Bombina variegata (buhai de balta cu burta galbena)

Bombina variegata (buhai de balta cu burta galbena)

Denumire stiintifica :

Bombina variegata ( Linnaeus

Incadrare taxonomica :

Clasa Amphibia

Ordinul Anura

Suprafamilia Discoglossidae

Familia Bombinatoridae

I.         Identificarea speciei

Descrierea speciei

Corp de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5 cm. Forma corpului este mai indesata decat la Bombina bombina. Corpul este aplatizat, capul mare, mai lat decat lung, botul rotunjit. Pupila triunghiulara sau in forma de inima. Cuta gulara slab conturata. Negii de pe partea dorsala, la masculi, au un spin cornos negru puternic, inconjurat de numerosi spini mici si ascutiti. Negii nu sunt grupati sau dispusi simetric. Pielea pe abdomen aproape neteda. Pori mici, izolati, raspanditi si pe partea inferioara a membrelor si foarte numerosi pe talpa piciorului. Secretia glandulara este extrem de toxica. Masculii se deosebesc de femele printr-o forma mai zvelta a corpului. Calozitatile nuptiale sunt bine dezvoltate si prezente aproape toata vara, vizibile si pe perioada hibernarii. Nu poseda sac vocal dar in privinta oracaitului se aseamana cu Bombina bombina, doar ca frecventa sunetelor este mai mare, o data pe secunda. Spatele cafeniu-pamantiu sau cenusiu, galbui sau masliniu mai mult sau mai putin amestecat cu negru. Mai frecvent decat la Bombina bombina apar indivizi partial sau total verzi. Ventral marmorat, albastru-cenusiu pana la negricios cu campuri galbene, cu sau fara puncte albe. Coloritul este foarte intens, fiind folosit ca mijloc de avertizare asupra toxicitatii. Lateral cenusiu-albastrui. Varfurile degetelor galbene. Mormolocii au abdomenul cenusiu-albastrui, impestritat cu puncte mari, negre-albastrui. Palmele si talpile galbene sau portocalii.

II.       Biologia, ecologia si situatia speciei

Caracterele biologice

Reproducere : Reproducerea, de mai multe ori, din aprilie pana in iunie; la fiecare ponta, femela depune circa 100 de oua, destul de mari, izolat sau in pachete ce cad la fundul apei, unde se lipesc de plante. Uneori cand conditiile de mediu si hrana sunt favorabile, femela depune oua de mai multe ori in cursul unei saptamani.

Capacitatea de a depune doar cateva oua odata ii permite sa valorifice pentru reproducere orice ochi de apa, fara ca un eventual esec sa fie prea costisitor din punct de vedere al efortului reproductiv. in anii ploiosi, favorabili reproducerii, o pereche poate depune sute de oua, diseminate in timp si spatiu, asigurand astfel conditii bune de supravietuire pentru larve si limitand mult impactul pradatorismului.

Proiect: Fiziologia analizatorului vizual Proiect: Ereditatea - perechi identice, mostenirea unui singur factor, factorul X, gene imperfecte, incrucisarea genetica, penetranta, poligene

Larvele similare cu cele de Bombina bombina de care se deosebesc prin forma ovala a gurii, coloritul mai inchis si coada mai scurta.

 Dupa 8 - 10 zile, de la depunerea oualelor, apar mormolocii rosietici cu puncte cafenii pe spate, ventral cenusii-albastrui sau cafenii-cenusii, care iau aspect de adult incepand din iulie pana in septembrie.

Longevitate 20 - 25 de ani, iar in captivitate traind uneori pana la 30 de ani.

Comportament. Traieste de preferinta in smarcuri, in ape statatoare, aparand pe maluri dimineata si catre seara. Prin octombrie - noiembrie se ascund in namol sau se ingroapa in pamant, pentru iernare.

Este o specie rezistenta si longeviva, iar secretia toxica a glandelor dorsale o protejeaza foarte bine de eventualii pradatori. De aceea, aproape orice ochi de apa din cadrul arealului este populat de aceasta speciae care poate realiza aglomerari impresionante de indivizi in balti mici. Poate rezista si in ecosisteme foarte poluate.

Se deplaseaza bine pe uscat putand coloniza rapid noile balti aparute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupa zonele deteriorate in urma activitatilor umane (defrisari, constructii de drumuri, etc.) unde se formeaza balti temporare.

Ocupa orice ochi de apa, preponderent balti temporare, putadu-se reproduce inclusiv in denivelari ale solului ce contin un litru de apa, spre deosebire de Bombina bombina care prefera baltile mai mari din lunca sau valea apelor curgatoare. Este intalnita aproape pretutindeni unde gaseste un minim de umiditate, de la 150 m pana la aproape 2000 m altitudine.

Caractere ecologice : Este o specie cu activitate atat diurna cat si nocturna, preponderent acvatica, euritropa. Este sociabila, foarte multi indivizi de varste diferite putand convietui in balti mici.

Regim alimentar : Hrana consta din insecte, viermi, moluste mici, terestre si acvatice

Raspandire si statut de conservare : Raspandita in vestul si centru Europei cu exceptia peninsulei Iberice, Marii Britanii si Scandinaviei. Limita estica a arealului este reprezentata de Polonia, vestul Ucrainei, Romania, Bulgaria si Grecia.

In Romania este prezenta pretutindeni in zona de deal si munte (mai frecventa in M. Apuseni si podisul Transilvaniei). Semnalari neconfirmate in Dobrogea.

Statutul speciei

Specia este considerata ca fiind cu risc scazut ( IUCN, 2010 ).

Ea este protejata prin urmatoarele legi in vigoare :

Conventia de la Berna, anexa III

Legea 13/1993 ce ratifica Conventia de la Berna

Directiva Europeana 92/43/EEC

Legea 462/2001

Evolutia si starea populatiei : In ultimul deceniu s-a inregistrat un decline continuu al populatiilor de amfibieni cauzat direct sau indirect de activitatile umane.

Potentiale amenintari : degradarea, fragmentarea si distrugerea habitatelor ( in special a zonelor umede ), cresterea traficului auto si a turismului, colectarea si distrugerea directa de catre om, catastrofele naturale ( secete prelungite, inundatii, temperaturi extreme ), radiatiile ultraviolete, agentii patogeni si parazitii.

III.      Managementul speciei si al habitatului sau

restabilirea si mentinerea iazurilor de reproducere in padure si ferme

restabilirea si mentinerea coridoarelor de dispersie si de locuri potrivite pentru hibernare

gestionarea excesiva a pasunilor si controlarea pasunatului

evitarea poluarii si eutrofizarii iazurilor

evitarea lucrarilor forestiere in timpul reproducerii