Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Chimie


Qdidactic » didactica & scoala » chimie
Cerc de chimie



Cerc de chimie


CERC DE CHIMIE




Tema: Aplicatii ale reactiilor chimice in stare solida


In prima parte a activitatii elevii vor fi familiarizati cu unele probleme privind tema de mai sus prin intermediul unui referat prezentat de un elev si apoi elevii vor obtine in laborator sticla.

La sfarsitul activitatii de cerc, elevii vor fi capabili:

O1 - sa indice principalele aplicatii ale reactiilor chimice in stare solida;

O2 - sa indice modul de obtinere a sticlei in laborator;

O3 - sa aplice teoria in practica.



Referat


Tema: Aplicatii ale reactiilor chimice in stare solida


Sticlele


Sticlele sunt materiale care la temperatura normala formeaza o masa rigida cu forma proprie, rezistenta mecanica, cu duritate mare si cu spartura concoidala. La temperaturi inalte, sticlele se comporta ca lichidele subracite cu viscozitate mare.

Sticla comuna este sticla silico-calco-sodica cu compozitia aproximativa:

Na2O .CaO.6SiO2.

Inlocuirea Na2O cu K2O duce la formarea unei sticle mai rezistente la variatiile de temperatura. Sticlele de potasiu (sticla de Turingia, sticla de Boemia) au compozitia data de formula K2O.CaO.SiO2 si se folosesc la fabricarea sticlariei de laborator. Sticla pe baza de oxid de plumb are compozitia aproximativa: K2O.PbO. SiO2. Aceasta sticla se foloseste la fabricarea cristalului. Aceasta sticla are o buna rezistenta chimica si termica si se foloseste la fabricarea termometrelor si a vaselor de laborator.




Masele ceramice


Faiantele si portelanurile


Faiantele se obtin din amestecuri in diferite proportii de argila, caolin, piatra de var si feldspat care se calcineaza la temperaturi ridicate. Faianta fina se obtine din caolin, feldspat si nisip cuatos. Faiantele fac parte din sistemul oxidic SiO2─Al2O3─CaO In care se mai cuprinde in diferite proportii oxid feric, oxizi alcalini si alti oxizi.

Portelanul se obtine din caolin (50%), cuart (25%) si feldspat (25%). Portelanurile fac parte din sistemul oxidic SiO2─Al2O3─MeI2O (MeIIO) unde MeI = Na, K si MeII = Ca, Ba.






Materialele refractare


Materialele refractare sunt produse ceramice care rezista la temperaturi ridicate, la actiunea diferitilor agenti agresivi (gaze, metale topite) si au proprietati mecanice bune (stabilitate la socuri termice). Ele se grupeaza:

refractare silica-argiloase si aluminoase care se folosesc la captusirea cuptoarelor de cocserie, otelarii, cuptoarelor pentru topirea sticlei, e.t.c.;

refractare magnezitice si dolomitice care se folosesc in siderurgie la vetrele si boltile cuptoarelor;

superrefractare care se folosesc la captusirea camerelor de combustie ale reactoarelor si rachetelor, la prepararea smalturilor de protectie la pistoanele motoarelor Diesel, la scuturile de intoarcere ale satelitilor.


Cimentul


Cimenturile sunt substantele care formeaza un mortar impreuna cu nisipul si care se intaresc numai in contact cu apa. Cel mai bun ciment intrebuintat astazi este cimentul tip Portland care se obtine prin calcinarea unui amestec de piatra de var si argila in proportii care sa asigure compozitia finala dorita. Compozitional, cimentul se incadreaza in sistemul oxidic: CaO─Al2O3─Fe2O3─SiO2. Proprietatile diferitelor sortimente de ciment variaza in functie de compozitie si de tratamentul termic aplicat.



Culori minerale (pigmenti), culori ceramice


Culorile minerale sau pigmentii sunt substante minerale colorate in special oxizi din care unele se gasesc in natura, iar altele se sintetizeaza. Pigmentii se folosesc la colorarea mortarurilor ,la prepararea vopselelor in ulei, la colorarea unor mase plastice, a sticlei, emailurilor, e.t.c.. In aceasta grupa sunt cuprinsi:

oxizi simpli - BaO, TiO2, ZnO de culoare alba; Fe2O3 - galben; Pb3O4- rosu- portocaliu;

oxizi dubli - Fe2O3.MnO2-brun; Co2O3.SiO2-albastru; ZnO.Al2O3-verde.

Culorile ceramice sunt substante folosite la colorarea obiectelor din argila comuna, faianta, portelan, e.t.c.. Ca exemple de culori ceramice sunt o serie de spineli sintetizati pe cale termica din oxizi: Cr2O3.Al2O3, FeO.Al2O3, ZnO.Co2O3.


Materiale pentru electronica si electrotehnica


Materiale electroceramice


Aceste materiale sunt folosite ca izolatori, dielectrici, condensatori, capacitati, rezistente, semiconductori. Izolatori de inalta frecventa se fabrica din sisteme de oxizice care contin dioxid de zirconiu, cum sunt: MeO.ZrO2 (Me=Mg,Ca,Ba). Dielectricii cu constanta dielectrica mare, utilizati pentru construirea condensatoarelor se fabrica din sisteme oxidice de tipul: SrO─TiO2, CoO─TiO2, SrO─ZrO2. Oxizii dubli ai metalelor tranzitionale sunt semiconductori de tip n sau p si se folosesc ca materiale de baza la fabricarea tranzistorilor.


Feritele


Feritele sunt spineli analogi ai magnetitei (FeO-Fe2O3). In ferite ionul Fe2+ din FeO este inlocuit cu ion de Mn2+, Co2+, Ni2+, Cu2+, Zn2+, Cd2+. Feritele se folosesc in radiotehnica, televiziune, telecomunicatii, calculatoare, e.t.c.. Pentru antenele magnetice se folosesc feritele din Mn-Zn sau Ni-Zn. Din diferite ferite se confectioneaza matrice de memorie, decodificatoare, circuite logice pentru calculatoare.




Substante luminescente


Substantele luminescente sau luminoforii sunt constituiti dintr-o retea de baza cu structura cristalina bine formata care este activata cu o cantitate mica de ioni straini numiti activatori.

Luminoforii sunt folositi la construirea corpurilor de iluminat moderne a unei serii de ecrane ale aparatelor roentgen, a cinescoapelor, a aparatelor radar, e.t.c.. Luminoforii folositi in tehnica iluminatului fluorescent sunt: halofosfatul de calciu activat cu antimoniu si mangan, fluorogermanatul de magneziu activat cu mangan, vanadatul de уttriu activat cu europiu.

Luminoforii folositi la construirea cinescoapelor pentru televizoarele alb-negru si color, ecrane radar, ecrane pentru monitoare, ecrane roetgen, ecrane medicale sunt de tipul: sulfura de zinc activata cu argint, sulfura dubla de zinc si cadmiu activata cu argint, wolframatul de calciu, oxisulfura de уttriu activata cu europiu.



Lucrare practica


Obtinerea sticlei in laborator


Aparatura folosita: cuptor electric de laborator, care sa dea temperaturi ridicandu-se

pana la 7000C, balanta obisnuita, capsula de portelan.


Materiale (reactivi): nisip cuartos, acid boric (H3BO3), oxid de plumb (Pb3O4).


Mod de lucru:

Se pregateste amestecul necesar din care se naste sticla: 10 parti nisip cuartos, 20 parti acid boric, 70 parti de oxid de plumb. Materialele se vor cantari pe o balanta obisnuita, dupa care se amesteca foarte bine in asa fel incat sa nu mai putem deosebi cu ochiul liber portiunilor diferitilor componenti ale amestecului respectiv.

Pe fundul cuptorului se presara un strat de nisip avand grosimea de 1-2 cm, al carui rol este de a feri cuptorul de stricaciuni, in cazul cand se sparge vasul in care se topeste sticla.

Se pune pe cuptor, deasupra stratului de nisip, capsula goala si se pune cuptorul electric in priza. Dupa ce cuptorul s-a incalzit la rosu, se apuca cu clestele de laborator capsula, se trage deoparte si se aseaza pe o bucata de azbest. Cu lingurita se introduce in capsula putin cate putin amestecul format (nu se umple pana la margine capsula).

Se acopera capsula cu un capac si se pune la incalzit pana cand in capsula se obtine un strat de masa sticloasa topita, cu bule gazoase. Deasupra acestui strat se presara iar din amestec si se continua incalzirea.

Urmeaza o perioada de asteptare. Bulele gazoase care se degajau in cantitate mare incep sa-si micsoreze numarul si in sfarsit , inceteaza totul. S-a obtinut, in acest moment, o masa sticloasa, topita, transparenta. Se intrerupe curentul in cuptorul electric. In capsula se gaseste, deci, sticla: nu e de calitate superioara, dar totusi este sticla adevarata care s-a preparat in laboratorul de chimie.

Dupa ce masa sticloasa s-a racit putin se scoate capsula din cuptor cu ajutorul unor clesti avand grija sa nu se raceasca brusc, ci incet. Masa care se raceste se ingroasa treptat. Cand devine asemanatoare, in ceea ce priveste consistenta, cu mierea de albine, se introduce in capsula tinuta in pozitie inclinata capatul unui tubulet metalic sau de portelan.

Se rasuceste in amestecul fierbinte in asa fel incat masa sticloasa sa adere bine de acesta, apoi il scoatem din capsula si suflam prin el aer. La capatul tubului se formeaza o basica de sticla.


Concluzie:


Valoarea formativa a unor astfel de sedinte de cerc este determinata de cresterea ponderii activitatii independente a elevilor, de accentuarea caracterului practic-aplicativ, de formarea unor priceperi si deprinderi privind folosirea aparaturii si a ustensilelor de laborator precum si efectuarea experimentelor de dobandire a increderii in fortele proprii, rabdarii si perseverentei necesare incercarilor care duc la realizarea scopului propus.























Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

Chimie




Analize pe aceeasi tema


Calcule cu marimi si unitati importante in chimie
Test ARENE - chimie
Acidul hipuric
Raport de incercare
Centrul activ si mecanismul de actiune al enzimelor
Determinarea masei moleculare a substantei dizolvate prin metoda crioscopica
Cerc de chimie
Identificarea C,H,N,S,X - identificarea carbonului si hidrogenu= lui - practica chimiei organice
Reactii pentru compusi cu functiuni simple azotate
Comportarea chimica a metalelor de tip p - reactia cu nemetalele



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.