Metode moderne de invatare

Metode moderne  de invatare

Abordarea conceptuala a strategiilor, metodelor, tehnicilor si procedeelor pe care un student le utilizeaza in activitatea sa de invatare independenta este pe cat de complexa pe atat de greu de sintetizat.

In studiul sau Invatarea academica independenta, Ioan Neacsu prezinta un repertoriu de metode de invatare necesare studentului pentru invatarea independenta: strategia lecturii contextuale (SLAC), metoda lecturii performante (MLP), tehnica RICAR (rasfoire, intrebari, citirea propriu-zisa, aprofundarea mesajului, recapitulare), tehnica SPIR (survey, preview, inview, review), tehnica PQRST (preview, questions, reading, summary, test), tehnica SQ3R (survey, questions, 3R-read, recite, revise), tehnica APASE (antrenamentul initial, planificarea, adaptarea, studiul activ, evaluare), tehnica MURDER (mood, understand, recall, digest, expand, review), metoda comentariului de text (MCT), tehnica lecturii cu redactarea de text scris (LRTS), metoda invatarii prin analiza de continut (MIAC), metoda hartii mentale (MHM), metoda invatarii prin demonstratie (MID), tehnica invatarii prin operatii de definire (TIOD), metoda monitorizarii intelegerii, mnemotehnici.

In cadrul curricumului invatamantului superior a fost introdusa un tip de invatare si anume invatarea reflexiva. Deoarece multe din experientele de invatare sunt neplanificate, experentiale, cheia pentru acest tip de invatare este reflectia, care trensforma experientele in invatare. In articolul Assesing reflective learning (Tom Bourner - Education & Training, 3003, pg. 267), autorii vorbesc despre cum se poate evalua invatarea reflexiva a sudentilor, ei realizeaza o paralela cu gandirea critica, abilitatea de a judeca idei si de a argumenta. Gandirea critica presupune intrebari de cautare asupra materialului si generarea propriilor idei. Ca instrumente ale gandirii critice si ale gandirii reflexive autorii precizeaza un set de intrebari. Aceste intrebari vor ajuta la realizarea evaluarii gandirii critice si reflexive a studentului.

Motivul pentru care anumite persoane sunt sarace in invatarea reflexiva este deoarece au un repertoriu limitat de intrebari de cautare reflexiva. Importanta este insa si oferirea oportunitatilor de a le practica.

Invatarea reflexiva nu este ceea ce se intampla cu un student, este ceea ce face studentul cu ceea ce i se intampla.

Gandirea critica si gandirea reflexiva impart doua stadii comune in structura lor:

1. conduc la rezultate constiente;

2. pun intrebari si raspund la intrebari de cautare.

In cazul gandirii critice primul stadiu este atins de metode ca ascultarea unei lecturi sau critica unei carti; al doilea stadiu se refera la ce face studentul cu continuturile cartii sau lecturii. In cazul invatarii reflexive, primul stadiu este atins prin revenirea asupra unei experiente trecute pentru a o revoca pe cat posibil ca insufletitoare si comprehensibila; al doilea stadiu este atins prin ceea ce face studentul cu ceea ce a fost revocat.

Literatura orientarii studentului spre studiu deseori face distinctia intre invatarea profunda (deep learning) si cea supercficiala (superficial learning).

Invatarea superficiala este asociata cu asimilarile necritice ale faptelor si opiniilor in timp de invatarea profunda este asociata cu gandirea critica.

Deep learning si surface learning nu sunt atribute individuale, o persoana le poate folosi pe amandoua in momente diferite sau in functie de preferinta pe care o are pentru una dintre ele.

Invatare profunda se concentreaza pe ceea ce este semnificant, transfera cunostintele anterioare celor noi, relateaza idei teoretice la experientele de fiecare zi, relateaza si distinge evidente si argumente, organizeaza structura continutului int-un tot coerent. Invatarea superficiala se concentreaza pe semne pe indicatori, informatia este simplu memorata iar faptele si conceptele sunt asociate nereflexiv, principiile nu sunt diferentiate de exemple, sarcina este tratata ca o obligatie externa

Invatarea de suprafata tinde sa fie traita ca o lupta dificila cu plictiseala si sentimentele depresive, fata de invatarea profunda care este traita ca o stare captivanta si provocari pline de satisfactii..