNT:

FEMURUL

TIBIA

FIBULA (PERONEU)

ROTULA

FEMURUL

Femurul formeaza singur scheletul coapsei:este un os lung alcatuit dintr-un corp sau diafiza si doua extremitati sau epifize, proximala si distala.

Epifiza proximala prezinta:

capul femural ( 2/3 dintr-o sfera ) acoperita de cartilaj hialin. In centrul suprafetei articulare a capului femural se afla foseta ligamentului rotund unde se insera ligamentul cu acelasi nume, care uneste capul femural cu fosa acetabulara;

distal de cap se afla o portiune ingusta, zona de minima rezistenta a femurului, numita colul femural;

colul femural se continua cu masivul trohanterian, o zona osoasa voluminoasa delimitata lateral de o proeminenta osoasa mare, rugoasa, numita trohanterul mare si medial de una mai mica numita trohanterul mic. Intre cei doi trohanteri, pe fata anterioara a masivului troharenian se afla linia intertrohanterica, iar posterior se afla creasta intertrohanterica. Posterior si medial de trohanterul mare se afla o mica depresiune numita fosa trohanterica.

Corpul femurului are forma prismatica, cu trei fete si trei margini si prezinta o usoara curbura cu concavitatea posterior.

Fata anterioara este convexa si neteda; fetele posterioare (laterala si mediala) prezinta, la unirea lor, o margine posterioara numita linia aspra. Superior, linia aspra se trifurca, iar inferior se bifurca. Linia de trifurcatie mijlocie este numita linie pectineala. Linia de trifurcatie mediala trece pe sub trohanterul mic si se continua anterior cu linia intertrohanterica. Inferior, ramurile de bifurcatie ale liniei aspre se termina pe cei doi condili ai femurului. Astfel se delimiteaza intre ele o regiune triunghiulara cu varful in sus numita fata poplitee. Linia de bifurcatie mediala se termina, distal, la nivelul unei proeminente numita tuberculul adductorului. Epifiza distala este mai voluminoasa decat cea proximala si prezinta doua proeminente numite condilii femurali:

- lateral

- medial

In partea anterioara a epifizei este fata patelara corespunzatoare articulatiei cu patella. Condilii sunt despatiti, posterior, de fosa intercondiliana; deasupra acesteia, intre ramurile de bifurcatie ale liniei aspre, se afla fata poplitee. Pe fata mediala a condilului medial se afla epicondilul medial, iar pe fata laterala a condilului lateral se afla epicondilul lateral. Condilul medial este mai voluminos si mai coborat decat cel lateral; superior de el se afla tuberculul adductorului. O alta caracteristica a condililor femurali este curbura suprafetelor articulare; astfel, raza de curbura a celor doi condili descreste dinainte- inapoi, de la valoarea de 43 mm la valoarea 17 mm.

TIBIA

Tibia este un os lung, situat in partea mediala a gambei si reprezinta principalul     os de sprijin al acesteia; ea are un corp sau diafiza si doua extremitati sau epifize.

Epifiza proximala este voluminoasa, usor curbata posterior. Ea este formata din doi condili, unul medial si altul lateral. Fiecare condil are cate o fata articulara superioara pentru condilul femural corespondent; aceste fete sunt concave. Intre cele doua suprafete articulare se afla eminenta intercondiliana. Ea este alcatuita din tuberculul intercondilian medial si tuberculul intercondilian lateral. Anterior si posterior de eminenta, intre suprafetele articulare, se afla cate o depresiune ce poarta numele de arie intercondiliana (anterioara si posterioara). In clinica, pentru partea superioara a epifizei proximale a tibiei, este folosit termenul de "platou tibial". Pe fata laterala a codilului lateral se afla fata articulara pentru fibula. Pe fata anterioara a extremitatii superioare a tibiei, pe locul de origine al marginii anterioare se gaseste tuberozitatea tibiala anterioara; lateral de ea se afla tuberculul Gerdy. Corpul tibiei are o curbura superioara, concava lateral si alta inferioara, concava medial. El este prismatic, cu trei fete si trei margini. Fata mediala este neteda, situata  sub piele; ea se poate palpa. Fata laterala este concava superior si convexa inferior. Fata posterioara prezinta inferior o creasta verticala care imparte zona in doua portiuni: mediala si laterala. Marginea anterioara este cea mai ascutita, are forma literei "S" si se palpeaza subcutan. Superior incepe de la tuberozitatea tibiei, iar inferior se termina la maleola mediala.

Eseu: Musculatura genunchiului - muschi cu actiune principala si secundara Referat: Olimpiada de Biologie - subiecte

Corpul mai prezinta margine mediala si margine laterala; cea laterala se mai numeste interosoasa, deoarece aici se insera membrana interosoasa.

Epifiza distala are forma prismatica. Fata anterioara este neteda; cea posterioara este concava si prezinta un sant oblic. Fata laterala prezinta incizura fibulara ce este articulata cu extremitatea inferioara a fibulei .Fata inferioara prezinta fata articulara inferioara pentru talus (astragal). Fata mediala se prelungeste cu o proeminenta osoasa alungita inferior ce se numeste maleola mediala sau "maleola tibiala" . Aceasta prezinta fata articulara maleolara pentru talus, iar posterior santul retromaleolar.

FIBULA (PERONEUL)

Fibula prezinta un corp sau diafiza si doua extremitati sau epifize. Epifiza proximala prezinta capul fibulei, care are medial fata articulara a capului fibulei, corespunzatoare codilului lateral al tibiei. La limita inferioara a capului, numit clasic colul fibulei, trece in contact cu osul nervul peronier comun ( saciatic popliteu extern); acest raport are mare importanta deoarece lezarea nervului duce la paralizia muschilor regiuni anterioare si laterale a gambei.

Corpul fibulei are trei fete si trei margini. Fetele sunt: laterala, mediala, posterioara. Cea mediala este mai ingusta iar la nivelul ei se afla creasta mediala .

Marginile sunt:

anterioara

posterioara

interosoasa

Cea posterioara este mai ascutita. Pe marginea interosoasa se prinde membrana interosoasa.

Epifiza distala prezinta lateral si interior maleola laterala sau " maleola peroniera". Pe fata mediala a maleolei este fata articulara maleolara pentru articulatia cu talusul. Posterior de fata articulara se gaseste fosa maleolei laterale . Epifiza distala a tibiei, impreuna cu cea a fibulei, formeaza scoaba tibio- peroniera, care se articuleaza cu astragalul formand articulatia talo- crurala sau articulatia gleznei.

ROTULA(PATELLA)

Rotula este un os rotund, turtit antero-posterior, situat la extremitatea distala a femurului. Ea prezinta doua fete, o baza si un varf.

Fata anterioara are o forma triunghiulara, cu varful spre inferior si este rugoasa. Fata posterioara are o suprafata articulara, de la

baza pana aproape de varful ei. Fata articulara , convexa in sens transversal, prezinta o creasta rotunjita ce o separa in doua fatete inegale ( una laterala, mai larga si una mediala , mai ingusta).

Baza rotulei este inclinata anterior.

Varful rotulei este orientat inferior si serveste la insertia tendonului rotulian.

Rotula este un os sesamoid inclus in aparatul extensor al genunchiului;este mai lata decat inalta,suprafata sa articulara reprezentand trei patrimi din fata sa posterioara si este impartita in doua fatete ,dintre care cea externa este mai intinsa.In timpul miscarilor de flexie-extensie aceasta suprafata aluneca pe trohleea femurala.Functia modeleaza suprafete in contact.

Suprafata trohleara a rotulei este impartita de un sant in doua portiuni convexe in toate directiile ,cea externa fiind mai mare.

Invelisul cartilaginos al suprafetelor rotuliene si trohleene este gros,cel rotulian fiind cel mai gros din organism.

Existenta unui genu valgum osos femuro-tibial de 6 grade si a predominantei vastului extern fata de vastul intern solicita in permanent rotula in afara.Aceasta este mentinuta in locul ei normal si aluneca usor pe trohlee datorita a trei elemente succesive:

elemente osoase rotuliene (inaltimea si forma rotulei)

elemente osoase trohleene.

Elementele stabilizatoare sunt reprezentate de profunzimea santului trohleean si de relieful marginii externe a acesteia; elemente ligamentare si musculare.

Rotula este mentinuta pe loc dintr-un sistem simultan muscular,ligamentar si tendinos.

Sistemul de legatura este reprezentat in sens vertical de tendonul rotulian si de cel cvadricipital.Tendonul cvadricipital este singurul care solicita in mod direct rotula.

Unghiul pe care-l face tendonul rotulian si cel cvadricipital este deschis in afara.

In plan transversal,rotula este mentinuta pe loc de aripioarele rotulei,intarite de vastul intern,vastul extern,fascia lata si ligamentele menisco-rotuliene.

Un sistem de chingi prerotuliene mentine rotula ca intr-un hamac(expansiunile directe si incrucisate ale vastilor,expansiunile croitorului si a fasciei lata,aponevroza gambiera).

Fibrele superficiale ale dreptului anterior protejeaza rotula contra trohleei si cresc actiunea muschiului.