MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007

CURRICULUM

pentru clasa a XII - a

Calificarea: tehnician agronom

PLAN DE INVATAMANT

LICEUL TEHNOLOGIC

Clasa a XII - a

Aria curriculara Tehnologii

Calificarea: tehnician agronom

Cultura de specialitate si instruire practica saptamanala                                             310 ore

Modulul I: Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase              Total ore/an 81

din care: laborator tehnologic 36

Modulul II: Tehnologia de cultivare a plantelor textile              Total ore/an 52

din care: laborator tehnologic 36

Modulul III: Managementul exploatatiei agricole                         Total ore/an 98

din care: laborator tehnologic 36

Modulul IV: Gestiune si evidenta economica                  Total ore/an 79

din care: laborator tehnologic 48

Total ore/an: 10 ore/saptamana x 31 saptamani = 310 ore

Stagii de pregatire practica                          150 ore

Modulul V: Tehnologia de cultivare a plantelor furajere         Total ore/an 102

din care: laborator tehnologic 102

Modulul VI: Legislatie si etica profesionala Total ore/an 48

din care: laborator tehnologic 48

Total ore/an: 30 ore/saptamana x 5 saptamani = 150 ore

Curriculum in dezvoltare locala                                                          124 ore

Modulul VII: Tehnologia de cultivare a plantelor                           

radacinoase si tuberculifere          Total ore/an 93

din care: laborator tehnologic 62

Modulul VIII: Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto       Total ore/an 31

din care: laborator tehnologic

Total ore/an: 4 ore/saptamana x 31 saptamani = 124 ore

Nota: Elevii vor efectua sub indrumarea maistrilor instructori autorizati, ore de conducerea tractorului, cate 2 ore pe saptamana si ore de conducere auto, cate o ora pe saptamana, pentru fiecare elev, cu scoaterea lor prin rotatie de la instruirea practica curenta si de la stagii de pregatire practica.

TOTAL GENERAL: 584 ore / an

NOTA INTRODUCTIVA

Agricultura reprezinta un domeniu de importanta majora in cadrul economiei nationale, produsele agricole fiind cautate atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Aceasta impune formarea unei forte de munca calificate in acest domeniu.

Pentru asigurarea cresterii cantitative si calitative a productiei agricole, prin valorificarea potentialului productiv national si aplicarea unor sisteme de agricultura ecologica stimulandu-se cresterea performantelor producatorilor agricoli si a competitivitatii produselor agroalimentare romanesti, pe piata interna si internationala este necesara pregatirea fortei de munca la nivelul standardelor europene.

In Romania exista importante suprafete agricole supuse eroziunii solului, inundatiilor, excesului de umiditate, salinizarii sau alcalinizarii ceea ce determina o scadere a potentialului productiv al acestora, unele chiar iesind din circuitul agricol.

De aceea se pune din ce in ce mai mult problema limitarii acestor fenomene negative dar si recuperarea suprafetelor afectate de acestea.

O buna practica agricola, folosirea cu eficienta a tehnologiilor, cunoasterea insusirilor solurilor afectate de aceste fenomene trebuie sa faca parte din cunostintele de baza ale unui tehnician in agricultura.

Calificarea Tehnician agronom se obtine prin formarea competentelor de la nivelul 3. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor sa dobandeasca suficiente abilitati si cunostinte care le vor permite sa continue pregatirea necesara pentru a putea intra pe piata muncii sau sa isi continue studiile.

Subliniem ca unitatile de competente pentru abilitatile cheie se formeaza si se aprofundeaza in fiecare modul, in principal pe instruire practica, dar se evalueaza o singura data, la modulul in care au fost agregate. Profesorul are obligatia sa cunoasca continutul unitatilor de competente cheie de la nivelul trei si sa-l implementeze in cadrul fiecarui modul pentru formarea abilitatilor cheie. De fapt, unitatile de competente tehnice generale si specializate reprezinta suportul pe care se formeaza si se evalueaza competentele pentru abilitatile cheie.

Programa se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi. Fiecarei unitati de competente ii corespund competente individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Continuturile tematice asociate competentelor individuale tehnice specializate permit realizarea acestora. Pe baza continuturilor din programa, sunt realizate competentele individuale tehnice specializate.

Programa scolara reprezinta elementul de baza in realizarea proiectarii didactice, ceea ce presupune lecturarea cu atentie a ei, astfel incat sa se aiba in vedere modul de parcurgere in ordine cronologica a continutului prezentat in aliniatul 1 din capitolul III, "Sugestii metodologice". Pentru ca programa sa-si dovedeasca din plin utilitatea in proiectare, ea trebuie studiata in corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala in care sunt stipulate criteriile de performanta, competentele individuale si probele de evaluare, necesare inregistrarii performantelor elevilor.

Mentionam ca modulele M1 - Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase si M2 - Tehnologia de cultivare a plantelor textile, se vor parcurge succesiv (M1 - M2). Celelalte module: Managementul exploatatiei agricole, Gestiune si evidenta economica, Tehnologia de cultivare a plantelor furajere, Legislatie si etica profesionala, Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere, Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto se studiaza in paralel.

RUTA DE PREGATIRE PENTRU CALIFICAREA TEHNICIAN AGRONOM

NIVEL 3

Tabelul nr. 1 LISTA UNITATILOR CHEIE SI A MODULELOR UNDE SUNT PARCURSE SI EVALUATE

MODULUL I - TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR OLEAGINOASE

I.            Nota introductiva

Modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase" este integrat in curriculum diferentiat din cultura de specialitate, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea tehnician agronom, nivel trei. Modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase" se studiaza intr-un numar de 81 de ore efectuate de catre profesorul inginer agronom.

Modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase" reprezinta unitatea de competente tehnice specializate "Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase". Desi aceasta unitate de competente nu se agrega sau contextualizeaza cu o unitate de competente pentru abilitatile cheie, consideram oportun sa mentionam si aici, unitatile de competente cheie care se formeaza in clasa a XII -a, nivelul trei, calificarea "tehnician agronom". Acestea sunt :

. Managementul relatiilor interpersonale

8. Procesarea datelor numerice

In programa sunt recomandate diverse activitati de invatare care se preteaza la modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase" si in special la pregatirea de specialitate, insa, profesorul isi poate alege alte activitati metodice adecvate conditiilor concrete din clasa si care permit realizarea continuturilor.

Din tabelul "Lista unitatilor cheie si a modulelor unde sunt parcurse si evaluate" aflat in prefata programei, observam ca modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase" nu se agrega cu nici o unitate de competente pentru abilitatile cheie.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

Unitati de competente tehnice specializate

19. Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase

Unitatea de competente se trateaza complet si se evalueaza la modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru abilitatile cheie, si competentele tehnice specializate se formeaza prin laborator tehnologic si instruire teoretica.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite pentru unitatile

de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru cele doua tipuri de

instruire. Pentru pregatirea modulului "Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase" sunt alocate un numar de 81 ore din care pentru laborator tehnologic 36 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul inginer agronom.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice.

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor, repartitie ce se va realiza in functie de conditiile si cerintele concrete din scoala.

2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase" se studiaza in clasa a XII-a, liceu tehnologic, ruta directa, intr-un numar total de 81 ore din care instruire teoretica 45 ore si laborator tehnologic 36 ore.

Pregatirea practica la calificarea tehnician agronom este efectuata in totalitate de catre profesorul inginer agronom. Ea se organizeaza saptamanal, in una din zile, 6 ore, reprezentand pregatirea practica curenta.

Pentru formarea competentelor individuale definite in Standardul de Pregatire Profesionala, si in mod deosebit a competentelor de executie, pregatirea practica se organizeaza pe grupe de minimum 10 elevi si se executa in laboratoarele de specialitate, in ferma didactica, sau la agentul economic, sub indrumarea profesorilor ingineri agronomi.

Proiectarea curriculum-ului scolar s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competente "Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase" cuantificata cu 1,5 credite.

Unitatea de competente are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a procesul de predare - invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea " tehnician agronom".

Utilizarea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, critica, imaginatia, creativitatea si ii deprind sa colaboreze si sa coopereze in cadrul echipei.

Procesul de predare - invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa le permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste propriul proces de invatare.

De aceea demersul didactic depus de profesorul inginer agronom trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea ,,tehnician agronom".

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare de nivel 3, care sa ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare - invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare, precum si a spatiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si competentele tehnice specializate definite.

Pentru o buna intelegere a celor specificate mai sus, exemplificam printr-o lectie care are ca obiectiv aplicarea lucrarilor de ingrijire a plantelor la cultura de floarea soarelui.

Scenariul didactic ar putea fi urmatorul:

- se imparte grupul de elevi in echipe de 3-4 elevi;

- se stabilesc punctele de lucru;

- se doteaza fiecare punct de lucru cu: fise de documentare, fise de lucru, postere, atlase botanice, caiete, creioane, creioane colorate, guma, colectii de plante vii, plante ierborizate, colectii de seminte. Elevii analizeaza fisele, isi organizeaza locul de munca, pregatesc caietele, recunosc speciile de buruieni din cultura de floarea soarelui, identifica metodele de combatere a buruienilor (stabilesc erbicidele folosite la cultura de floarea soarelui si lucrarile manuale si mecanice aplicate in acest scop).

La aceasta tema metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniata de observare, conversatia euristica, algoritmizarea, problematizarea. Elevul trebuie sa recunoasca buruienile monocotiledonate si dicotiledonate din cultura de floarea soarelui, dupa cum se cere in fisa de lucru. La rezolvarea sarcinilor din fisa de lucru, el trebuie sa colaboreze in permanenta cu membrii echipei, astfel incat rezultatul sa fie cel dorit.

Profesorul are menirea de a supraveghea, indruma si dirija echipele de elevi, intervenind in corectarea solutiilor date de acestia.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competente definita.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si de probele specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,, tehnician agronom", nivelul trei.

Exemplu:

Unitatea de competente:

19. Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase

Competenta:

19.3 Supravegheaza lucrarile de ingrijire a culturilor de plante oleaginoase pentru consum si pentru producerea de samanta.

Tema: Plantele uleioase

Numele candidatului

Locul de desfasurare

Data de inceput

Data de incheiere

Numele evaluatorului

Data de verificare

A. Analizarea indicilor de calitate ai semintelor de floarea soarelui si in pentru ulei folosite la semanat.

Prezentati speciile de buruieni din cultura de floarea soarelui:

B. Selectarea substantelor cu care se trateaza samanta plantelor oleaginoase inainte de semanat

Acestea sunt doar cateva sugestii de evaluare a competentelor. Ramane la latitudinea profesorului sa-si instrumenteze lectia in functie de resursele umane si materiale de care dispune. Recomandam folosirea frecventa a aplicatiilor practice.

Evaluarea se poate face si printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere multipla

Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

Viermele sarma se combate prin tratamente la samanta cu una din substantele:

a)      Furadan 35 ST

b)     Bavistin

c)      Diizocab 80 CE

1.2 Cu alegere duala

Incercuiti litera A daca afirmatia este adevarata si litera F daca este falsa:

A          F Pentru semanatul unui hectar de floarea soarelui se folosesc 20 - 30 kg samanta/ha

A          F Inainte de semanat, samanta de in se trateaza cu nitragin.

A          F Cantitatea de samanta la ha la inul mixt este 80 - 100 kg.

Itemi semiobiectivi

2.1 Cu raspuns scurt

Cantitatea de samanta folosita pentru semanatul unui ha de floarea soarelui este de .

2.2 De completare

Completati spatiile libere din textul de mai jos:

Perioada de semanat a inului este . . . . . . . cat mai timpuriu, cand s-a realizat in sol, la adancimea de . . . ., temperatura de 5 - 6 grade C.

2.3 Intrebari structurate

Observati cu atentie imaginile de mai jos (imagini cu daunatori la floarea soarelui) si raspundeti la urmatoarele intrebari:

a)      Ce daunatori sunt reprezentati in imagini?

b)     Prezentati modul de atac al fiecaruia.

c)      Precizati modalitatile de combatere.

Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Alcatuieste un eseu cu titlul « Samanta si semanatul la cultura de floarea soarelui » dupa urmatoarea structura de idei:

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca semintele bune de semanat;

Tratamente facute la samanta;

Epoca de semanat;

Densitatea de semanat;

Cantitatea de samanta folosita;

Adancimea de semanat

MODULUL II - TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR TEXTILE

I.            Nota introductiva

Modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor textile" este integrat in curriculum diferentiat din cultura de specialitate, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea tehnician agronom, nivelul trei. Modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor textile" se studiaza intr-un numar de 52 de ore efectuate de catre profesorul inginer agronom.

Modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor textile" reprezinta unitatea de competente tehnice specializate "Tehnologia de cultivare a plantelor textile". Desi aceasta unitate de competente nu se agrega sau contextualizeaza cu o unitate de competente pentru abilitatile cheie, consideram oportun sa mentionam si aici, unitatile de competente cheie care se formeaza in clasa a XII - a, nivelul trei, calificarea "tehnician agronom". Acestea sunt :

. Managementul relatiilor interpersonale

8. Procesarea datelor numerice

In programa sunt recomandate diverse activitati de invatare care se preteaza la modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor textile" si in special la pregatirea de specialitate, insa, profesorul isi poate alege alte activitati metodice adecvate conditiilor concrete din clasa si care permit realizarea continuturilor

Din tabelul "Lista unitatilor cheie si a modulelor unde sunt parcurse si evaluate" aflat in prefata programei, observam ca modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor textile" nu se agrega cu nici o unitate de competente pentru abilitatile cheie.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

Unitati de competente tehnice specializate

20. Tehnologia de cultivare a plantelor textile

Unitatea de competente se trateaza complet si se evalueaza la modulul " Tehnologia de cultivare a plantelor textile".

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru abilitatile cheie, si competentele tehnice specializate se formeaza prin laborator tehnologic si instruire teoretica.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite pentru unitatile

de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru cele doua tipuri de

instruire. Pentru pregatirea modulului "Tehnologia de cultivare a plantelor textile" sunt alocate un numar de 52 ore din care pentru laborator tehnologic 36 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul inginer agronom.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice.

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor, repartitie ce se va realiza in functie de conditiile si cerintele concrete din scoala.

2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor textile" se studiaza in clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, intr-un numar total de 36 ore laborator tehnologic si 16 ore de instruire teoretica.

Pregatirea practica la calificarea tehnician agronom este efectuata in totalitate de catre profesorul inginer agronom. Ea se organizeaza saptamanal, in una din zile, 6 ore, reprezentand pregatirea practica curenta.

Pentru formarea competentelor individuale definite in Standardul de Pregatire Profesionala, si in mod deosebit a competentelor de executie, pregatirea practica se organizeaza pe grupe de minimum 10 elevi si se executa in laboratoarele de specialitate, in ferma didactica, sau la agentul economic, sub indrumarea profesorilor ingineri agronomi.

Proiectarea curriculum-ului scolar s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competente " Tehnologia de cultivare a plantelor textile" cuantificata cu 1 credit.

Unitatea de competente are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a procesul de predare - invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea " tehnician agronom".

Utilizarea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, critica, imaginatia, creativitatea si ii deprind sa colaboreze si sa coopereze in cadrul echipei.

Procesul de predare - invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa le permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste propriul proces de invatare.

De aceea demersul didactic depus de profesorul inginer agronom trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea ,,tehnician agronom".

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare de nivel 3, care sa ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare - invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare, precum si a spatiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si competentele tehnice specializate definite.

Pentru o buna intelegere a celor specificate mai sus, exemplificam printr-o lectie care are ca obiectiv aplicarea lucrarilor de ingrijire a plantelor la cultura inului pentru fibre.

Scenariul didactic ar putea fi urmatorul:

- se imparte grupul de elevi in echipe de 3-4 elevi;

- se stabilesc punctele de lucru;

- se doteaza fiecare punct de lucru cu: fise de documentare, fise de lucru, postere, atlase botanice, caiete, creioane, creioane colorate, guma, colectii de plante vii, plante ierborizate, colectii de seminte. Elevii analizeaza fisele, isi organizeaza locul de munca, pregatesc caietele, recunosc speciile de buruieni din cultura inului pentru fibre, identifica metodele de combatere a buruienilor (stabilesc erbicidele folosite la cultura inului pentru fibre si lucrarile manuale si mecanice aplicate in acest scop).

La aceasta tema metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniata de observare, conversatia euristica, algoritmizarea, problematizarea. Elevul trebuie sa recunoasca buruienile monocotiledonate si dicotiledonate din cultura inului pentru fibre, dupa cum se cere in fisa de lucru. La rezolvarea sarcinilor din fisa de lucru, el trebuie sa colaboreze in permanenta cu membrii echipei, astfel incat rezultatul sa fie cel dorit.

Profesorul are menirea de a supraveghea, indruma si dirija echipele de elevi, intervenind in corectarea solutiilor date de acestia.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competente definita.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si de probele specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,, tehnician agronom", nivelul trei.

Exemplu:

Unitatea de competente:

20. Tehnologia de cultivare a plantelor textile

Competenta:

20.3 Supravegheaza lucrarile de ingrijire a culturilor de plante textile pentru consum si pentru producerea de samanta

Tema: Cultura inului pentru fibre

Numele candidatului

Locul de desfasurare

Data de inceput

Data de incheiere

Numele evaluatorului

Data de verificare

A. Analizarea speciilor de buruieni din culturile de camp

Prezentati speciile de buruieni din cultura inului pentru fibre:

B. Selectarea metodelor de combatere a buruienilor

Din pesticidele existente in esantioanele prezentate, selectati erbicidele care se pot folosi la cultura inului pentru fibre, in diferite faze de vegetatie:

Dicotex 40 EC, Buctril M, Glean, Diizocab, Lasso, Dual 500, Avadex BW EC, Fusilade Super.

Acestea sunt doar cateva sugestii de evaluare a competentelor. Ramane la latitudinea profesorului sa-si instrumenteze lectia in functie de resursele umane si materiale de care dispune. Recomandam folosirea frecventa a aplicatiilor practice.

Evaluarea se poate face si printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Tema: Lucrari de ingrijire aplicate la cultura canepii.

Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere multipla

Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

Puricele canepii se combate la avertizare cu:

a)      Pitezin

b)     Decis

c)      Peb+Lindan 5+3, Lindatox

d)     Fusilade Super

1.2 Cu alegere duala

Incercuiti litera A daca afirmatia este adevarata si litera F daca este falsa

A          F Combaterea buruienilor in culturile de canepa se realizeaza prin aplicarea masurilor

agrotehnice si a celor chimice.

A          F Combaterea chimica a bolilor consta numai in tratamente la samanta.

A          F Primavara, odata cu erbicidarea se aplica azot ca ingrasamant foliar sau uree dizolvata.

Itemi semiobiectivi

2.1 Cu raspuns scurt

Crusta ce apare dupa semanat si care ar impiedica rasarirea se distruge cu . . . . .. .

2.2 De completare

Completati spatiile libere din textul de mai jos :

Prin semanatul des si cresterea . . . . . . . ., canepa are capacitatea de a . . . . . prin umbrire si prin . . . . .. specific creat, nefiind necesare erbicidele in cazul canepii pentru frunze.

2.3 Intrebari structurate

Observati cu atentie imaginile de mai jos (imagini cu daunatori ai canepii) si raspundeti la urmatoarele intrebari :

a)      Ce daunatori sunt reprezentati in imagini?

b)     Prezentati modul de atac al fiecaruia.

c)      Precizati modalitatile de combatere.

Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Alcatuiti un eseu cu tema « Lucrarile de ingrijire la cultura inului pentru fibre » dupa urmatoarea structura de idei :

Metodele agrotehnice de combatere a buruienilor;

Substante chimice folosite pentru combaterea buruienilor;

Epoca de aplicare a erbicidelor folosite in scopul combaterii buruienilor;

Substante folosite pentru combaterea daunatorilor si dozele in care se aplica;

Substante folosite pentru combaterea bolilor si dozele in care se aplica.

MODULUL III - MANAGEMENTUL EXPLOATATIEI AGRICOLE

1. Nota introductiva

Modulul ' Managementul Exploatatiei Agricole' este integrat in curriculum diferentiat din cultura de specialitate, clasa XII-a liceu tehnologic ruta directa pentru calificarea "tehnician agronom" nivel 3.

Modulul "Managementul Exploatatiei Agricole" se studiaza intr-un numar de 98 de ore, din care 36 ore laborator tehnologic efectuate de profesorul de specialitate.

Modulul "Managementul Exploatatiei Agricole" reprezinta unitatea de competente tehnica generala Managementul Exploatatiei Agricole si se studiaza in paralel cu celelalte module din curriculum diferentiat.

Modulul este constituit din agregarea unitatii de competente tehnice generale Managementul exploatatiei agricole cu unitatea de competente pentru abilitati cheie Managementul relatiilor interpersonale. Agregarea s-a realizat prin intermediul conditiilor de aplicabilitate de la cele doua competente.

Unitatile de competenta tehnice generale si specializate reprezinta suportul pe care se formeaza si se evalueaza competentele pentru abilitatile cheie.

Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Unitati de competente cheie

Managementul relatiilor interpersonale

Unitati de competenta tehnice generale

Managementul exploatatiei agricole

Relevanta rezida din faptul ca cele doua unitati de competenta se parcurg si se evalueaza in cadrul modulului "Managementul exploatatiei agricole"

II.          TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice generale se formeaza prin laborator tehnologic si instruire teoretica.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competenta care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru cele 2 tipuri de instruire.

Pentru pregatirea modulului "Managementul Exploatatiei Agricole" sunt alocate un numar de 98 ore din care pentru laborator tehnologic 36 ore.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica a continutului care sta la baza planificarii calendaristice:

Numarul de ore alocate pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditii si cerintele concrete din unitatea scolara.

2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare /invatare

Procesul de predare-invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice generale.

Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice generale este imperios necesara implicarea responsabila atat a cadrelor didactice cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa-i stimuleze in procesul de invatare. .

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant.

Metode ca studiu de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, turul galeriilor, exercitiul, mozaicul, lucrul pe statiuni in care activitatea didactica este centrata pe elev, au eficienta maxima in procesul de predare-invatare.

Ele permit agregarea competentelor cheie cu cele generale si dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica ca si imaginatia si creativitatea.

Autoevaluarea este o metoda tot mai des utilizata, pentru a stimula elevii sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare-invatare eficient, elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor invatarii.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale ale realizarilor unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Pentru eficientizarea procesului de predare-invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, probe de evaluare si autoevaluare, astfel incat elevii sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si tehnice generale definite.

Exemplificam printr-o lectie in care se vizeaza formarea competentei: descrie fondul funciar.

Pentru aceasta sugeram urmatorul scenariu didactic:

se organizeaza colectivul de elevi pe grupe

fiecare grupa va primi legile:L18/1991 si L16/1996 cu modificarile si completarile ulterioare

elevii vor avea ca sarcina de lucru sa studieze legile respective

se discuta, se fac observatii pe marginea materialelor prezentate

Metoda dominanta este studiul de caz iar metodele subordonate sunt problematizarea si conversatia euristica.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competenta respectiva.

Multitudinea de instrumente de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raporturi sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare si autoevaluare pot fi orale, scrise si practice, in functie de cerintele unitatii de competenta.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarile respective.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. .

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Exemplu

Unitatea de competenta: 12. Managementul Exploatatiei Agricole

Competenta 12.2 Evalueaza structura organizatorica si procesuala a unei exploatatii agricole

(a)      Specificarea elementelor componente ale structurii procesuale a unei

exploatatiei agricole

Proba orala

1.A. Diferentiati elementele componente ale structurii procesuale

2. A. Grupati principale activitati ale unei exploatatii agricole in functie de functiunile acesteia:functiunea comerciala, de cercetare-dezvoltare, de productie, financiar-contabila, de resurse umane

(b)     Analizarea structurii organizatorice a unei unitati economice

Proba orala

1.B Diferentiati elementele de baza ale structurii organizatorice.

Proba scrisa

2. B Completati:

Structura----- ----- --------reprezinta totalitatea-------- ----- ------ ----- ----- ----------de munca, a ----- ----- ----------------, si conceptie, modul in care acestea sunt distribuite in timp si spatiu, precum si ----- ----- --------------- ce se stabilesc intre ele in vederea realizarii ----- ----- -------ale intreprinderii.

Completati spatiile punctate cu urmatoarele cuvinte sau expresii:

• Verigilor de productie
• Obiectivelor de baza
• Relatiile
• Persoanelor
• Organizatorica
• Compartimentelor

3. B Ca sistem principal al structurii generale a intreprinderii, structura organizatorica se divide in doua componente: structura organizatorica a conducerii intreprinderii si structura de productie si conceptie.

a) adevarat

b) fals

4.B Reprezentarea grafica a structurii organizatorice poarta denumirea de -------------

(c) Elaborarea instrumentelor specifice structurii organizatorice a unei

exploatatiei agricole

Proba practica

1.C Intocmiti organigrama unei exploatatii agricole in urma efectuarii unei vizite de lucru la o exploatatia agricola.

2.C Elaborati o fisa a postului in care sa precizati: descrierea postului si cerintele postului, pentru un manager de ferma din cadrul unei exploatatii agricole.

MODULUL IV - GESTIUNE SI EVIDENTA ECONOMICA

I.          Nota introductiva

Modulul "Gestiune si evidenta economica" este integrat in cultura de specialitate, clasa XII, ruta directa pentru calificarea Tehnician agronom, nivel 3.

Modulul se studiaza intru-un numar de 79 de ore din care 48 ore laborator tehnologic.

Modulul "Gestiune si evidenta economica" reprezinta unitatea de competente tehnice generale "Gestiune si evidenta economica" si se studiaza in paralel cu celelalte module din curriculum diferentiat.

Modulul "Gestiune si evidenta economica" este constituit din agregarea unitatii de competente tehnice generale "Gestiune si evidenta economica" cu unitatea de competente pentru abilitati cheie "Procesarea datelor numerice". Agregarea s-a realizat prin intermediul conditiilor de aplicabilitate de la cele doua unitati de competente.

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Unitati de competente cheie

8. Procesarea datelor numerice

Unitati de competente tehnice generale

10. Gestiune si evidenta economica

Relevanta rezida din faptul ca aceste unitati de competente se trateaza complet si se evalueaza in cadrul modulului "Gestiune si evidenta economica" .

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice generale se formeaza prin instruire teoretica si laborator tehnologic. Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul de specialitate.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului care sta la baza planificarii calendaristice:

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara.

2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare

Procesul de predare-invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice generale.

Pentru formarea competentelor individuale definite in Standardul de Pregatire Profesionala, si in mod deosebit a competentelor de executie, pregatirea practica se organizeaza pe grupe .

Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice generale se impune implicarea responsabila atat a elevilor cat si a profesorilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa-i stimuleze in procesul de invatare. De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarile corespunzatoare nivelului 3.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant.

Pentru eficientizarea procesului de predare-invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, a materialelor necesare si a spatiului de lucru.

Utilizarea unor metode in activitatea didactica centrata pe elev cum sunt studiul de caz, brainstorming-ul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice generale.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si competentele tehnice generale definite.

Exemplificam printr-o lectie in care se vizeaza formarea competentei de a completa documentele aferente inventarierii patrimoniului.

Pentru aceasta sugeram urmatorul scenariu:

- se organizeaza colectivul de elevi pe echipe si puncte de lucru ;

- fiecare punct de lucru este dotat cu documente specifice inventarierii si fise de lucru;

- profesorul va explica elevilor modul de completare a documentelor;

- elevii vor avea ca sarcina de lucru sa completeze documentele de inventariere :lista de inventar, proces verbal privind rezultatele inventarierii si registrul jurnal, corespunzator fiselor de lucru.

In final elevii vor prezenta solutiile la fisele de lucru din fiecare grupa. Se discuta, se fac observatii si impreuna cu profesorul se decide asupra solutiei corecte. La sfarsitul parcursului elevii sunt capabili sa intocmeasca documentele specifice inventarierii patrimoniului.

Metoda dominanta in acest scenariu este lucrul in echipa, iar metodele subordonate sunt studiul de caz, problematizarea, conversatia.

Intr-o astfel de lectie profesorul supravegheaza, indruma, dirijeaza si intervine in corectarea solutiilor date de elevi, deoarece activitatea didactica este centrata pe elev.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competenta definita.

Masura in care se formeaza la elevi competentele cheie si competentele tehnice din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta prin evaluare. Se pot utiliza metode clasice de evaluare dar si metode alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumente de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare-invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajator si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Evaluarea elevilor se face numai cu dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala, demonstrarea unei alte abilitati este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardele de Pregatire Profesionala pentru calificarile corespunzatoare nivelului 3.

Exemplu:

Unitatea de competente: 10. Gestiune si evidenta economica

Competenta 10.2 Completeaza documente de evidenta contabila si instrumente de decontare

(a)   Completeaza documente de evidenta specifice intrarilor /iesirilor de marfuri

1.A Proba practica

Se cunosc: se achizitioneaza 400 buc. Marfa A LA cost de achizitie 15000 lei/buc., 25 Kg marfa B la cost de achizitie 6500 lei/kg. Se cere sa se completeze factura fiscala si sa se intocmeasca nota de intrare - receptie stiind ca unitatea practica un adaos comercial de 30%.

( b) Utilizarea instrumentelor de decontare pentru incasari si plati

1.B. Proba orala

Caracterizati formele de decontare cu numerar si fara numerar

Proba practica

2.B. Societatea comerciala A plateste o factura fiscala prin banca societatii C , cu ordin de plata, in valoare de 11900000lei si incaseaza in numerar suma de 100.000 lei reprezentand contravaloarea unui serviciu prestat societatii B.

Se cere sa se intocmeasca instrumentele de decontare corespunzatoare.

( c) Verificarea corectitudinii intocmirii documentelor de evidenta

1.C. Completati:

Verificarea documentelor are ca scop ----- ----- ----------------- sau ----- ----- ------------- erorilor de fond si de forma, imbracand astfel doua forme: -------- ----- ------ ----- ----- ----.

2.C. Completati:

Verificarea de fond poate fi privita sub trei aspecte:-------- ----- ------ -------------.

3.C. Alegeti varianta corecta:

Verificarea de fond sub aspectul realitatii se refera la:

a.      respectarea termenului legal de intocmire

b.      intocmirea numarului de exemplare legal stabilit

c.       verificarea exactitatii calculelor aritmetice

MODULUL V - TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR FURAJERE

I.            Nota introductiva

Modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor furajere" este integrat in stagii de pregatire clasa a XII- a liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea tehnician agronom, nivelul trei. Modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor furajere" se studiaza intr-un numar de 102 ore din care laborator tehnologic 102. Orele de laborator tehnologic sunt efectuate de catre profesorul inginer de specialitate.

Modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor furajere" reprezinta unitatea de competente tehnice specializate "Tehnologia de cultivare a plantelor furajere". Desi aceasta unitate de competente nu se agrega sau contextualizeaza cu o unitate de competente pentru abilitatile cheie, consideram oportun sa mentionam si aici, unitatile de competente cheie care se formeaza in clasa a XII -a, nivelul trei, calificarea "tehnician agronom". Acestea sunt :

7. Managementul relatiilor interpersonale

8. Procesarea datelor numerice

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi.

In programa scolara, fiecarei unitati de competente ii corespund competentele individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Atingerea competentelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate prin programa in vederea realizarii continuturilor sau isi poate alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

Intrucat programa scolara reprezinta elementul central in realizarea proiectarii didactice, trebuie lecturat cu atentie sporita modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului prezentat la aliniatul 1 al capitolului III - Sugestii metodologice.

Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

Unitati de competente tehnice specializate:

23. Tehnologia de cultivare a plantelor furajere

Unitatea de competente se trateaza complet si se evalueaza la modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor furajere".

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru competentele tehnice specializate se formeaza prin stagii de pregatire practica.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru tipul de instruire. Pentru pregatirea practica la modulul ,,Tehnologia de cultivare a plantelor furajere" sunt alocate 102 ore din care laborator tehnologic 102.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul de specialitate.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice.

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara.

2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul ,,Tehnologia de cultivare a plantelor furajere" se studiaza in clasa a XII-a, liceu tehnologic, ruta directa, intr-un numar total de 102 ore din care laborator tehnologic 102 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul de specialitate.

Proiectarea curriculum-ului scolar s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competente ,,Tehnologia de cultivare a plantelor furajere" cuantificata cu 2 credite.

Unitatea de competente are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a procesul de predare - invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,Tehnician agronom.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, critica, imaginatia, creativitatea si ii deprind sa colaboreze si sa coopereze in cadrul echipei.

Procesul de predare - invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa le permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste propriul proces de invatare.

De aceea demersul didactic depus de cadrul didactic trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea ,,tehnician agronom".

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare de nivel 3, care sa ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare - invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare, precum si a spatiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si competentele tehnice specializate definite.

Exemplificam printr-o lectie in care se vizeaza formarea competentei de a supraveghea lucrarile de ingrijire a culturilor. Sa presupunem ca in cultura de lucerna au aparut buruieni anuale si perene.

Pentru aceasta sugeram urmatorul scenariu didactic:

Se organizeaza clasa pe grupe si puncte de lucru;

Punctele de lucru sunt parcelele cu lucerna din campul fitotehnic;

Fiecare grupa ia in primire cate o parcela cu lucerna;

Profesorul trece pe la fiecare grupa si da informatii cu privire la gradul de

imburuienare a culturii de lucerna, solicitand recunoasterea speciilor de buruieni anuale si perene, propuneri de masuri pentru combaterea buruienilor.

Elevii recunosc buruienile, dupa care selecteaza metodele folosite pentru combaterea buruienilor.   Fiecare elev isi argumenteaza propunerea facuta din punct de vedere al eficacitatii dar si a eficientei economice.

Impreuna cu profesorul se aleg erbicidele cele mai eficace, motivandu-se alegerea erbicidelor, pe grupe de buruieni. Grupa de elevi formeaza solutia de erbicidat, fiecare elev erbicideaza cu aparatul portabil, formandu-si astfel competenta respectiva.

Metoda dominanta in acest scenariu este studiul de caz, acompaniata de observare, descoperire, conversatie euristica, algoritmizare, problematizare si exercitiul practic.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competente definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte. Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si in concordanta cu probele de evaluare formulate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,,tehnician agronom " nivelul trei.

Exemplu:

Unitatea de competente: 23. Tehnologia de cultivare a plantelor furajere

Competenta 23.3 Supravegheaza lucrarile de ingrijire a culturilor de plante furajere 

Criterii de performanta:

a) Selectarea utilajelor, materialelor si a documentelor necesare pentru lucrarile de ingrijire

Proba scrisa

Selectati, utilajele, materialele si documentele necesare pentru lucrarile de ingrijire la lucerna

b). Organizarea lucrarilor de ingrijire a culturilor de plante furajere

Proba scrisa

Stabiliti lucrarile de ingrijire la cultura de lucerna

Proba scrisa

Elaborati planul de erbicidare la cultura de lucerna

Proba scrisa

Selectati insecto-fungicidele necesare combaterii bolilor si daunatorilor la cultura de lucerna

Proba practica

Aplicati lucrarile de ingrijire la cultura de lucerna

Proba practica

Aplicati normele de securitate si sanatate in munca specifice lucrarilor de ingrijire

Evaluarea se poate face si printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

MODULUL VI - LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA

I.            Nota introductiva

Modulul "LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA" este integrat in stagii de pregatire practica, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea Tehnician agronom, nivel trei. Modulul "LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA" se studiaza intr-un numar de 48 de ore efectuate de catre profesorul inginer de specialitate.

Modulul "LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA" reprezinta unitatea de competente tehnice specializate "LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA". Aceasta unitate de competente nu se agrega sau contextualizeaza cu o unitate de competente pentru abilitatile cheie.

In programa sunt recomandate diverse activitati de invatare care se preteaza la modulul "LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA" si in special la pregatirea de specialitate, insa, profesorul isi poate alege alte activitati metodice adecvate conditiilor concrete din clasa si care permit realizarea continuturilor.

Unitati de competente tehnice specializate

14. LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA

Unitatea de competente se trateaza complet si se evalueaza la acest modul.

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele tehnice specializate din modulul 14. "LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA" se formeaza prin laborator tehnologic. Pentru parcurgerea acestor continuturi se vor folosi metode de predare-invatare sub forma de : studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvari de probleme si simulari.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competenta care corespund numarului de ore din planul de invatamant.

Pentru parcurgerea modulului 14. "LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA" sunt alocate un numar de 48 ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 48 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul inginer de specialitate.

ORDONAREA CRONOLOGICA A CONTINUTURILOR TEMATICE

Nota: Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa faca distribuirea in functie de specificul zonei, resursele materiale ale scolii si ale agentului economic.

2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul ,,LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA" se studiaza in clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, intr-un numar total de 48 ore din care laborator tehnologic 48 ore.

Proiectarea curriculum-ului scolar s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competente "LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA" cuantificata cu 1 credit.

Unitatea de competente are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII- a procesul de predare - invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,Tehnician agronom".

Utilizarea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, critica, imaginatia, creativitatea si ii deprind sa colaboreze si sa coopereze in cadrul echipei.

Procesul de predare - invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa le permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste propriul proces de invatare.

De aceea demersul didactic depus de profesorul inginer trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea ,, Tehnician agronom".

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare de nivel 3, care sa ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare - invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare, precum si a spatiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si competentele tehnice specializate definite.

Pentru o buna intelegere a celor specificate mai sus, exemplificam printr-o lectie care are ca obiectiv formarea competentei de Consiliere a agentilor economici in domeniul agricultura.

Scenariul didactic ar putea fi urmatorul:

- se organizeaza laboratorul de consiliere pentru lucrul in echipa;

- se imparte grupul de elevi in echipe de 3-4 elevi;

- se stabilesc punctele de lucru;

- se doteaza fiecare punct de lucru cu: fise de documentare, fise de lucru.

Elevii analizeaza fisele, isi organizeaza locul de munca

La aceasta tema metodele didactice utilizate sunt: descoperirea acompaniata de observare, conversatia euristica, algoritmizarea, problematizarea. Elevii trebuie sa diferentieze situatiile de conflict si sa selecteze metodele de rezolvare a acestuia. In rezolvarea sarcinilor din fisa de lucru, ei trebuie sa colaboreze in permanenta cu membrii echipei, astfel incat rezultatul sa fie cel dorit. Elevii se documenteaza, observa, identifica elementele de control, apreciaza calitatea metodelor folosite si completeaza fisele de lucru. Profesorul are menirea de a supraveghea, indruma si dirija echipele de elevi, intervenind in corectarea solutiilor date de acestia.

3.Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competente definita.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si de probele specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,, Tehnician agronom", nivelul trei.

Fisa de observatie

Unitatea de competenta: 14. LEGISLATIE SI ETICA PROFESIONALA

Competenta: Consilierea proprietarilor de terenuri agricole folosite pentru culturi agricole

Tema: Initierea unei afaceri

Numele candidatului:

Locul de desfasurare

Data de inceput

Data de incheiere

Numele evaluatorului

Data de verificare:

A. Ierarhizati factorii de care depinde amplasarea unei societati comerciale agricole

Metodele prezentate au caracter sugestiv privind evaluarea competentelor, ramanand la latitudinea profesorului sa-si instrumenteze lectia in functie de resursele umane si materiale de care dispune.

Tema: Consiliaza proprietarii de terenuri agricole folosite pentru culturi agricole

Se pot utiliza teste cu urmatoarele tipuri de itemi:

1.Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere multipla

1.2 Cu alegere duala

Incercuiti litera A daca afirmatia este adevarata si litera F daca afirmatia este falsa.

1.3 De tip pereche

Stabiliti corespondente intre informatiile din coloanele A si B.

2. Itemi semiobiectivi

2.1 Cu raspuns scurt.

Planul de afaceri este un .profesional

2.2 De completare

Planul de ..constitue un .eficient al managementului ce cuprinde . . . . ..si strategiile necesare . . . . .obiectivelor propuse de a . . . . ..o afacere.

Intrebari structurate:

Enumerati elementele componente ale unui plan de afaceri

3. Itemii subiectivi

3.1 Eseu structurat

Elaborati un studiu eficient al pietei prin parcurgerea celor patru etape :

1. Definerea naturii problemelor cercetate

2. Culegerea datelor din sursele disponibile

3. Analiza datelor si interpretarea rezultatelor

4. Elaborarea concluziilor

3.2 Eseu liber

Alcatuiti un eseu in care sa evidentiati modalitati de consiliere a unui proprietar de teren agricol care doreste sa infiinteze o cultura de porumb

MODULUL VII - TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR

RADACINOASE SI TUBERCULIFERE

I.            Nota introductiva

Modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere" este integrat in Curriculum in dezvoltare locala, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea tehnician agronom, nivel trei. Modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere" se studiaza intr-un numar de 93 de ore efectuate de catre profesorul inginer agronom.

Modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere" reprezinta unitatea de competente tehnice specializate "Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere". Desi aceasta unitate de competente nu se agrega sau contextualizeaza cu o unitate de competente pentru abilitatile cheie, consideram oportun sa mentionam si aici, unitatile de competente cheie care se formeaza in clasa a XII - a, nivelul trei, calificarea "tehnician agronom". Acestea sunt:

. Managementul relatiilor interpersonale

8. Procesarea datelor numerice

In programa sunt recomandate diverse activitati de invatare care se preteaza la modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere" si in special la pregatirea de specialitate, insa, profesorul isi poate alege alte activitati metodice adecvate conditiilor concrete din clasa si care permit realizarea continuturilor.

Din tabelul "Lista unitatilor cheie si a modulelor unde sunt parcurse si evaluate" aflat in prefata programei, observam ca modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere" nu se agrega cu nici o unitate de competente pentru abilitatile cheie.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

Unitati de competente tehnice specializate

21. Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere

Unitatea de competente se trateaza complet si se evalueaza la modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere".

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru competentele tehnice specializate se formeaza prin laborator tehnologic si instruire teoretica.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite pentru unitatile

de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru cele doua tipuri de

instruire. Pentru instruirea practica la Modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase

si tuberculifere" - Curriculum in dezvoltare locala sunt alocate 93 ore din care pentru laboratorul

tehnologic sunt alocate 62 de ore.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul inginer agronom.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice.

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor, repartitie ce se va realiza in functie de conditiile si cerintele concrete din scoala.

2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

Curriculum-ul in dezvoltare locala pentru modulul "Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere se studiaza in clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, intr-un numar total de 93 ore din care instruire teoretica 31 ore si laborator tehnologic 62 ore.

Pregatirea practica la calificarea tehnician agronom este efectuata in totalitate de catre profesorul inginer agronom. Ea se organizeaza saptamanal, in una din zile, 6 ore, reprezentand pregatirea practica curenta.

Pentru formarea competentelor individuale definite in Standardul de Pregatire Profesionala, si in mod deosebit a competentelor de executie, pregatirea practica se organizeaza pe grupe de minimum 10 elevi si se executa in laboratoarele de specialitate, in ferma didactica, sau la agentul economic, sub indrumarea profesorilor ingineri agronomi.

Proiectarea curriculum-ului scolar s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie, competente tehnice generale si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competente "Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere cuantificata cu 2 credite.

Unitatea de competente are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII- a procesul de predare - invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea " tehnician agronom".

Utilizarea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, critica, imaginatia, creativitatea si ii deprind sa colaboreze si sa coopereze in cadrul echipei.

Procesul de predare - invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa le permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste propriul proces de invatare.

De aceea demersul didactic depus de profesorul inginer agronom trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea ,,tehnician agronom".

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare de nivel 3, care sa ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare - invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare, precum si a spatiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele cheie si competentele tehnice specializate definite.

Pentru o buna intelegere a celor specificate mai sus, exemplificam printr-o lectie care are ca obiectiv aplicarea lucrarilor de ingrijire a plantelor la cultura cartofului.

Scenariul didactic ar putea fi urmatorul:

- se imparte grupul de elevi in echipe de 3-4 elevi;

- se stabilesc punctele de lucru;

- se doteaza fiecare punct de lucru cu: fise de documentare, fise de lucru, postere, atlase botanice, caiete, creioane, creioane colorate, guma, colectii de plante vii, plante ierborizate, colectii de seminte. Elevii analizeaza fisele, isi organizeaza locul de munca, pregatesc caietele, recunosc speciile de buruieni din cultura cartofului, identifica metodele de combatere a buruienilor (stabilesc erbicidele folosite la cultura cartofului si lucrarile manuale si mecanice aplicate in acest scop).

La aceasta tema metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniata de observare, conversatia euristica, algoritmizarea, problematizarea. Elevul trebuie sa recunoasca buruienile monocotiledonate si dicotiledonate din cultura cartofului, dupa cum se cere in fisa de lucru. La rezolvarea sarcinilor din fisa de lucru, el trebuie sa colaboreze in permanenta cu membrii echipei, astfel incat rezultatul sa fie cel dorit.

Profesorul are menirea de a supraveghea, indruma si dirija echipele de elevi, intervenind in corectarea solutiilor date de acestia.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competente definita.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si de probele specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,, tehnician agronom", nivelul trei.

Exemplu:

Unitatea de competente:

21. Tehnologia de cultivare a plantelor radacinoase si tuberculifere

Competenta:

Organizeaza lucrarile de infiintare a culturilor de radacinoase si tuberculifere pentru consum si pentru producerea de samanta

Tema: Cultura plantelor radacinoase si tuberculifere

Numele candidatului:

Locul de desfasurare:

Data de inceput:

Data de incheiere:

Numele evaluatorului

Data de verificare:

A. Selectarea agregatelor folosite pentru infiintarea culturilor de plante radacinoase si tuberculifere

B. Selectarea ingrasamintelor chimice folosite la fertilizarea culturilor de plante radacinoase si tuberculifere si epoca de aplicare

Din pesticidele existente in esantioanele prezentate, selectati erbicidele care se pot folosi la cultura cartofului, in diferite faze de vegetatie:

Eradicane 72, Pitezin 75 PU, Mecloran 35 EC, Dual 500 EC, SDMA, Icedin Forte.

Acestea sunt doar cateva sugestii de evaluare a competentelor. Ramane la latitudinea profesorului sa-si instrumenteze lectia in functie de resursele umane si materiale de care dispune. Recomandam folosirea frecventa a aplicatiilor practice.

Evaluarea se poate face si printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere multipla

Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

Una din urmatoarele lucrari se executa in scopul infiintarii culturii de sfecla de zahar:

a)      desfundarea

b)     bilonarea

c)      aratura la 30 - 32 cm.

1.2 Cu alegere duala

Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

A          F Sfecla de zahar se planteaza manual cu furcile speciale.

A          F Pentru cultura cartofului, aratura se efectueaza la 28 - 30 cm.

A          F Amendamentele aplicate culturii cartofului nu favorizeaza atacul de raie

comuna.

Itemi semiobiectivi

2.1 Cu raspuns scurt

Sistemul de lucrare a solului pentru cultura sfeclei de zahar este . . . . ..

2.2 De completare

Completati spatiile libere din textul de mai jos :

Radacinoasele pot fi considerate cele mai bune plante . . . . . . . . deoarece lasa solul imbogatit in . . . . . . . .. .

2.3 Intrebari structurate

Observati cu atentie imaginile de mai jos (imagini cu daunatori ai cartofului) si raspundeti la urmatoarele intrebari:

a)      Ce daunatori sunt reprezentati in imagini ?

b)     Prezentati modul de atac al fiecaruia.

Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Alcatuiti un eseu cu titlul « Fertilizarea si lucrarile de pregatire a solului in scopul infiintarii unei culturi de cartof » dupa urmatoarea structura de idei:

Metodele agrotehnice de combatere a buruienilor;

Substante chimice folosite pentru combaterea buruienilor;

Epoca de aplicare a ierbicidelor folosite in scopul combaterii buruienilor;

Substante folosite pentru combaterea daunatorilor si dozele in care se aplica;

Substante folosite pentru combaterea bolilor si dozele in care se aplica.

MODULUL VIII - CIRCULATIE RUTIERA, CONDUCEREA TRACTORULUI SI AUTO

I.            Nota introductiva

Modulul "Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto" este integrat in curriculum in dezvoltare locala, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea tehnician agronom, nivel trei. Modulul "Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto" se studiaza intr-un numar de 31 de ore efectuate de catre profesorul inginer autorizat.

CDL-ul ,,Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto" se studiaza in paralel cu celelalte module din clasa a-XII- a, nefiind conditionat de parcurgerea lor.

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competenta generala si continuturi.

In programa scolara, fiecarei unitati de competenta ii corespund competentele individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Atingerea competentelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate prin programa in vederea realizarii continuturilor sau isi poate alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

Intrucat programa scolara reprezinta elementul central in realizarea proiectarii didactice, trebuie lecturat cu atentie sporita, modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului prezentat la aliniatul 1 al capitolului III - Sugestii metodologice.

Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Unitati de competente tehnice generale:

13. Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

III. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Competentele pentru competentele tehnice generale se formeaza prin instruire teoretica si instruire practica.

Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite pentru unitatile de competenta care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru tipul de instruire. Pentru instruire teoretica la ,,Circulatie rutiera" sunt alocate 31 ore, iar pentru instruirea practica, la ,,Conducerea tractorului si auto", elevii vor efectua sub indrumarea maistrilor instructori autorizati, cate 2 ore/saptamana de conducere tractor si cate 1 ora/saptamana de conducere auto, pentru fiecare elev cu scoaterea lor, prin rotatie, de la instruirea practica curenta si de la stagiile de pregatire practica, pe parcursul anului scolar, parcurgand continuturile tematice ale competentei 13.5 din Standardul de Pregatire Profesionala.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care sta la baza planificarii calendaristice.

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara.

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare-invatare

Procesul de predare-invatare este centrat pe formarea competentelor tehnice generale.

Pentru dobandirea competentelor tehnice generale se impune implicarea responsabila atat a cadrelor didactice cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa-i stimuleze in procesul de invatare. De aceea demersul didactic depus de cadrul didactic de specialitate trebuie sa fie focalizat spre atingerea competentelor individuale cerute.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant.

Pentru eficientizarea procesului de predare-invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, aparaturii, echipamentelor necesare precum si a spatiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele tehnice generale definite.

Exemplificam printr-o lectie in care se vizeaza formarea competentei de a rezolva chestionare de legislatie rutiera.

Pentru aceasta sugeram urmatorul scenariu didactic:

Se organizeaza clasa pe grupe (echipe) de 3-4 elevi;

Se organizeaza module de lucru (sau statiuni);

Numarul de statiuni este egal cu numarul echipelor de elevi;

Se organizeaza o statiune de rezerva cu un chestionar pentru elevi foarte buni;

In fiecare statiune de lucru se gaseste cate un chestionar cu problematica diferita;

Echipele de elevi se rotesc astfel incat la finalul orei fiecare echipa sa fi parcurs toate statiunile, nu este obligatorie statiunea de rezerva;

In fiecare statiune elevii rezolva chestionarele si bifeaza statiunea parcursa pe o fisa speciala de evidenta;

In final echipele sunt solicitate sa prezinte solutiile chestionarelor de la fiecare statiune;

Se evalueaza rezultatele obtinute in urma rezolvarii chestionarelor de legislatie cu ajutorul grilelor de corectare, se discuta, se fac observatii.

Metoda dominanta in acest scenariu este lucrul pe statiuni acompaniata de problematizare si exercitiu.

Intr-o astfel de lectie profesorul supravegheaza, indruma, dirijeaza si intervine in corectarea solutiilor date de elevi intrucat activitatea didactica este centrata pe elev.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competenta definita.

Multitudinea de instrumente de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competenta.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala, nivelul doi.

Exemplu:

Unitatea de competenta:        11. Circulatie rutiera, conducerea tractorului si auto

Competenta:                        11.1 Respecta legislatia rutiera

Criterii de performanta:

(a) Identificarea particularitatilor drumului public si a mijloacelor de dirijare a circulatiei

Proba practica si orala:

1.A Enumerati 4 grupe de indicatoare de semnalizare rutiera si dati 4 exemple din fiecare grupa.

2.A Clasificati marcajele rutiere

3.A Enumerati 4 grupe de indicatoare de semnalizatoare luminoase si dati 4 exemple din

fiecare grupa.

4.A Identificati pe panoul cu mijloace de semnalizare semnalele agentului de circulatie si

semnificatia lor.

b) Explicarea rolului mijloacelor de semnalizare rutiera

Proba practica si orala:

1.B Precizati rolul mijloacelor de semnalizare rutiera

c)   Respectarea semnificatiei mijloacelor de semnalizare rutiera.

Proba practica si orala:

1.C Indepliniti urmatoarele sarcini de lucru: