Portofoliul - modalitate de evaluare

PORTOFOLIUL - MODALITATE DE EVALUARE

"Ciclul existentei noastre este un sir de examene

in fata naturii, a societatii, a propriei constiinte".

(V. Pavlencu, 1986, Despre evaluare)

Definirea conceptului de evaluare

Incercarea de a de a raspunde la "Ce inseamna evaluarea ?" ne-a facut sa studiem acceptiunea mai multor pareri si sa redam formularile ce ni s-au parut mai explicite. Astfel ca, Ion T. Radu ("Evaluare in procesul didactic", 2005) afirma ca evaluarea este mai mult decat o tehnica, este o actiune complexa, un ansamblu de operatii mintale si actionale, intelectuale,atitudini, afecte despre care se presupune ca precizeaza:

• continuturile si obiectivele ce trebuie evaluate;
• in ce scop si in ce perspectiva se evalueaza;
• cand se evalueaza (la inceputul invatarii, pe parcursul acesteia, la sfarsit de bilant);
• cum se evalueaza;
• in ce fel se prelucreaza datele si cum se valorifica informatiile;
• pe baza caror criterii se evalueaza.

Conceptia sistemica si operatorie a lui Alain Kerlan (aparut,1991) despre evaluare, incearca sa o "radiografieze"[1]pornind de la mai multe intrebari cheie:

pentru ce se face? (ceea ce pune in evidenta functii ale evaluarii);

in raport cu ce? ("referintele" - criterii ale evaluarii);

ce? (ce se evalueaza?);

cum? (instrumentele si procedurile de evaluare).

Sintetizand notele definitorii, se poate considera ca, in sens larg, "evaluarea se refera la acea activitate prin care sunt colectate, prelucrate si interpretate informatiile privind starea si functionarea unui sistem, a rezultatelor pe care le obtine, activitate ce conduce la aprecierea acestora pe baza unor criterii si prin care este influentata evolutia sistemului"[2].

Tenbrik T.D. evidentiaza zece pasi in parcurgerea procesului evaluativ:

1. Specificarea judecatilor si a deciziilor ce trebuie adoptate.
2. Descrierea informatiilor necesare - schema datelor.
3. Localizarea informatiilor deja existente.
4. Decizia asupra modului (cum) si a momentului (cand)  in care se va obtine informatia necesara.
5. Elaborarea instrumentelor necesare colectarii datelor.
6. Obtinerea informatiei necesare.
7. Analiza si inregistrarea informatiei (interpretarea datelor).
8. Emiterea judecatilor de valoare.
9. Sintetizarea si raportarea rezultatelor evaluarii, a concluziilor.
10. Luarea deciziilor.

Rezulta, deci, ca trei concepte definesc actul evaluativ:

masurare (culegerea de informatii)

apreciere (judecata)

decizie de ameliorare

La nivelul procesului de invatamant intereseaza nu numai desfasurarea evaluarii didactice ci si formarea si dezvoltarea capacitatii elevilor de autoevaluare. Astfel dezideratele educationale cuprind un registru nou de competente, spre deosebire de atributiile traditionale centrate pe transmiterea de informatii si evaluarea insusirii informatiilor transmise.

Metode alternative de evaluare

Metodele si tehnicile de evaluare s-au imbunatatit in scopul realizarii unor corelatii eficiente intre predare-invatare-evaluare si pentru a atinge dezideratele propuse pentru formarea personalitatii autonome, libere si creatoare.

Actiunea de evaluare instrumenteaza o serie de "metode variate dupa obiectul de studiu" (vezi "Dictionnaire de pedagogie", 1996, p. 124):

*metode cantitative, bazate pe tratarea statistica a nivelului de cunostinte si competente;

*metode calitative ce furnizeaza interpretari mai ales atunci cand se introduce un demers de tip expertiza;

*metodele alternative de evaluare: 

portofoliul;

hartile conceptuale;

proiectul;

jurnalul reflexiv;

tehnica 3-2-1;

metoda R.A.I.;

studiul de caz;

observarea sistematica a activitatii si a com-portamentului elevului;

fisa pentru activitatea personala a elevului;

investigatia;

interviul;

inregistrari audio si/sau video.

"Spre deosebire de metodele traditionale - precizeaza profesorul Ion T. Radu - care realizeaza evaluarea rezultatelor scolare obtinute pe un timp limitat si de regula cu o arie mai mare sau mai mica de continut, dar oricum definita - metodele alternative prezinta cel putin doua caracteristici:

- pe de o parte realizeaza evaluarea rezultatelor in stransa legatura cu instruirea/invatarea, de multe ori concomitent cu aceasta;

- indelungata, care vizeaza formarea unor capacitati, dobandirea de competente si mai ales schimbari in planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de invatare." (op. cit., pp. 223 - 224)

Portofoliul

Portofoliul reprezinta "cartea de vizita"[3] a elevului, prin care profesorul poate sa-i urmareasca progresul - in plan cognitiv, atitudinal si comportamental - la o anumita disciplina, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an scolar).

Reprezinta un pact intre elev si profesorul care trebuie sa-l ajute pe elev sa se autoevalueze. Profesorul discuta cu elevul despre ce trebuie sa stie si ce trebuie sa faca acesta de-a lungul procesului de invatare. La inceputul demersului educativ se realizeaza un diagnostic asupra necesitatilor elevului de invatare pentru a stabili obiectivele si criteriile de evaluare. Diagnosticul este facut de profesor si este discutat cu elevul implicat in evaluare.

Ce contine un portofoliu?

Portofoliul cuprinde:

- lista continutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecarei lucrari/fise,etc. si

numarul paginii la care se gaseste);

- argumentatia care explica ce lucrari sunt incluse in portofoliu, de ce este importanta fiecare si cum se articuleaza intre ele intr-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv;

- lucrarile pe care le face elevul individual sau in grup;

- rezumate;

- eseuri;

- articole, referate, comunicari;

- fise individuale de studiu;

- proiecte si experimente;

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

- temele de zi de zi ;

- probleme rezolvate;

- rapoarte scrise - de realizare a proiectelor;

- teste si lucrari semestriale;

- chestionare de atitudini;

- inregistrari, fotografii care reflecta activitatea desfasurata de elev individual sau impreuna cu colegii sai;

- observatii pe baza unor ghiduri de observatii;

- reflectiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucreaza;

- autoevaluari scrise de elev sau de membrii grupului;

- interviuri de evaluare;

- alte materiale, harti cognitive, contributii la activitate care reflecta participarea elevului/ grupului la derularea si solutionarea temei date;

- viitoare obiective pornind de la realizarile curente ale elevului/grupului, pe baza intereselor si a progreselor inregistrate;

- comentarii suplimentare si evaluari ale pro-fesorului, ale altor grupuri de invatare si/sau ale altor parti interesate, de exemplu parintii;

Portofoliul se compune in mod normal din materiale obligatorii si optionale, selectate de elev si/sau de profesor si care fac referire la diverse obiective si strategii cognitive. Asa cum afirma profesorul Ioan Cerghit, portofoliul cuprinde "o selectie dintre cele mai bune lucrari sau realizari personale ale elevului, cele care il reprezinta si care pun in evidenta progresele sale; care permit aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor, contributiilor personale. Alcatuirea portofoliului este o ocazie unica pentru elev de a se autoevalua, de a-si descoperi valoarea competentelor si eventualele greseli. In alti termeni, portofoliul este un instrument care imbina invatarea cu evaluarea continua, progresiva si multilaterala a procesului de activitate si a produsului final. Acesta sporeste motivatia invatarii." (Ioan Cerghit, 2002, p. 315)

Tipuri de portofolii

. Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selectie a celor mai importante lucrari);

. Portofoliu de progres sau de lucru (contine toate elementele desfasurate pe parcursul activitatii);

. Portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate, etc.)

Evaluarea portofoliului incepe de obicei prin explicarea de catre profesor, la inceputul perioadei, a obiectivelor invatarii in perioada pentru care se va primi nota. Profesorul si elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie sa le contina portofoliul si care sa dovedeasca indeplinirea obiectivelor invatarii (multi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor sa puna in portofoliu esantioane care sa le aminteasca mai tarziu de munca depusa).

Atunci cand elevul isi prezinta portofoliul, profesorul realizeaza de obicei un interviu cu acesta, trecand in revista lucrarile anexate, analizand atitudinea lui fata de munca depusa, laudandu-l pentru lucrurile bune, si ajutandu-l sa se concentreze asupra aspectelor care trebuie imbunatatite.

Evaluarea acestor produse se face multicriterial. De exemplu, criteriul conformitatii la teoria predata poate fi completat cu cel al inovativitatii si originalitatii. Fiecare produs cuprins in portofoliu poate fi evaluat din punct de vedere cantitativ (numarul de pagini, de exemplu), dar mai ales calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv, elementele noi, punctele forte, etc. De asemenea evaluarea portofoliului va fi supusa evaluarii efectelor pe care acest gen de evaluare l-a avut asupra dezvoltarii personalitatii, a capacitatii de autoevaluare si a competentelor de intercomunicare.

Portofoliul reprezinta un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate sa includa si alte elemente catre care se indreapta interesul elevului si pe care doreste sa le aprofundeze. Aceasta metoda alternativa de evaluare ofera fiecarui elev posibilitatea de a lucra in ritm propriu, stimuland implicarea activa in sarcinile de lucru si dezvoltand capacitatea de autoevaluare.

"Raportul de evaluare"(Portofoliul) - cum il numeste prof. I. T. Radu - are in vedere toate produsele elevilor si, in acelasi timp, progresul inregistrat de la o etapa la alta. El se substituie tot mai mult modului traditional de realizare a bilantului rezultatelor elevului(lor) prin media aritmetica "saraca in semnificatii privind evolutia scolara a acestuia"[4].

Cuprinzand obiectivele activitatii desfasurate de elev, o selectie a continuturilor, resursele folosite, gandurile elevilor asupra a ceea ce a lucrat, propriile concluzii de autoevaluare, materialele pot fi citite atat de profesor cat si de parinti sau colegi, fiind o sursa foarte buna de cunoastere a elevului care a lucrat la alcatuirea portofoliului.

Este o mapa deschisa in care tot timpul se mai poate adauga ceva, iar nota nu trebuie sa fie o presiune. Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere si indicilor stabiliti intr-un tabel de genul urmator:

Portofoliul reprezina un veritabil "portret pedagogic" al elevului relevand nivelul general de pregatire, rezultatele deosebite obtinute, interesele si aptitudinile demonstrate, capacitatile formate, atitudinile, dificultatile in invatare intampinate, corelatiile interdisciplinare, resursele pentru o invatare ulterioara, disponibilitatile de comunicare si de lucru in echipa, gradul de implicare in sarcina de lucru, perseverenta si constiinciozitatea, trasaturile de personalitate.

Notarea termenilor cheie alesi pentru portofoliu poate lua forma urmatoare:

Portofoliul in cazul metodei de invatare cooperativa[6]

Pregatirea pentru folosirea portofoliului presupune raspunsul la urmatoarele intrebari:

1. Cine alcatuieste portofoliul:

__ Elevii (individual) pe baza indicatiilor si cu ajutorul profesorului.

__ Elevii (individual) pe baza indicatiilor si cu ajutorul grupurilor de studiu.

__ Grupurile de baza (activitate individuala si de grup) pe baza indicatiilor si cu ajutorul profesorului.

2. Ce tip de portofoliu utilizam?

__ Portofoliu care cuprinde lucrarile cele mai bune

__ Portofoliu care demonstreaza progresul

3. Care sunt scopurile si obiectivele utilizarii portofoliului?

a., b., c.

4. Ce tipuri de mostre ar trebui sa fie incluse in portofoliu?

a., b., c.

5. Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie?

a., b., c.

6. Cine va alcatui formularele de evaluare si notare a portofoliilor?

___ Profesorii/metodistii ___ Elevii.

Forma pe care o poate imbraca portofoliul este fie o mapa cu documente, fie o cutie de carton in care se pot aduna: casete video, materiale, desene, picturi, fotografii ce reprezinta aspecte ale invatarii si/sau pe cei implicati in activitate.

Portofoliul poate fi folosit la orice varsta, la studenti, elevi chiar si la gradinita. De exemplu, prescolarii de cinci ani pot alcatui un portofoliu la disciplina educatie muzicala.

Acesta poate sa contina: inregistrari pe casete audio, fotografii in timp ce cantau, desene realizate de copii in legatura cu ce au invatat si au simtit pentru ca nu au invatat sa scrie, etc. Este ilustrat astfel modul in care au evoluat de-a lungul studiului muzicii, adunand materiale intr-o colectie pe care copiii pot oricand sa o revada si sa o completeze.

Scopul nu este neaparat cel al evaluarii ci mai ales cel de stimulare a invatarii, prin directa implicare a participantilor la activitate. Subiectii reflecta continuu asupra a ceea ce invata, existand o permanenta corelatie cu obiectivele. Indrumatorul trebuie sa fie deschis si sa sprijine cautarile copiilor

Avantajele folosirii portofoliului:

- portofoliul este un instrument flexibil, usor adaptabil la specificul disciplinei, clasei si conditiilor concrete ale activitatii;

- permite aprecierea si includerea in actul evaluarii a unor produse ale activitatii elevului care, in mod obisnuit, nu sunt avute in vedere; acest fapt incurajeaza exprimarea personala a elevului, angajarea lui in activitati de invatare mai complexe si mai creative, diversificarea cunostintelor, deprinderilor si abilitatilor exersate;

- evaluarea portofoliului este eliberata in mare parte de tensiunile si tonusul afectiv negativ care insotesc formele traditionale de evaluare; evaluarea devine astfel motivata si nu stresanta pentru elev;

- dezvolta capacitatea elevului de autoevaluare, acestia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci si asupra progreselor inregistrate;

- implica mai activ elevul in propria evaluare si in realizarea unor materiale care sa-l reprezinte cel mai bine;

Autoevaluarea este un proces de invatare, elevii asumandu-si responsabilitatea asupra activitatii desfasurate, regandindu-si propriul proces de invatare, de gandire si de evaluare. Metaevaluarea reprezinta propria reflectie asupra instrumentelor si procedurilor de autoevaluare.

Dezavantajul portofoliului este acela ca nu poate fi repede si usor de evaluat. Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflecta creativitatea si originalitatea elevului.

Ca metoda alternativa de evaluare, portofoliul solicita mai mult o apreciere calitativa decat cantitativa si este mai usor de aplicat pe grupuri mai mici. Profesorul il poate folosi pentru a evalua performantele elevilor, iar elevii il pot folosi pentru autoevaluare si ca modalitate de reflectie asupra invatarii.

Portofoliul nu este numai o metoda alternativa de evaluare a elevului. Prin materiale pe care le contine, el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei institutii cum ar fi Scoala Nr. . sau Liceul Nr. ., folosit fiind ca "o modalitate de a reprezenta un grup, o scoala chiar; este un exemplu reprezentativ al activitatii si al performantelor cursantilor unei scoli"[7]. Institutia scolara respectiva incearca astfel sa-si creeze o imagine in randul viitorilor cursanti ori in randul parintilor, aratandu-le mostre ale activitatilor si actiunilor desfasurate de elevi in scoala respectiva.

Poate fi considerat in acelasi timp un instrument complementar folosit de profesor in aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul in echipa, pe elaborarea de proiecte ample de cercetare si invatare. De asemenea, portofoliul este compatibil cu instruirea individualizata ca strategie centrata pe stilurile diferite de invatare.

Prin complexitatea si bogatia informatiei pe care o furnizeaza, sintetizand activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru, an scolar sau ciclu de invatamant), portofoliul poate constitui parte integranta a unei evaluari sumative sau a unei examinari.

Totusi sa nu uitam ca importanta modului in care facem interpretarea datelor unei evaluari (aprecierea sau judecata) in vederea ameliorarii, este foarte importanta. Sa tinem seama ca am putea sa distrugem creativitatea elevilor nostri din dorinta noastra de cuantificare si inregistrare a datelor.

Deci sa nu uitam:

"Avem frumusetea in noi, dar cat de orbi suntem! Multi oameni privesc minunile acestei lumi si par sa nu vada nimic. Orice clipa traita este un moment nou si unic al Universului, un moment care nu a mai existat niciodata si care nu se va mai intoarce in veci. Iar noi ii invatam pe copii, la scoala, ca doi si cu doi fac patru si ca Parisul e capitala Frantei. Cand vom ajunge oare sa-i invatam ceea ce sunt?

Fiecarui copil ar trebui sa-i spunem: Stii ce esti tu? Esti un miracol. Esti unic. In intreaga lume nu mai exista nici un copil identic cu tine. Au trecut milioane de ani si milioane de ani vor mai trece, dar niciodata nu va mai exista un copil ca tine. Uita-te la trupul tau - cat este de minunat! Picioarele tale, bratele tale, degetele tale indemanatice, felul in care te misti! Poti sa ajungi un Shakespeare, un Michelangelo, un Beethoven. In tine este toata forta. Da, esti un miracol!"[8]

BIBLOGRAFIE

1. AMABILE, 1997, Tereza M., Creativitatea ca mod de viata. Ghid pentru parinti si profesori, Editura Stiinta & Tehnica, Bucuresti;
2. OPREA, Crenguta - Lacrimioara, 2003, Pedagogie : alternative metodologice interactive, Editura Universitatii din Bucuresti;
3. RADU, Ion T., 2005, Evaluarea in procesul didactic, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti;
4. ROCO, Mihaela, 2001, Creativitate si Inteligenta Emotionala, Editura POLIROM, Bucuretti.

Intocmit, 15 mai, 2006

Inst. Sorina Victoria GROSU,

Eco - Scoala Nr. 11 "MIHAI EMINESCU", Pitesti, Arges

Adresa:     GROSU SORINA VICTORIA

Str. Gh. Doja, Bl. S 2, Sc.A, Et. 5, Ap. 16,

Cartier Calea Craiovei, Pitesti, cod. 0300, Judetul Arges

Mobil: 0724307726,

Tel. fix: 0248 250 959; 0348 402 643

E-mail: sorina_grosu@yahoo.com; sorina.grosu@gmail.com