Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Biologie


Qdidactic » didactica & scoala » biologie
Splina - organogeneza splinei



Splina - organogeneza splinei


Splina


Este cea mai mare acumulare de tesut limfoid din organism. Actioneaza ca un filtru masiv, interpus pe vasele sangvine, avand rol esential in imunitate si in retinerea antigenelor straine, a particulelor straine, a resturilor celulare. Este un sediu al raspunsului imun.

Structura histologica a splinei cuprinde: capsula si parenchimul splenic.

Capsula sau tunica fibroasa este formata din tesut conjunctiv dens neorientat, cu fibre de colagen, fibre elastice si celule musculare. Capsula trimite trabecule ce contin artere trabeculare si delimiteaza compartimente intercomunicante sau loji splenice, in care se gaseste parenchimul alcatuit din pulpa rosie si pulpa alba (fig. 10.6.).

















Fig. 10.6. Structura splinei - schema (dupa Liebich-1990)

1 - capsula; 2 - trabecula; 3 - artera si vena trabeculara; 4 - artera pulpei albe; 5 - artera limfonodulului; 6 - artere penicilate; 7 - capilare sinusoide; 8 - pulpa rosie-cordoane splenice; 9 - teci limfoide periarteriale; 10 - limfonodul secundar; 11 - zona marginala.


Parenchimul splenic sau pulpa splinei  este de doua feluri: pulpa rosie si pulpa alba.

Pulpa rosie este formata din cordoane splenice  si sinusuri venoase. Ocupa cea mai mare parte din parenchim.


Cordoanele splenice au o structura de baza (fibre de reticulina, celule reticulare, macrofage) in ochiurile careia se gasesc toate tipurile de elemente albe si un numar foarte mare de hematii.

Sinusurile venoase au diametrul neregulat si sunt situate intre cordoanele splenice. Nomina histologica - 1992 considera ca sinusurile venulare sunt venule postcapilare care leaga vasele capilare terminale de venele pulpei rosii. Sunt captusite de celule endoteliale, ce fagociteaza intens antigenele sub forma de particule. In ele se acumuleaza cea mai mare parte din sangele care patrunde in splina si contine numeroase celule fagocitare si producatoare de anticorpi.

Intre pulpa rosie si pulpa alba se interpune o zona marginala, care delimiteaza pulpa rosie de pulpa alba. Este o zona bogat irigata de numeroase arteriole terminale. In aceasta zona sunt retinute cele mai multe antigene provenite din sange. Contine atat limfocite T, cat si limfocite B. Este mai bogata in limfocite si plasmocite decat pulpa rosie.

Pulpa alba este formata din limfocite si celule inrudite, dispuse organizat intr-o retea de celule si fibre reticulare, formand teci limfoide periarteriolare si foliculi (noduli) limfatici.

Tecile limfoide periarteriolare sunt mansoane de limfocite organizate in jurul arteriolelor care se detaseaza din arterele trabeculare si patrund in lojile splenice, dand nastere la arterele pulpei albe. Fiecare teaca are o zona interna, bogata in limfocite T si o zona externa, bogata in limfocite B. Exista cercetari care sustin ca tecile sunt formate exclusiv din celule T, in timp ce foliculii (nodulii) sunt, in cea mai mare parte, formati din celule B.

Foliculii splenici primari au forma sferica sau ovalara, asemanandu-se cu cei din ganglionii limfatici. Sunt raspanditi din loc in loc sau imediat in afara tecilor limfoide periarteriorale, fiind situati mai frecvent la nivelul bifurcatiilor arterei centrale sau al ramificatiilor ei principale. Ei se transforma in foliculi germinali cu centrii germinativi, in timpul raspunsului imun.

Splina nu are circulatie limfatica, limfocitele intrand si iesind pe calea circulatiei sangvine (in cca. 6 ore, traverseaza campurile limfoide ale splinei). Artera spelnica se ramifica dupa ce patrunde in oragn in mai multe artere trabeculare, din care se desprind arterele lojilor splenice ce emit arterele pulpei albe, ce se ramifica in arterele centrale sau ale limfonodulilor. Arterele limfonodulilor se ramifica dand arteriole penicilate. Din arterele penicilate, sangele trece in capilarele poroase, situate la granita dintre tecile limfoide periarteriolare si zona marginala.


1. Organogeneza splinei


Splina are origine mezodermica. Apare in mezenterul embrionar dorsal, care leaga tubul digestiv de peretele dorsal al embrionului. In jurul unor ramificatii venoase care constiutie primordiul venei porte, mezenchimul adiacent se hiperplaziaza, formand un nodul de tesut mezenchimal mai dens, numit mugure splenic. Celulele mezenchimale se divid rapid, rezultand tesutul reticulat, endoteliul vaselor si parenchimul primitiv. O parte din celulele mezenchimale vor delimita viitoarele sinusuri, iar altele vor participa la formarea unei retele, in ochiurule careia se vor grupa celule de tip sangvin, provenite din celule mezenchimale locale.

Circulatia arteriala se instaleaza relativ tardiv, sangele arterial fiind drenat in formatiuni venoase dupa ce a strabatut ochiurile retelei. Pulpa rosie si pulpa alba se diferentiaza dupa stabilirea circulatiei arteriale. Dezvoltarea pulpei albe este dependenta de timus.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright