DUD ALB - tulpina, scoarta, lemnul

Genul Morus L

In acest gen sunt incluse peste 20 specii de arbori si arbusti originari din Asia, Africa si America de Nord. Ele prezinta muguri spiralati sau distici, cu cicatrice asezata si de forma caracteristica, cu frunze intregi, dintate sau neregulat lobate, variabile, flori monoice sau dioice, grupate in amenti pendenti, cele mascule cu 4 sepale si 4 stamine, iar cele femele cu 4 lacinii, astfel incat se poate conchide ca florile sunt pe tipul 4.

Fructul este o drupa falsa, mica, cu invelis carnos, iar fructele unei inflorescente compun duda (soroza).

Denumire stiintifica:              MORUS ALBA L.

Denumire populara: DUD ALB

Specie exotica devenita subspontana, deseori cultivata, de marimea a III-a, cu inaltimi ce pot depasi 15 m si diametre de pana la 1.5 m (figura a,b).

Tulpina este dreapta, ramificata de la mica inaltime.

Scoarta este brun-cenusie cu ritidom timpuriu larg si superficial crapat.

Lemnul asemanator cu cel de salcam, cu duramen galben-brun sau brun-roscat.

Coroana globuloasa cu ramuri lungi cu numeroase ramificatii secundare.

Lujeri zvelti, brun-cenusii, glabri sau slab pubescenti.

Muguri alterni, ovoizi,  mucronati, cu 5-7 solzi bruni, glabri.

Frunze lat ovate, de 6-18 cm, lung petiolate, intregi sau cu 3-5 lobi inegali,  serate, acute sau acuminate, usor cordate, pe fata verzi-deschis netede si glabre, pe dos razlet pubescente.

Flori verzui ce apar prin mai. Fructele sunt de tip soroza (dude), 1.5-2 cm, albe, rosiatice sau negricioase, cu pedunculi lungi cat ea, comestibile.

Maturitatea este timpurie, cu fructificatii anuale si abundente.

Longevitatea este de pana la 150 ani.

Dudul alb este originar din China si Japonia, fiind introdusa in Europa inca din sec. al VI-lea si apoi extinsa pentru cresterea viermilor de matase. In Romania a devenit subspontana in regiunea de campie si dealuri, in lunca si Delta Dunarii.

Este o specie de climat bland (specie termofila), suporta bine seceta si gerurile iernii, dar sufera la ingheturile tarzii.

Se dezvolta bine pe soluri usoare, fertile, cu suficienta umiditate, dar vegeteaza si pe terenuri batatorite din curti, marginea soselelor. Suporta si unele inundatii de scurta durata. Are un temperament de lumina, dar in tinerete necesita o oarecare protectie.

Denumire stiintifica:              MORUS NIGRA L.

Denumire populara: DUD NEGRU

Se deosebeste de dudul alb prin (figura  c):

coroana mai larga si mai deasa,

lujeri pubescenti,

muguri mai mari cu solzi mai putini,

frunze de obicei nelobate, adanc serate, la baza profund cordate, mai scurt petiolate, relativ groase, pe fata scabre, iar pe dos pubescente,

dude rosii-inchis sau negre, foarte scurt pedunculate,

Dudul negru este originar din Iran si Transcaucazia, iar in Romania este cultivat prin gradini, curti etc., dar mai rar decat dudul alb. Are o importanta sericicola redusa datorita frunzelor ce nu sunt consumate de viermele de matase. Se poate folosi in culturile forestiere din stepa si silvostepa.

Alte specii ale genului Morus

Morus rubra L. - China,

M. australis Poir. - China, Coreea, Japonia etc.