Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate didactica Scoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Didactica


Qdidactic » didactica & scoala » didactica
Subiecte examen de licenta



Subiecte examen de licenta


SUBIECTE EXAMEN DE LICENTA

1. Lucrarea de rarire a arboretelor executata in arboretele amestecate in faza de desis se numeste:

2. Lucrarea de rarire a arboretelor pure, regenerate pe cale naturala si excesiv de dese, se numeste:

3. La degajari, in arboretele de foioase, varfurile exemplarelor coplestitoare se frang sau se taie:

4. Degajarile chimice se aplica doar arborilor individuali prin:

5. Cand incep sa se execute curatirile?

6. Care sunt sortimentele principale rezultate din curatiri?

7. Ce categorii de arbori se extrag la aplicarea rariturii de jos?

8. Cum sunt valorile medii (diametru, inaltime, suprafata de baza, volum) ale arborilor de extras in comparatie cu valorile medii caracteristice arboretului initial la raritura de jos?

9. Ce categorii de arbori se extrag la aplicarea rariturii de sus?

10. Cum este raportul dintre diametrul mediu al arborilor de extras si diametrul mediu al arboretului inainte de interventie la raritura de sus?

11. La aplicarea rariturii combinate, pentru ca efectul lor favorabil sa se manifeste integral, arborii ajutatori (folositori) este preferabil sa aiba:

12. Cat este raportul dintre volumul mediu al arborilor extrasi si volumul mediu al arboretului inainte de interventie la raritura combinata?

13. Taierile de regenerare specifice tratamentului taierilor succesive sunt:

14. La taierile succesive, taierile preparatorii au o intensitate:

15. Taierile de insamantare, la speciile cu semintis delicat, au o intensitate de maximum:

16. Consistenta arboretului dupa aplicarea taierii de punere in lumina in arborete de cvercinee se reduce pana la:

17. Cate taieri de punere in lumina se pot aplica in arboretele din specii cu temperament de lumina gen cvercinee?

18. Cate taieri de punere in lumina se pot aplica in arboretele din specii tolerante la umbrire gen fag sau brad?

19. Cand se poate aplica taierea definitiva in conditiile tarii noastre?

20. La ce inaltime a semintisului se recomanda aplicarea taierii definitive in gorunete si fagete pentru reducerea procentului de vatamare prin exploatare?

21. Taierile de regenerare specifice tratamentului taierilor progresive sunt:

22. Distanta intre ochiurile deschise la taierilor progresive este cuprinsa, in general, intre……inaltimi medii ale arboretului.

23. Care este marimea maxima a ochiurilor deschise prin aplicarea taierilor progresive in gorunete?

24. Pana la ce valoare se recomanda reducerea consistentei la deschiderea ochiurilor in gorunete?

25. Care este inaltimea maxima a semintisului de gorun si stejar la care se recomanda aplicarea taierii de racordare a ochiurilor pentru reducerea la maximum a vatamarilor de exploatare?

26. Cand se recomanda aplicarea taierii de racordare a ochiurilor in conditiile tarii noastre?

27. Care este lungimea perioadei speciale de regenerare la aplicarea taierilor progresive in stejarete?

28. Cat dureaza perioada de aplicare a taierilor de transformare spre gradinarit in arborete pluriene?

29. In ce arborete se recomanda aplicarea taierilor gradinarite pe arbori considerati individual?

30. Care este intensitatea taierilor gradinarite in situatia aplicarii unor rotatii scurte?

31. Care sunt procedeele de semanare directa pentru instalarea culturilor forestiere.

32. Ce metoda de impadurire este indicata in cazul completarii regenerarilor naturale din samanta:

33. In ce situatii plantarea  este singura solutie de instalare a vegetatiei forestiere:

34. In ce consta operatia de mocirlire a puietilor:

35. Care este principala particularitate a metodei de impadurire prin semanaturi directe:

36. Care este sortimentul de puieti cel mai mult utilizat in lucrari curente de impaduriri din tara noastra:

37. Ce se recomanda pentru evitarea toaletarii radacinii puietilor in vederea plantarii:

38. Care sunt etapele de dezvoltare a culturilor forestiere in intervalul de timp de la instalare pana la inchiderea  masivului.

39. Ce reda schema de impadurire atunci cand se urmareste instalarea de culturi forestiere, in care fiecare specie sa-si indeplineasca rolul atribuit in compozitia de impadurire adoptata:

40. In ce evidenta se inscrie u.c.f.-ul parcurs cu lucrari de impadurire pe baza procesului verbal de receptie finala a impaduririi.

41. Care este procentul minim de mentinere a puietilor sub a carui limita lucrarea de impadurire este considerata total compromisa:

42. Cum se recomanda asocierea speciilor secundare si arbustive cu speciile principale in vederea indeplinirii rolului cultural atribuit:

43. Cand se considera ca o cultura forestiera a atins reusita definitva:

44. In ce conditii se intervine cu lucrari de completari in cazul regenerarilor artificiale cu  calificativ de reusita foarte buna:

45. Cum se stabileste calificativul reusitei culturilor instalate (f. buna, buna, satisfacatoare, nesatisfacatoare) in urma controlului:

46. In ce constau revizuirile si cand se executa asemenea lucrari de ingrijire:

47. Ce material de impadurire trebuie folosit in lucrari de completare a culturilor forestiere:

48. Care sunt  categoriile de specii ce pot fi incluse intr-o compozitie de impadurire tinand seama de rolul atribuit acestora in viitorul ecosistem forestier:

49. Care sunt speciile  cu rol de protectie si ameliorare a solului intr-o cultura forestiera:

50. Ce verificari se realizeaza in culturile forestiere in perioada de la instalare si pana la reusita definitiva si cand se executa:

51. 51.Care sunt principalele principii pe care se fundamenteaza alegerea speciilor pentru infiintarea de culture forestiere viabile, stabile si valoroase:

52. Unde se realizeaza controlul  anual al culturilor:

53. Cum se stabileste calificativul privind reusita impaduririi:

54. Ce lucrari de ingrijire se aplica in culturi forestiere, in primul ani de la instalare, pentru asigurarea si mentinerea desimii optime pe perioada de crestere individuala a puietilor:

55. Cum se asigura principiul compatibilitatii la instalarea speciilor intr-o cultura forestiera: 

56. Cum se exprima ponderea de participare a speciilor intr-o compozitie (formula) de impadurire:

57. In ce raporturi se afla diversitatea compozitionala cu bonitatea statiunii cand se urmareste infiintarea de culturi amestecate:

58. Cand se executa plantarea puietilor cu radacini nude in lucrarile curente de impaduriri:

59. Care categorii de specii dintr-o compozitie complexa de impadurire se mentin in  arboretul  nou infiintat pana la exploatarea acestuia:

60. Ce precizeaza graficul schemei de impadurire in monoculturi de specii repede crescatoare:

61. In faza incipienta a unei gradatii:

62. Faza cresterii numerice a unei inmultiri in masa se caracterizeaza prin:

63. Faza de eruptie a unei inmultiri in masa se caracterizeaza prin:

64. Parazitarea daunatorilor este un factor:

65. Coeficientul de inmultire  a populatiei este raportul intre:

66. Coeficientul de crestere a gradatiei este raportul intre:

67. Numarul critic este:

68. Zona latenta este:

69. Depistarea prezentei daunatorilor:

70. Depistarea se poate efectua:

71. Prognoza curenta se face:


72. Prognoza pe timp scurt se face:

73. Unele boli provocate de virusuri la insecte se numesc:

74. Bacillus thuringiensis este folosit ca preparat de:

75. Beauveria bassiana este:

76. Care dintre ciupercile de mai jos poate produce imbolnaviri la larve de insecte:

77. Coccinella septempunctata ataca daunatorii ca:

78. Libelulele (Ord. Odonata) se caracterizeaza prin:

79. Speciile de Trichogramma paraziteaza pe faza de:

80. Sturmia scutellata este:

81. Utilizarea insectelor entomopatogene se face optimal de regula prin:

82. Pasarile insectivore mici  consuma estimativ pe zi:

83. Pasarile granivore:

84. Alomonii servesc la:

85. Feromonii sunt produsi de:

86. Metoda autocida consta in:

87. Juvenoizii de sinteza pot fi folositi la:

88. Imperecherea unor indivizi din aceeasi specie, dar din zone geografice indepartate,  poate  produce:

89. Feromonii de alarma sunt produsi:

90.  Feromonii sunt identificati cu ajutorul:

91. Caracteristici ale exploatarii lemnului in rarituri:

92. Metodele de exploatare recomandate in faza de codrisor (codru tanar):

93. Caracteristici ale conditiilor de lucru la exploatarea lemnului in taieri succesive:

94. Volumul arborelui mediu exploatat in taierile progresive:

95. Elementul ecosistemului forestier care trebuie sa fie protejat in mod deosebit in aplicarea taierilor progresive:

96. Caracteristici ale activitatii de exploatare in taierile gradinarite:

97. Caracterisitica principala a retelei de coletare in aplicarea taierilor gradinarite:

98. Elementul ecosistemului forestier care trebuie sa fie protejat in mod deosebit in aplicarea taierilor rase:

99. Elementul ecosistemului forestier care trebuie sa fie protejat in mod deosebit in aplicarea taierilor in crang:

100.  Diametrele recomandate la doborarea cu toporul a arborilor in crang:

101.  Caracteristica principala a conditiilor de lucru in exploatarea produselor accidentale si de igiena:

102.  Elementele in functie de care se stabilesc epocile si termenele de recoltare si clectare a lemnului:

103.  Clasificarea parchetelor in functie de prevederile referitoare la epocile si termenele de recoltare si colectare:

104.  Care sunt activitatile specifice exploatarii lemnului restrictionate, in timp, prin reglementarile in vigoare:

105.  Care este durata maxima de exploatare a unui parchet:

106.  Care sunt criteriile in functie de care se stabileste durata maxima de exploatare a unui parchet:

107.  Care sunt criteriile in functie de care se stabileste marimea minima a sondajului la verificarea actului de punere in valoare:

108.  Care este valoarea maxima a erorii de masurare pentru diametre, la verificarea actelor de punere in valoare:

109.  Care este valoarea maxima a erorii masurate admisa pentru inaltimi, in cazul in care se masoara 10 15 arbori cu diametrul apropiat de diametrul central, la verificarea actelor de punere in valoare:

110.  Care este valoarea maxima admisa a erorii de evaluare a clasei de calitate, pentru acceptarea actelor de punere in valoare:

111.  Intre ce valori trebuie sa fie cuprinsa eroarea de evaluare a clase de calitate pentru corectarea volumului lemnului de lucru, la verificarea actelor de punere in valoare:

112.  Care sunt caracteristicile arborilor inclusi in lotul de sondaj ce se masoara/ evalueaza, la verificarea actelor de punere in valoare:

113.  Care sunt conditiile necesare, care trebuie sa fie indeplinite simultan, pentru acceptarea, dupa verificare, a unui act de punere in valoare:

114.  Precizati un element care se verifica la controlul activitatii de exploatare :

115.  Care este scopul controlului activitatii de exploatare:

116.  Latimea maxima a martoanelor:

117.  Distantele recomandate la care trebuie sa se intrerupa martoanele la curatirea parchetelor de resturi de exploatare:

118.  Precizati un element care se verifica la reprimirea parchetelor:

119.  Care este procentul maxim din suprafata ocupata cu semintis – prevazuta in procesul verbal de predare a parchetului, in cazul taierilor definitive – care poate fi prejudiciat prin activitatea de exploatare:

120.  Care este numarul minim de puieti care trebuie sa ramana pe 1m2, in suprafetele cu semintis prevazute in procesul verbal de predare a parchetului in cazul taierilor definitive:

121.  Care sunt elementele principale la o curba circulara de racordare a doua aliniamente?

122.  Lungimea curbelor si a aliniamentelor de redresare trebuie sa fie

123.  Supralargirea curbei se amplaseaza pe

124.  Intensitatea traficului forestier se exprima in:

125.  Desimea retelei de cai de transport (D) se exprima in:

126.  Aliniamentele se racordeaza cu ajutorul curbelor:

127.  Profilul longitudinal al unui drum rezulta prin proiectia desfasurata pe un plan vertical

128.  Linia rosie reprezinta :

129.  Declivitatea maxima admisa se determina in raport din conditiile de miscare a vehiculelor pe drum in raport cu:

130.  Profilele transversale pot fi:

131.  Debleu reprezinta un profil transversal in

132.  Rambleu reprezinta un profil transversal in

133.  Latimea partii carosabile se determina in functie de

134.  Acostamentele fac parte din:

135.  Bombamentul in curba poate avea forma:

136.  Banda de incadrare este:

137.  Ecartamentul la funiculare este :

138.  Cablul purtator-tragator indeplineste functia de :

139.  Cablu tragator se monteaza in circuit

140.  Instalatiile cu cablu pasagere au o durata de functionare:

141.  Funicularul FP2 are:

142.  Funicularul tip Maneciu are:

143.  Instalatiile cu cablu scurte au lungimea de montare de

144.  Traversele de cale ferata sunt confectionate din

145.  In poza caii  se reprezinta:

146.  Materialul marunt de cale se foloseste pentru:

147.  Traveea este

148.  Culeea are  rolul :

149.  Podul dalat se caracterizeaza prin faptul ca:

150.  Nivelul apei in amonte nu trebuie sa depaseasca:

151.  In aplicarea metodei cresterii indicatoare la stabilirea posibilitati dupa formula P = mCi,   continuitatea recoltelor pe durata ciclului este asigurata prin intermediul:

152.  Flexibilitatea gospodaririi padurilor si adaptarea bioproductiei forestiere la cerintele economiei de piata se realizeaza prin:

153.  Marimea fondului de productie normal (optim) se exprima printr–un:

154.  Modelul structural al fondului de productie optim pentru o unitate de gospodarire se defineste in raport cu:

155.  Exploatabilitatea absoluta se considera realizata in momentul:

156.  Exploatabilitatea tehnica se considera realizata in momentul:

157.  Pentru arboretele din grupa a II–a functionala (TFV – VI):

158.  Pentru arboretele cu functii speciale de protectie, in regim de conservare (TFII) se stabileste:

159.  Pentru arboretele tratate in codru gradinarit, exploatabilitatea se exprima prin :

160.  In conditiile actuale, continuitatea se realizeaza cu:

161.  Continuitatea, in conditiile actuale este inteleasa:

162.  Criteriul just de apreciere a productivitatii unei paduri (sau unui arboret) il constituie:

163.  Modelul cresterii indicatoare contine in el:

164.  Amenajamentul interpreteaza tratamentul silvicultural:

165.  Ca tel de gospodarire pentru arboretele de codru regulat, cu functii de productie amenajamentul stabileste:

166.  Ca baza de amenajare, pentru arborete de codru regulat, amenajamentul stabileste :

167.  In codru gradinarit exploatablitatea, ca baza de amenajare se exprima prin:

168.  Ca baza de amenajare, tratamentul silvicultural exprima:

169.  Ciclului de productie din codru regulat, ii corespunde in codru gradinarit:

170.  Ca baza de amenajare, ciclul reprezinta:

171.  Procedeul cresterii indicatoare se apropie mai mult de:

172.  In codru gradinari, posibilitatea se calculeaza pe:

173.  Intensitatea taierilor in gradinarit depinde de:

174.  Rotatia in codru gradinarit se determina in functie de :

175.  Stabilirea posibilitatii in codru gradinarit se calculeaza in functie de:

176.  Rotatiei, in codru regulat ii corespunde:

177.  Diametrului–limita, in codru regulat ii corespunde:

178.  Posibilitatea anuala in gradinarit se recolteaza pe:

179.  Posibilitatea de gradinarit se calculeaza pe:

180.  Varstei exploatabilitatii arboretelor de codru regulat ii corespunde in gradinarit:

181.  Cum se calculeaza orientarea unei directii definita de doua puncte A si B de coordonate cunoscute:

182.  Ce puncte se determina prin intersectia inainte:

183.  Ce puncte se determina prin intersectia inapoi:

184.  Cate vize minime sunt necesare pentru determinarea cu control a coordonatelor unui punct prin intersectia inainte:

185.  Cate vize minime sunt necesare pentru determinarea cu control a coordonatelor unui punct prin intersectia inapoi:

186.   Care metoda de intersectie unghiulara este mai precisa:

187.  In zone accidentate prin ce metoda se determina cotele punctelor determinate planimetric prin intersectii unghiulare:

188.  In cazul vizelor lungi unghiurile verticale se masoara intre ce ore:

189.  Vizele de orientare trebuie sa fie:

190.  Vizele de determinare trebuie sa fie:

191.  Cu ce fel de vize lucreaza metoda drumuirii de nivelment geometric:

192.  Care  este relatia de calcul a orientarii unei laturi la o drumuire deschisa in cazul in care s-au masurat unghiurile orizontale interioare:

193.  Ce elemente se masoara intr-un punct de drumuire:

194.  Cum se controleaza unghiurile orizontale intr-un poligon inchis:

195.  Unde se vizeaza pe stadie pentru masurarea unghiurilor verticale:

196.  Cum se calculeaza coordonatele relative plane la metoda drumuirii:

197.  Cum se calculeaza relativa la metoda drumuirii:

198.  Cum se calculeaza coordonatele absolute ale unui punct de drumuire (2) in functie de punctul precedent (1)

199.  Suma coordonatelor relative intr-o drumuire inchisa teoretic este egala:

200.  Suma coordonatelor relative intr-o drumuire sprjinita pe doua puncte (A,B) teoretic este egala:

201.  Cu ce formula se reduc la orizont distantele (l) masurate pe cale optica cu stadie verticala:

202.  Ce elemente se masoara pe teren pentru determinarea unui punct radiat:

203.  Cum se calculeaza diferentele de nivel dintre punctul de drumuire stationat (A) si punctul radiat (1):

204.  Cum se calculeaza cota unui punct radiat H1  dintr-un punct de drumuire de cota cunoscuta (HA):

205.  La ridicarea detaliilor planimetrice prin metoda absciselor si ordonatelor pozitia unui punct rezulta in functie de:

206.  In ce conditii de teren se aplica metoda radierii de ridicare a detaliilor planimetrice:

207.  Cum se calculeaza unghiul  format de doua directii cunoscute (AB si AC) dintre care AB este mai mare:

208.  Cum se calculeaza coordonatele plane (x, y) ale unui punct P situat pe un aliniament determinat de doua puncte cunoscute (A si B) si care se gaseste la distanta l fata de punctul A:

209.  Cum se calculeaza distanta dintre doua puncte (A si B) cunoscute:

210.  Care este metoda cea mai potrivita pentru determinarea unei suprafete cu un contur oarecare:

211.  Ce se intelege prin valenta ecologica a speciei ?

212.  Dintre parametrii biostatistici ai unei populatii animale, fac parte:

213.  Natalitatea ecologica reprezinta:

214.  Efectivul populatiei poate fi definit ca raport intre:

215.  Pasarile „oaspeti de vara”, sunt:

216.  Raza de activitate zilnica este:

217.  Varsta maxima de reproductie a unui animal, reprezinta:

218.  Activitatea metabolica normala a unui animal se desfasoara, in general, intre:

219.  In functie de nevoile de apa, iepurele si prepelita sunt specii:

220.  Nisa, ca unitate structurala a ecosistemului, poate fi:

221.  Relatiile interspecifice se mai numesc:

222.  Fenomenul de agregare este:

223.  Adaptarile numite congruente, pot fi:

224.  Parazitismul este o relatie:

225.  Legea ciclului periodic, elaborata de Volterra si D’Ancona se refera la:

226.  In lanturile trofice, consumatorii pot fi:

227.  Vegetatia forestiera, ca sursa de hrana a vanatului, are o valoare minima, in:

228.  Prin prisma relatiei dintre om si populatiile de vanat, una din cauza disparitie bourului a fost:

229.  Comportamentul animalelor este studiat de:

230.  Comportamentul dobandit este sinonim cu:

231.  In cadrul comportamentului innascut se distinge:

232.  Reflexele conditionate sunt:

233.  Repaosul este:

234.  Ca semnal sonor, cantecul pasarilor reprezinta:

235.  Alomonii sunt:

236.  Kairomonii sunt:

237.  Teritorialismul reprezinta:

238.  Speciile monogame sunt:

239.  Colonia este:

240.  Dupa numarul de parteneri intalniti in timpul reproducerii, exista:

241.  Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca adancimea de fundare a unei lucrari hidrotehnice transversale.

242.  Elementele in functie de care se adopta lungimea radierului.

243.  Caracteristicile profilului trapezoidal de tip „clasic”, folosit pana in anul 1951, in tara noastra.

244.  Caracteristicile profilului pentagonal cu fruct marit, folosit intre in anii 1951 si 1955, in tara noastra.

245.  Avantajele barajului cu fundatie evazata, determinate de structura sa constructiva in „consola”.

246.  In ce consta efectul „autostabilitatii” barajului si la care tipuri de baraje se manifesta acest efect?

247.  Importanta, teoretica si practica, a profilelelor triunghiulare optime din punct de vedere economic.

248.  Notiunea de baraj „subdimensionat”.

249.  Cand nu survin diferite elemente restrictive, care dintre tipurile de baraje trebuie sa fie promovate in proiectare/executie.

250.  Deosebirea dintre „fascine” si „fascinaje”.

251.  Ce sunt palisadele.

252.  Variantele in care se pot confectiona fascinele simple.

253.  Asezarea fascinelor in profil transversal si fixarea acestora in  cadrul unui fascinaj.

254.  Cum se asigura intrarea in vegetatie a fascinajelor.

255.  Legarea si ancorarea gardurilor, in cazul cleionajelor duble.

256.  Distantarea celor doua garduri ale unui cleionaj si umplerea spatiului dintre aceste garduri.

257.  Punerea in opera a tipului clasic de prag din trunchiuri cu craci.

258.  Conditiile in care este/nu este indicata amplasarea pragurilor din zidarie de piatra uscata.

259.  Conditiile in care este/nu este indicata amplasarea lucrarilor transversale din gabioane.

260.  Ce se executa sub nivelul inferior al fundatiei unei lucrari transversale din gabioane.

261. Asezarea pietrei in corpul lucrarilor transversale din zidarie de piatra cu mortar.

262. Dozajele de ciment recomandate la prepararea mortarului.

263. Turnarea betonului in corpul lucrarilor transversale din beton si modul in care trebuie sa se procedeze in cazul intreruperii executiei acestor lucrari.

264. Principiul constructiv al lucrarilor transversale din zidarie mixta.

265. Perioada de utilizare in tara noastra a metoda pantei de compensatie (metoda clasica franceza) si ideea principala care statea la baza acestei metode.

266. Principiile metodei sustinerii reciproce a lucrarilor.

267. Principiile metodei nodurilor hidrotehnice.

268. Ideile pe care s-a fundamentat metoda romaneasca (metoda „apararii imediate a obiectivului din aval”).

269. Elementele in functie de care se stabileste necesarul de lucrari in cadrul metodei „apararii imediate a obiectivului din aval”.

270. Pericolele care apar din cauza incertitudinii in privinta realizarii pantei de proiectare.



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|

Didactica




Documente online pe aceeasi tema


Fisa de evaluare 6/7 ani
PROIECT DIDACTIC - succesul in invatarea scolara
PROIECT DIDACTIC - limba si comunicare - bucuriile primaverii – compunere dupa plan
Subiecte examen de licenta
Redactare de texte – limba engleza test
Fisa de evaluare pentru concursul de atribuire a gradatiei de merit
Invatarea - conditiile invatarii
Metode de invatare eficienta si rapida: invatarea globala sau analitica?
Eseul - cum sa faci un eseu - organizarea planului (clasarea ideilor)
Model de test la engleza



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.