Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Didactica


Qdidactic » didactica & scoala » didactica
Compunerea de probleme dupa un exercitiu dat



Compunerea de probleme dupa un exercitiu dat


Compunerea de probleme dupa un exercitiu dat


Una dintre formele superioare ale meditatiei intelectuale o constituie crearea de probleme dupa un exercitiu dat. Aceasta sarcina din punct de vedere logic consta in inversarea caii clasice de rezolvare de probleme, iar din punct de vedere intelectual consta in aplicarea cunostintelor matematice dobandite in viata practica prin crearea de texte, care da posibilitatea elevilor sa ilustreze din punct de vedere matematic rezolvarea diferitelor aspecte ale vietii.

Inca din clasa I am cautat ca problemele rezolvate cu elevii sa fie asezate sub forma de exercitiu. Aceasta modalitate a usurat compunerea de probleme dupa un exercitiu. Am desfasurat astfel de activitati sub forma de joc, ceea ce a antrenat intregul colectiv de elevi.

Pe mai multe cartonase am scris diferite exercitii de adunare si scadere. De la fiecare rand am desemnat un elev care si-a ales un cartonas, apoi a trecut la loc si impreuna cu colegii de pe randul sau a citit ce este scris pe cartonas si li s-a cerut sa compuna o problema care sa se poata rezolva dupa operatia sau operatiile ce erau scrise pe cartonas. Fiind antrenata intreaga clasa, castiga randul care a compus mai multe si variate probleme dupa cartonasul sau.

Cartonasele pot cuprinde doua sau mai multe exercitii. Exemplu:

5 + 4 = 18 - 5 = 40 + 20 =

10 + 3 = 3 + 6 = 60 - 30 =

Elevii au fost indrumati sa se inspire in compunerea problemelor din diferitele



actiuni ce le intreprind ei, parintii, oamenii in general.

Folosind jocul in dezvoltarea gandirii independente si a creativitatii, se evita impresia de efort, lucreaza in conditii de competivitate, trec astfel cu usurinta pragul primelor inceputuri. Spre sfarsitul clasei I exercitiile dupa care se compun problemele ridica mai multa dificultate; pentru a trece de aceasta am rezolvat mai intai cu intreaga clasa probleme si apoi le-am cerut elevilor sa le puna sub forma de exercitiu. Astfel am pornit de la o problema care se rezolva prin doua operatii:

"La un camin de prescolari s-au adus de dimineata 42 franzele, iar la pranz 37 franzele. S-au consumat 53 de franzele. Cate au ramas?"

I. 43 + 37 = 79 (franzele s-au adus in total) II. 47 + 37 - 59 = 26 (franzele)

79 - 53 = 26 (franzele au ramas)

Punand problema sub forma de exercitiu, le-am cerut sa creeze si ei o problema pe care sa o rezolve tot prin acest exercitiu.

S-au dat si alte exercitii dupa care elevii au creat probleme, in semestrul al II-lea

introducand si parantezele

66 - (23 + 42) = (26 + 32) + (26 + 32 -12) =

Incepand cu clasa a III-a posibilitatea crearii problemelor pe baza de exercitii se imbogateste deoarece cunosc si alte doua operatii: inmultirea si impartirea. Numarul problemelor ce se pot constitui pe baza unor exercitii este nelimitat si de aceea am creat posibilitatea fiecarui elev sa-si arate originalitatea in compunerea problemelor.


La inceput doar un numar mic de elevi compuneau probleme cand exercitiul era mai complicat. Dupa mai multe exercitii - munca independenta, teme acasa, lucru la tabla - am reusit ca cei mai multi elevi sa compuna si sa rezolve corect probleme, cativa au compus partial, iar 2 elevi nu au compus deloc.

Am insistat cu ultimele 2 categorii in a rezolva cat mai multe probleme pe care le-au pus sub forma de exercitiu si apoi au creat probleme cu exercitiul obtinut.

In clasele a II-a si a IV-a am combinat acest procedeu cu cel al folosirii schemei de rezolvare.

Schema ca model ideal a devenit si in aceasta situatie elementul pivot al activitatii cognitive in dezvoltarea capacitatii matematice la elevi ceea ce ii confirma valoarea si eficienta in ordonarea gandirii elevilor in diferite situatii.

Aceasta relatie in mod schematic se prezinta astfel:



TEXT EXERCITIU


SCHEMA


EXERCITIU TEXT

Pentru a ilustra cele relatate voi ilustra calea de creare a unui text pe baza unui exercitiu dat folosind ca element intermediar schema:

1. Exemplu la clasa a IV- a

Exercitiu : (880 : 8) + (900 : 9) + (484 : 4) = d

Schema:

? a ? b ? c ? d

880 : 8 900: 9 484 : 4 a + b + c

2. Exercitiu: 312 - (a : 4) - (a : 8) x 3 =

Schema

? a ? b ? c ? d

312 a : 4 a : 8 x 3 a - b - c

Exercitiul dat ca forma generalizata prin intermediul schemei se transforma in judecati partiale ceea ce usureaza actiunea de rezolvare. Generalizarea structurii logice a textelor pe baza exercitiului dat prin intermediul schemei este un proces ce se desfasoara treptat etapa de etapa, plecand de la forma cea mai simpla in mod gradat pana la nivelul textului complet. Schema prin structura in ambele situatii sugereaza planul rezolvarii problemei si ordinea operatiilor efectuate partial sau printr-un singur exercitiu.

Prin acest procedeu, pe langa faptul ca dezvoltam flexibilitatea gandirii, educam creativitatea, suntem siguri ca elevii stapanesc bine o notiune, o regula pentru ca pot s-o ilustreze complet prin exemple corespunzatoare.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright