Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Demografie




Qdidactic » didactica & scoala » geografie » demografie
Globalizare si migratie internationala



Globalizare si migratie internationala



Cum putem descrie procesul de globalizare?

Roland Robertson: globalizarea ca “o compresiune a lumii si intensificarea constiintei lumii ca un intreg” (1992: 8).

Posibilitatea de a viziualiza globul terestru din cosmos, de a dezvolta un imaginar al globalului a avut un rol fundamental in dezvoltarea unei “costiinte globale”.

Introducerea termenului de “glocalizare” pentru a desemna interactiunea local-global.

“Think globally, act locally!” – a devenit un fel de truism cotidian.

Dimensiuni ale globalizarii

Tehnologie: evolutia tehnologiilor de productie industriala, telecomunicatii, Internet

Economie:

-conventiile de comert liber (free trade agreements)

-cresterea volumului investitiilor straine directe

-cresterea intensitatii migratiei fortei de munca



-dezvoltarea firmelor transnationale sau multinationale

-crearea unor zone preferentiale, unde firmelele pot opera beneficiind de scutiri sau reduceri de taxe (export processings zones)

-Rolul crescand al unor actori economici mondiali: Banca Mondiala (WB), Fondul Monetar International (IMF), Organizatia Mondiala a Comertului (WTO)

-utilizarea dolarului american in locul sau in paralel cu moneda nationale pentru anumite tranzactii la nivel national (de ex. achizitionarea unui imobil)

-problema introducerii unei “taxe globale” care poate fi utilizata pentru a reduce deprivarea economica a unor regiuni (de ex. o taxa pe biletul de avion)

Politica

Juridica

Culturala


Dimensiuni ale globalizarii


Tehnologie


Economie

Politica

-Organizatii non-guvernamentale internationale (ex. Greenpeace, OxFAM, Transperancy International);

-Uniunea Europeana ca un raspuns regional la globalizare?

-Formarea unui societati civile globale? (ex: activismul on-line, petitii, “Cauze” la care putem adera pe retele virtuale populare precum Facebook, flash-mobs simultan in mai multe locatii)

Juridica

-Curtea Suprema a Drepturilor Omului, Tribunalul International pt. Crime de Razboi

Culturala

-McDonaldizare (teza lui George Ritzer)? English-izare?

-Hibridizare culturala?



-Dominarea “culturii de masa”?

-Re-inventarea localului prin participarea in fluxul global?

-Diviziunea “digitala” (the Digital Divide)


Globalizare si denationalizare

Nationalismul metodologic (analiza proceselor sociale utilizand ca nivel de raportare natiunea sau statul national), ca abordare analitica, este contraproductiva:

-Procesele pot avea loc pe scala globala sau in stransa conexiune cu ceea ce se petrece pe scala globala;

-Exista structurari multiple si specifice ale globalului in interiorul a ceea ce denumim ca fiind nivelul national sau al statului-national;

-Structurarea globalului in cadrul nationalului este posibila prin denationalizarea unor componente nationalului.

Este important sa avem in vedere ca formarea sistemelor globale se realizeaza cu participarea necesara a statelor nationale. ADICA: statele nationale nu doar suporta efectele globalizarii, ci participa in procesele de globalizare.


“Deep democracy” – efortul de a reconstitui cetatenia in metropolele urbane unde inegalitatile sunt foarte adanci; acesta poate fi facilitate de “grassroots globalization”;

Populatia din slum-urile urbane furnizeaza o parte semnificativa a fortei de munca, dar ramane o categorie de “citizens without a city” (Appadurai, 2000: 3).

Cum intervine globalizarea?

1.Globalizarea produce noi forme de guvernamentalitate;

2.Statul-national, ca sistem, trece printr-o criza profunda si transformatoare. Aceasta nu este insa o “criza de legitimitate”, ci mai degraba o “criza a redundantei”;

3.Activismul transfrontalier si retele de consultanta si militantism transnational. Acestea pot fi de doua tipuri: (a) tematice (“issue-based”): de ex. protectia mediului, inlaturarea muncii copiilor etc. sau (b) identitare (“identity-based”): de ex. organizatii ale populatiilor bastinase, ale persoanelor cu dizabilitati etc








Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright