Flori de munte - forme, culori si arome

Flori de munte

Dincolo de aerul proaspat si de verdele reconfortant al padurii, pe munte ai sansa sa vezi si acele flori care dau culoare si umplu de farmec fanetele, poienile sau pasunile alpine.
Gingase si rezistente totodata, plantele salbatice cresc de la poalele si pana pe crestele muntilor, gasind conditii de viata prielnice atat in camp deschis, cat si la umbra copacilor.

Daca unele specii prefera vecinatatea racoroasa a paraurilor, altele se simt in largul lor in terenuri mlastinoase sau in frunzarul putrezit al padurii. Mai 'curajoase' si mai bine 'dotate' cu sisteme de protectie (forme pitice sau taratoare, dimensi-uni reduse, epiderma groasa, cu tepi sau perisori fini, ce formeaza o adevarata pasla, rezerve de apa in tesutul frunzei etc.) sunt plantele care reusesc sa 'colonizeze' stancile golase ale varfurilor de pana la 2.000 m altitudine. Ele trebuie sa faca fata conditiilor aride (vant, seceta, inghet) prezente aproape tot timpul anului.

Frunzele multor specii ofera surprize placute, la atingere sugerandu-ti o tesatura fina, matasoasa sau de catifea. De asemenea, aceste delicate flori emana mirosuri mai suave sau mai piperate, asociate cu gustul de ceai (menta, cimbrisor, sovarf, afin sau merisor), de condimente (usturoi, ceapa, hrean, busuioc) sau bauturi aromate (chimion, ienupar, angelica).

Flori de munte

Plante medicinale

• O mare parte dintre florile de munte contin principii farmacologice active, motiv pentru care sunt folosite ca: adjuvanti in tratamente medicamentoase, dezinfectante (musetel, codita soricelului), cicatrizante (patlagina, iarba talharului), calmante (odolean, hamei, tei) etc.
• De altfel, efecte curative recunoscute au plantele medicinale si aromatice in multe afectiuni ale aparatului digestiv (tintaura, sunatoarea, menta), respirator (ciubotica-cucului, lumanarica, podbalul), cardiovascular (talpa-gastei, saschiul mic, paducelul), genito-urinar (traista-ciobanului, orhidee, ghimpe).

Orhidee de munte (Ceahlau, Rarau, Retezat, Fagaras, intre 1.400-2.000 m)

Daca iubesti muntele

Ca sa ne putem bucura de frumusetea florei alpine nu numai noi, ci si generatiile care ne vor urma, ar trebui sa respectam cateva reguli de 'conduita montana':

• Nu rupe florile decat daca ai neaparata nevoie. Chiar daca le iei numai pentru a-ti infrumuseta camera, culege-le atunci cand esti aproape de cabana (se vestejesc usor) si intr-un numar rezonabil. Buchetele mici pot fi la fel de decorative daca sunt viu colorate.
• Nu smulge plantele cu radacina cu tot; astfel le vei permite sa se regenereze, chiar daca in anul in care le-ai rupt tulpina si florile isi vor inceta mai devreme vegetatia.
• Daca ai decis sa iti culegi singura plantele pentru ceai, fa-o intotdeauna cu grija, lasand si pentru altii.
• Incearca sa te familiarizezi putin cu muntele inainte de a-l escalada. Citind sau vorbind cu un cunoscator, vei afla amanunte pretioase, te vei orienta mai usor si vei reusi, poate, sa recunosti si sa protejezi anumite specii valoroase de plante.
• In locul florilor de colt, pe care le vei presa (si uita!) intre filele unei carti, alege drept amintire fotografiile facute intr-un cadru natural unic.
• Atrage-ti copiii in activitati ce presupun contactul cu natura, invata-i sa o pretuiasca si sa se bucure de bogatiile acesteia.
• Nu uita un lucru: daca te-ai simtit bine, vei dori sa revii. Si ce mare placere vei avea regasind neschimbate locurile de care te-ai legat sufleteste!