Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Alpinism


Qdidactic » didactica & scoala » geografie » alpinism
Bucegi - caraimanul - cai de acces pe Valea Spumoasa, grohotisul Inflorit si Brina Portitei



Bucegi - caraimanul - cai de acces pe Valea Spumoasa, grohotisul Inflorit si Brina Portitei




Bucegi

5. Caraimanul – PREZENTARE


De la inaltimea sa de 2 384 m, cu 1500 m deasupra Vaii Prahovei, Caraimanul domina orasul Busteni asternut ca un covor la poalele lui. Spre sud, Caraimanul e delimitat de Valea Jepilor, careia localnicii ii spun Valea Caraimanului. Spre nord, limita o formeaza Valea Alba, care-l desparte de Muntele Costila. Ca si Costila si Jepii Mici, Caraimanul se incadreaza in Culmea Principala a Bucegilor. Spre vest, Caraimanul coboara lin catre Platoul Bucegilor.

Aparent, un monolit putin fragmentat, prezentind trei fete abrupte - sudica, estica si nordica - Caraimanul dezvaluie unei priviri mai atente o sumedenie de elemente interesante pentru alpinism: Creasta Brinelor, Valea Spumoasa, Coltul Berbecului, Vilcelul inspumat, Valea Seaca a Caraimanului cu afluentii ei, Creasta si Virful Picatura, Albisoarele Caraimanului, Briul Portitei, Brina Mare a Caraimanului, Peretele Portitei, Peretele Brinei.

Cai de acces: poteca din Valea Jepilor, marcata cu cruce albastra, pornind de la hotelul Silva din Busteni, spre cabana Caraiman si Babele; telefericul Busteni - Babele; poteca din Brina Mare a Caraimanului marcata cu punct rosu, ducind de la Cabana Caraiman la Monumentul Eroilor din Saua Mare a Caraimanului; poteca marcata cu cruce rosie - Babele - Virful Caraiman - Saua Sugarilor - Valea Alba. Hoteluri si cabane: hotel Silva I Busteni, cabanele Caraiman si Babele, Refugiul din Valea Alba.


BUCEGI

6. CARAIMANUL - FATA SUDICA




Fata sudica a Caraimanului se inalta din firul Vaii Jepilor catre Muchia Mare a Portitei; aceasta muchie se prelungeste in jos prin Poiana Tirlelor spre Busteni. Muchia separa geografic bazinul Vaii Jepilor de bazinul Vaii Seci a Caraimanului, care la rindul ei se varsa in Valea Alba. In partea inferioara, muchia se ramifica, formind o zona stincoasa, salbatica si greu de descifrat, in jurul coltului Berbecului. De la Poiana Tirlelor (Poiana Lunga, Poiana Inalta) in jos, in zona de padure, muchia e mai slab conturata, prelungindu-se catre cartierul fabricii de hirtie din Busteni.

Elementul principal alpin al fetei sudice este Valea Spumoasa, care isi are obirsia sub platoul Bucegilor, traverseaza Brina Mare a Caraimanului si Briul Portitei pentru a se varsa in Valea Jepilor, intre Creasta Brinelor si Coltul Berbecului. In amonte de gura Vaii Spumoase se mai varsa in Valea Jepilor alte citeva sistoace, intre care Sistoaca Dracilor si Vilcelul Intepenit, care sint consemnate pe hartile vechi. Intre Briul Portitei si Brina Mare a Caraimanului, fata sudica e strabatuta de alte patru brine, intre care Brina Mica a Caraimanului. In aval de Gura Vaii Spumoase si Coltul Berbecului se varsa in Valea Jepilor Vilcelul Inspumat, care-si are originea in Poiana Tirlelor. Spre deosebire de Valea Spumoasa, care e seaca mai tot timpul anului, Vilcelul Inspumat, bogat in apa, se varsa in Valea Jepilor printr-o cascada spectaculoasa, in dreptul unei vechi cariere de piatra si al refugiului Salvamont. Intre muchia Coltului Berbecului si Vilcelul inspumat se mai inalta o muchie secundara, stincoasa si adinc ferastruita; intre cele doua muchii se afla un vilcel ascuns, caracterizat prin lespezi lustruite, care se termina cu un perete inalt de 50 m, o adevarata capcana care a costat viata mai multor imprudenti.

1. Valea Spumoasa (grad de dificultate 1 A. Timp necesar, 4-5 ore pina la Brina Portitei, de acolo 2 ore pina la cabana Caraiman sau Busteni).

Vechiul drum turistic de la Busteni la platoul Bucegilor, urmind o poteca ciobaneasca, este astazi aproape uitat si, in buna parte, abia se mai cunosc urmele.

Se pleaca din strada Valea Alba, urcind pe pirtia de schi. Din extremitatea superioara a pirtiei se descifreaza o veche poteca in serpentine care urca sustinut pina in Poiana Tirlelor. In marginea de sud (stinga) a poienii se adinceste ulucul Vilcelului Inspumat (varianta de urcus din Valea Jepilor, de la vechea cariera de piatra si refugiul Salvamont). In continuare, urma unei poteci abia vizibile urca panta extrem de inclinata de la originea Vilcelului Inspumat. Ajunsi intr-o mica sa traversam spre stinga, trecind deasupra Vilcelului cu Lespezi amintit mai sus si peste limita Grohotisului Inflorit, dupa care coborim o panta repede de grohotis, care ne conduce in firul Vaii Spumoase. Este momentul sa spunem ca intrarea directa in Valea Spumoasa din firul Vaii Jepilor este foarte dificila, din cauza unei mari rupturi de panta (nu stim sa fi urcat cineva pe acolo). O alta varianta de intrare in Valea Spumoasa conduce de la Refugiul Salvamont, pe sub marele tavan lasat de cariera de piatra, printr-un jgheab ce trece pe la baza rupturii de panta a Vilcelului cu Lespezi.

Urcind pe linga placile comemorative ale celor accidentati in acel loc, ajungem intr-o strunga, la baza traseului alpin Fisura Berbecului. Din strunga, o veche potecuta a vinatorilor de capre, prevazuta cu cablu de otel, coboara in firul Vaii Spumoase. Valea Spumoasa se urca parte pe fir, parte pe pantele inierbate din dreapta. Ajunsi in Brina Portitei avem de ales intre urmatoarele posibilitati :

- pe Brina Portitei, la Tstinga, se ajunge in poteca mar-cata cu cruce albastra din Valea Jepilor. Pe marcaj in sus, la cabana Caraiman sau in jos, la Busteni;

- Pe Brina Portitei, la dreapta, se ajunge la Portita Caraimanului. De acolo, la Monumentul Eroilor pe Vilcelul Mortului sau Valea Seaca a Caraimanului;

- continuarea ascensiunii pe Valea Spumoasa duce la Brina Mare a Caraimanului (traseu contraindicat incepatorilor).

2. Grohotisul Inflorit (Grad de dificultate 1 A. Timp necesar, 4 ore pina la Portita Caraimanului).

Traseul reprezinta o varianta a drumului descris anterior. Din locul unde poteca traverseaza Grohotisul Inflorit parasim traseul Vaii Spumoase si ne angajam in urcus pe grohotis. Tinind dreapta ocolim muchia ce coboara de la Portita Caraimanului si ajungem pe fata estica, deasupra Poienei Tirlelor. In continuare urcam direct, evitind pe cit posibil jnepenisul, pina la Brina Portitei, in imediata apropiere a Portitei Caraimanului. Posibilitatile de continuare a escaladei au fost descrise la traseul Vaii Spumoase.

3. Brina Portitei (Grad de dificultate 1 A. Timp necesar, 2-3 ore, la care se adauga urcusul pe Valea Jepilor, 2-3 ore).

Brina incepe din Valea Jepilor, ceva mai jos de Cascada Caraimanului, avind aspectul unei pajisti in panta repede, de unde urca spre Creasta Brinelor, pe care o traverseaza, pentru a intra in Valea Spumoasa; trece pe sub Peretele Portitei, apoi, prin Portita Caraimanului; ajuns pe fata estica a Caraimanului, brina trece prin jnepenis, deasupra Vaii lui Zangur si coboara in Vilcelul Mortului si Valea Seaca a Caraimanului. Dupa o intrerupere, dincolo de Spalatura Vaii Seci, un alt briu traverseaza fata sudica a Crestei Picaturii, urcind in Saua Gemenelor.

Accesul la Brina Portitei se face pornind de la hotelul Silva, pe Valea Jepilor, marcat cu cruce albastra. In partea superioara a vaii, unde serpentinele urca pe malul sting (orografic), se recunoaste o poteca ingusta care urca panta inierbata a briului spre creasta. In continuare ajungem, conform descrierii brinei, in firul Vaii Seci a Caraimanului, de unde putem opta pentru una din urmatoarele variante :


- inapoierea pe acelasi traseu in Valea Jepilor;

- urcarea spre Monumentul Eroilor, fie pe Vilcelul Mortului (mai usor), fie pe Valea Seaca (ceva mai dificil);

- continuarea traseului pe brina ce ajunge in Creasta Picaturii. Pentru aceasta se traverseaza cu atentie un pasaj mai expus pina in firul Spalaturii Vaii Seci, apoi se urca pe un jgheab spre briul amintit, care conduce in Saua Gemenelor. Din sa, portiunea finala a Crestei Picaturii, pina la Monument, nu mai prezinta probleme.

Trebuie mentionat ca, pe intregul parcurs si in special pe fata estica a Caraimanului, Brina Portitei ofera privelisti incintatoare atit in prim plan, cit si asupra Bustenilor si Girbovei. Concomitent, ni se ofera cea mai buna ocazie de a cunoaste detalii asupra zonelor de stinca ale Caraimanului.


BUCEGI

7. CARAIMANUL - FATA ESTICA


Fata estica a Caraimanului este cea orientata spre Busteni, in forma de trapez, avind Monumentul Eroilor situat pe latura superioara. Latura sudica este Muchia Mare a Portitei, cea nordica, Creasta Picaturii. Fata estica este brazdata de Valea Seaca a Caraimanului si de afluentii ei si traversata de Briul Portitei. La limita padurii, in stinga, se afla Poiana Tirlelor, iar ceva mai jos de ea, Poiana Kalinderu, de unde incepe pirtia de schi ,,Avintul'.

1. Valea Seaca a Caraimanului (Grad de dificultate 1 B. Timp necesar, 5 ore pina la Monumentul Eroilor.)

Valea Seaca isi are originea intr-o strunga situata in imediata apropiere a Monumentului Eroilor, la sud de acesta. Afluentii ei pe dreapta sint Spintecatura Vaii Seci, Vilcelul Mortului, Vilcelul Uriasului si Valea lui Zangur. Pe stinga, Spalatura Vaii Seci formeaza, inainte de confluenta, o mare ruptura de panta; mult mai la vale, Vilcelul Marelui V, coborind din Strunga Mare a Picaturii, are un curs accidentat si discontinuu. Accesul in Valea Seaca se face urcind din Busteni pe pirtia de schi ,,Avintul' pina in locul unde pirtia traverseaza un mic uluc cu apa. Din acest loc spre dreapta incepe o poteca cu un marcaj vechi (cruce rosie), care traverseaza prin padure pina in firul adincit al Vaii Seci. Din acest loc incepe escalada vaii, direct pe fir, peste o serie de rupturi de panta (saritori). In partea mijlocie a vaii, saritorile se pot evita, urcind pe dreapta prin Poiana Vaii Seci, care are aspectul unui vast circ, amintind de circul din peretele sudic al Claii Mari si de Circurile Vaii Albe. In aceasta zona observam in stinga noastra confluenta Vaii lui Zangur, Tancul Uriasului si Vilcelul Uriasului, iar in dreapta se inalta Virful Picaturii, Coltul Strungii si peretele sudic al Crestei Picaturii. Coastele inierbate de la baza peretelui formeaza un briu larg pe care se poate urca in Creasta Picaturii, in strunga dintre Turnurile Albisoarelor si Fata Inalta.

La extremitatea superioara a poienii se afla confluenta Vilcelului Mortului, Brina Portitei si marea ruptura de panta, deasupra careia se adinceste jgheabul Spalaturii Vaii Seci. De la Brina Portitei in sus, firul Vaii se prezinta ca o succesiune de hornuri, mai dificile fiind cele finale; acestea pot fi evitate, iesind spre stinga pe un briu comod - ,,Briul de Sus' si pe fetele de iarba care permit urcusul in Saua Mare a Caraimanului si la Monumentul Eroilor. Din Saua Mare se coboara la cabana Caraiman pe Brina Mare (marcaj punct rosu) sau se urca la Virful Caraimanului, de unde un marcaj (cruce rosie) conduce la Babele.

2. Valea lui Zangur (Grad de dificultate 1 A. Timp necesar: 4 ore pina la Brina Portitei).

O varianta mai usoara si mai scurta a traseului precedent este cea pe Valea lui Zangur, prima vale intilnita pe stinga Vaii Seci, in dreptul poienii si al Strungii Mari, aflate in dreapta. Parcursul nu este dificil si se incheie in Brina Portitei. In continuare se poate alege una din variantele urmatoare :

- pe Brina Portitei la stinga - Valea Jepilor - Busteni 2-3 ore;

- pe Brina Portitei la dreapta - Vilcelul Mortului - Monumentul Eroilor, 2 ore.

3. Tancul Uriasului traseul Nae Dimitriu - Ion Sincan (Gr. 2 B  Timp necesar: 1 ora).

Tancul Uriasului se inalta la confluenta dintre Valea Seaca si Valea lui Zangur. Traseul frontal este dificil (4 A). Mai usor este cel clasic, din strunga aflata in spatele Tancului. Pentru aceasta se continua mersul pe Valea Seaca dincolo de confluenta cu Valea lui Zangur. Strunga Tancului Uriasului apare curind in stinga. Urcam in strunga, iar de acolo, o lungime de coarda ne conduce in virf.

4. Vilcelul Mortului (Grad de dificultate 1 A. Timp necesar l-2 ore de la Brina Portitei pina la Crucea Caraimanului).

Acest traseu ofera o varianta mai usoara de iesire la traseul Vaii seci a Caraimanului. Confluenta se afla practic la nivelul Briului Portitei (in realitate ceva mai jos). Lasind hornurile Vaii Seci in dreapta, urcam direct pe firul Vilcelului Mortului, trecind o serie de saritori de mica dificultate. Traseul ia sfirsit pe treptele inierbate ale partii superioare a Muchii Mari a Portitei, pe care urcam fara probleme pina in Saua Mare a Caraimanului. De aici, se coboara la cabana Caraiman pe Brina Mare (spre stinga, punct rosu) sau se urca la Virful Caraimanului, de unde marcajul (cruce rosie), urmat spre stinga, ne conduce la Babele.

5. Spalatura Vaii Seci a Caraimanului (Grad de dificultate 2 A. Timp necesar: din Busteni la Crucea Caraimanului 6 ore, din Briul Portitei la Crucea Caraimanului - 3 ore).

Accesul in traseu se face de obicei pe Valea Seaca a Caraimanului; totusi mentionam ca se poate ajunge la baza traseului si pe Brina Portitei. Firul Spalaturii se prezinta ca un horn cu mare inclinare si saritori dificile, pe care-l urcam fie direct, fie pe fetele din dreapta. Hornul nu ajunge pina la firul Vaii Seci, ci se termina intr-o fata ,,spalata' a carei escalada directa este dificila. De aceea, intrarea in horn se face mai adesea indirect, urcind pe fetele aflate intre Spalatura si Hornurile Vaii Seci. Cautind traseul cel mai accesibil, se traverseaza apoi spre dreapta la baza firului Spalaturii. Escalada ia sfirsit la Monumentul Eroilor, de unde ne indreptam fie spre cabana Caraiman, fie spre Babele (vezi descrierile anterioare).

6. Vilcelul Marelui V. (Grad de dificultate 2 B, 2 ore din Valea Seaca pina in Strunga Mare a Picaturii - Marele V).

Traseul foloseste mai ales ca varianta de coborire din Virful Picatura, dar poate fi facut si in urcus, oferind o escalada destul de interesanta. In primul caz, dupa coborirea in rapel, din Virful Picatura in Strunga Mare - sau dupa escalada Albisoarei Strungii se coboara din Marele V pe firul vilcelului, pina cind acesta se intrerupe de o saritoare. In stinga vom gasi un piton de rapel. Dupa un scurt rapel gasim un al doilea piton de rapel tot in stinga. De aci, firul vilcelului ia aspectul unui horn oblic spre stinga (in sensul coborisului), deci rapelul pe verticala pitonului ne scoate pe fetele din dreapta unde gasim pentru regrupare o serie de brine. In functie de lungimea corzii de rapel alegem o brina potrivita si facem urmatoarele rapeluri, folosind molizii crescuti acolo. Ultima dintre brine ne permite sa reintram in firul vilcelului, de unde coborirea in firul Vaii Seci este elementara.

In sensul urcusului, escalada pune unele probleme care se pot rezolva, folosind pitoane de asigurare, in special pe hornurile oblice spre stinga, in sensul urcusului. Prima parte a escaladei din firul Vaii Seci se face usor pe fete inierbate. In continuare, se merge pe firul vilcelului pina la o mica grota. Spre dreapta se ramifica Fisura lui Rosculet. Spre stinga, vilcelul ia aspectul unui horn oblic. Dupa prima lungime de coarda se ramifica din nou spre dreapta traseul Fisurii Galbene. Escalada noastra continua insa oblic spre stinga, iar in final direct pe verticala Strungii.

Ajunsi in Strunga Marelui V, avem de ales intre urmatoarele variante :

- coborisul alternativ prin escalada libera si rapeluri, in Valea Alba pe Albisoara Strungii sau pe Albisoara Turnurilor;

- urcusul pe Creasta Picaturii la Monumentul Eroilor.


BUCEGI

CARAIMANUL - FATA NORDICA


Fata dinspre Valea Alba, numita si Peretele Albisoarelor, este limitata la baza de firul Vaii Albe, iar la partea superioara de Creasta Picaturii. Fata e strabatuta de o serie de vai paralele denumite Albisoare. De la stinga (est) la dreapta (vest) distingem Albisoara Strungii, a Turnurilor, a Hornurilor, a Gemenelor, a Crucii si a Brinei.

1. Albisoara Strungii (Grad de dificultate 2 A. Timp necesar: de la Busteni pina la Strunga Marelui V 4 ore; si 2-3 ore pentru coborire).

Aceasta Albisoara este cea care coboara din Strunga Mare a Picaturii (Marele V), situata intre Virful Picatura si Coltul Strungii. Intrarea in traseu se face din Valea Alba, punctul La Verdeata, traversind prin ,,jungla' de la poalele peretelui, folosind un hatas de capre negre. Cheia traseului este un horn inalt, larg si umed, vertical, aflat aproape de baza traseului. Din Strunga Mare se ofera urmatoarele variante :

- coborire pe acelasi traseu;

- coborire in Valea Seaca pe Vilcelul Marelui V (vezi Fata Estica a Caraimanului);

- coborire pe Albisoara Turnurilor;

- urcus pe Creasta Picaturii la Monumentul Eroilor.

2. Albisoara Turnurilor (Grad de dificultate 1 B. Timp necesar: din Busteni pina in Strunga Turnurilor din Creasta Picaturii, 4 ore si 2 ore pentru coborire).

Aceasta sistoaca coboara din Strunga Turnurilor cu doua fire, care se unesc mai jos pentru a se desparti din nou in partea finala. Accesul se face din Valea Alba, poiana La Verdeata, traversind briul de padure de la baza peretelui. Acest traseu, cel mai usor din peretele Albisoarelor, incepe pe firul din dreapta, cu un jgheab cu grohotis pamintos, negru si umed. Dupa depasirea acestei zone neprimitoare, aspectul se schimba urmind o zona deschisa, cu iarba si molizi izolati pe fete, firul fiind intrerupt de citeva saritori nu prea dificile.

Din Strunga Turnurilor putem alege una din urmatoarele variante :

- coborire pe acelasi traseu;

- coborire in Valea Seaca pe brine si fete de iarba care conduc in Poiana Vaii Seci;

- continuarea escaladei pe Creasta Picaturii la Monumentul Eroilor.

3. Albisoara Hornurilor (Grad de dificultate 2 A, Timp necesar: din Busteni, pina in Creasta Picaturii 4-5 ore, iar pina la Monument, 1 ora).

Desi oficial, gradul ei de dificultate nu depaseste pe cel al celorlalte Albisoare, totusi escalada Albisoarei Hornurilor se face rar, valea fiind constituita dintr-o succesiune de hornuri dificile, mizgoase si umede. Intrarea in traseu se face din Valea Alba - poiana La Verdeata. Dupa depasirea hornurilor vaii, ajungem la o brina aflata la baza Fetei Hornurilor din Creasta Picaturii. Aceasta fata este strabatuta de trei hornuri paralele; escalada pina in Creasta Picaturii poate fi continuata pe oricare dintre ele, cel din dreapta fiind insa cel mai accesibil. Partea finala a crestei Picaturii pina la Monumentul Eroilor nu mai pune probleme tehnice.

4. Albisoara Gemenelor (Grad de dificultate 2 A. Timp necesar: din Busteni pina la Monumentul Eroilor. 5-6 ore).

Alaturi de Albisoara Crucii, Albisoara Gemenelor ofera cea mai frumoasa escalada din Peretele Albisoarelor, prezentind o roca solida si curata. Cele doua Albisoare se unesc la 60 m deasupra firului Vaii Albe, mai sus de poiana La Verdeata. Intrarea in traseu se poate face direct peste saritoarea de la confluenta cu Valea Alba sau indirect, prin jnepenisul din amonte de confluenta. In continuare, se urca direct pe firul vaii. Dupa trecerea peste Briul Hornurilor, care traverseaza Peretele Albisoarelor pe sub Fata Hornurilor, mai avem de urcat o ultima saritoare dificila, cu ajutorul unui piton de asigurare, dupa care iesim in Creasta Picaturii, in Saua Gemenelor. Partea finala a Crestei Picaturii pina la Monumentul Eroilor nu mai prezinta probleme.

5. Albisoara Crucii (Grad de dificultate 2 A. Timp necesar: din Busteni pina la Monumentul Eroilor 5-6 ore).

Cea mai lunga si mai atractiva escalada din Peretele Albisoarelor, cu stinca sanatoasa si curata, incepe din firul Vaii Albe mai sus de poiana La Verdeata si se termina in Saua Mare, la Monumentul Eroilor. Dupa cum am aratat mai sus, aceasta Albisoara are un fir comun cu al Albisoarei Gemenelor, pe un parcurs de 60 m, apoi se desparte de aceasta, care ramine in stinga. Intrarea in traseu se poate face fie direct, pe fir din fundul Vaii Albe, fie traversind prin jnepenisul din amonte de confluenta cu Valea Alba, evitind astfel saritoarea mai de jos a traseului.

6. Albisoara Brinei (Grad de dificultate 2 A. Timp necesar: din Busteni la Saua Mare a Caraimanului 5-6 ore).

Ultima Albisoara, a carei escalada apare in nomenclatorul traseelor alpine, are confluenta cu Valea Alba mai sus de confluenta Albisoarelor Gemenelor si a Crucii. Confluenta e caracterizata printr-o spalatura cu roca negricioasa, care poate fi ocolita prin vegetatie, prin dreapta, dupa care, un traverseu spre stinga, ne conduce in firul vaii. In continuare, urcam direct pe fir, pina la Brina Vaii Albe, iar de aici spre stinga in Saua Mare, la Monumentul Eroilor.

Ajunsi in Saua Mare a Caraimanului avem de ales intre urmatoarele variante :

- coborire la cabana Caraiman, prin Brina Mare a Caraimanului, cu marcaj punct rosu, ½ ora;

- urcus in Virful Caraimanului si mers peste platou la cabana Babele si statia de teleferic - marcaj cruce rosie, 1 ora.






Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

Alpinism



Alpinism
Astronomie
Demografie
Ecologie
Geodezie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie

Lucrari pe aceeasi tema


Bucegi - circurile Vaii Albe - grad de dificultate
Bucegi - caraimanul - cai de acces pe Valea Spumoasa, grohotisul Inflorit si Brina Portitei
Hornul Coamei - pentru alpinistii antrenati
Muntii apuseni/muntii metaliferi: Cheile craciunesti, peretele vinatariei
Bucegi/Costila - de la Creasta malinului la Creasta tapului
Piatra craiului - valea podurilor si Coltii Gemeni - traseu aplin
Fagaras - dara - masivul Dara
Grad de dificultate 1
Bucegi - valea morarului - accesul se face din Busteni si Gura Dihamului
Muntii cernei - valea cernei, fisura bobot



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.