Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate didactica Scoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Ecologie


Qdidactic » didactica & scoala » geografie » ecologie
Actiunea antropica asupra mediului - omul si alterarea mediului



Actiunea antropica asupra mediului - omul si alterarea mediului


            Actiunea devastatoare a omului asupra naturii a inceput inca din paleolitic, odata cu folosirea focului ca modalitate de extindere a suprafetelor de pasunat si ca tehnica de vanatoare. Este inceputul distrugerii covorului vegetal primitiv si a faunei mari.

            Practicarea agriculturii, inca din neolitic, a insemnat o noua imixtiune a omului in natura, cu consecinte deosebit de grave: eliminarea covorului vegetal primitiv de pe suprafete intinse si inlocuirea lui cu un numar mic de specii de plante cultivate, modificarea productivitatii solului pana la desertificare totala prin cultivarea unor terenuri cu structura fragila, prin irigare necontrolata si suprapasunat, precum si modificarea zoocenozelor naturale prin eliminarea faunei mari erbivore, considerata concurenta la hrana animalelor domestice.

            Civilizatia tehnologica contemporana a insemnat, din pacate, transformarea radicala a raporturilor dintre om si natura, cu consecinte dezastruoase asupra tuturor componentelor biosferei: reducerea diversitatii biocenozelor, ruperea circuitului substantelor in natura, modificarea fluxului energetic global.

            Adevarata explozie demografica umana din secolul al XX-lea, poate fi considerata un fenomen de amploarea marilor catastrofe geologice care au afectat planeta. Consecintele acesteia nu sunt greu de anticipat: epuizarea rezervelor energetice si de materii prime, reducerea rezervelor de apa dulce si a celor alimentare.

 

1. Omul primitiv si alterarea mediului

Odata cu aparitia lui Homo sapiens, a aparut pe Terra prima specie de animal a carui impact asupra biosferei constituie o sursa potentiala de dezechilibru, exercitand asupra mediului o actiune destructiva, fara egal in istoria planetei. Omul apare ca unic responsabil de degradarea biosferei, desi dupa parerea multor antropologi el n-a atins inca apogeul evolutiei sale.

Stramosii nostri din paleoliticul inferior, putin numerosi, faceau parte integranta din ecosistem, ca si celelalte specii de vietuitoare, fiind inclus in ciclul global al circulatiei materiei si energiei. Odata cu utilizarea focului ca modalitate de vanatoare, omul din paleolitic a exercitat asupra mediului natural o actiune devastatoare care a inceput cu distrugerea covorului vegetal. In acest fel au fost distruse in Africa si Europa suprafete intinse din padurile primitive, care nu au mai regenerat niciodata.

In diverse regiuni ale Africii, Asiei si Americii au fost distruse prin incendieri voite suprafete imense de paduri, in scopul formarii de pajisti cu graminee, care permiteau dezvoltarea unei faune copitate mai numeroase decat cea din padurile primitive. Astfel a avut loc extinderea savanei in Africa de Vest si Asia de Sud - Est, extinderea preeriilor in America de Nord.

Vanatorii din paleolitic, folosind focul si alte tehnici de vanatoare, au redus puternic fauna de vertebrate mari care popula diferite regiuni ale globului. In Africa tropicala, in pleistocen, a avut loc un adevarat masacru, care a facut ca in numai 50.000 de ani sa dispara peste jumatate din speciile de animale mari care traiau la inceputul acelei perioade. In Magreb, vanatorii din paleoliticul superior au distrus, in numai 1000 de ani, mai mult de 60% din fauna de mamifere mari ce populau aceasta regiune. In aceeasi perioada, paleoindienii din America de Nord au decimat in intregime turmele de mamuti.

 Agricultura si impactul ei asupra mediului

La inceputul neoliticului, impactul omului asupra biosferei se acutizeaza prin practicarea agriculturii si cresterea demografica care i-a urmat. Dezvoltarea agriculturii constituie prima mare perturbare a biosferei cauzata de om. Ea a dus la modificarea zoocenozelor, crescand viteza de eliminare a faunei mari, considerate de pastori concurenta la hrana animalelor domestice.

Extinderea agriculturii a exercitat o influenta negativa asupra majoritatii ecosistemelor terestre. Covorul vegetal primitiv a fost eliminat definitiv de pe suprafete intinse, fiind inlocuit cu un numar mic de plante cultivate. Despaduririle masive si punerea in cultura a unor soluri fragile in regiunile temperate si tropicale au dus la distrugerea iremediabila a unor suprafete intinse de teren.


Domesticirea animalelor, in neolitic, urmata de cresterea septelului, a avut drept consecinta distrugerea covorului vegetal prin suprapasunat. In acest fel, suprafete intinse au fost degradate pana la desertificare.

Cultivarea unor soluri fragile, cu o structura pedologica speciala, irigarea necontrolata si fara discernamant, suprapasunatul, s-au dovedit a fi practici deosebit de daunatoare, care au dus la modificarea productivitatii ecosistemelor. Astfel de zone au fost supuse treptat aridizarii, apoi desertificarii totale. Teritorii intinse din sudul Palestinei, nordul Siriei si Irakului, pe care acum 10.000 de ani se practica o agricultura intensiva, sunt astazi transformate in deserturi.

Cultura cerealelor, cresterea animalelor si mai apoi descoperirea unor tehnici eficiente de conservare a cerealelor in silozuri etanse, a permis trecerea de la viata nomada la cea sedentara a populatiei si aparitia primelor concentrari umane. Daca un vanator din paleolitic avea nevoie pentru a supravietui de un teritoriu de 20 km2, unui agricultor din neolitic ii sunt suficiente cateva hectare.

Chiar dupa aparitia primelor aglomerari urbane, majoritatea populatiei traia din agricultura. Se poate spune ca civilizatia agricola n-a modificat intr-o maniera semnificativa ciclul materiei si fluxul energetic in biosfera, aceasta forma de societate s-a integrat in ansamblul fenomenelor ecologice naturale.

Impactul omului asupra naturii a ramas neschimbat, in esenta sa, pana la inceputul secolului al XVIII-lea, cand se pun in practica diverse descoperiri stiintifice ce vor determina aparitia civilizatiei tehnologice contemporane.


3. Impactul civilizatiei tehnologice contemporane asupra biosferei

Dupa descoperirea si utilizarea primelor masini industriale, la inceputul secolului al XVIII-lea, au aparut si s-au dezvoltat in tarile europene numeroase manufacturi. In agricultura au fost introduse noi plante de cultura si s-au pus la punct noi tehnologii de crestere a animalelor. Toate aceste transformari au constituit prologul unor transformari radicale a raporturilor dintre om si natura, ce au devenit semnificative in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cand incepe dezvoltarea industriei moderne.

Poluarea industriala incepe sa-si faca simtita efectele, mai ales in zonele din jurul exploatarilor de metale neferoase. In regiunea Swan Sea, la inceputul secolului al XVIII-lea, se constata contaminarea solului de catre un atelier care prelucra minereuri de zinc si cupru, fapt ce a determinat disparitia intregii vegetatii din zona. Un fenomen asemanator are loc in Sicilia, datorita unei instalatii primitive de rafinare a sulfului. In preajma anului 1700, locuitorii orasului Finale din Italia dau in judecata un atelier care producea clorura de mercur, pentru ca deseurile aruncate in apa au otravit numerosi cetateni.

Se face simtita tot mai mult nevoia unor surse de energie mai eficiente pentru functionarea atelierelor si noilor mijloace de transport. Se trece treptat de la surse de energie nepoluante (mori de apa, mori de vant, tractiune animala) la folosirea in manufacturi a carbunelui de lemn, ceea ce a dus la distrugerea unor suprafete intinse de paduri in Europa de Vest.

De la inceputul secolului al XIX-lea, in industria care se nastea, se trece de la folosirea unor cantitati din ce in ce mai mari de combustibili fosili, in special carbune si petrol. Prin 1900, carbunele acoperea cca. 90% din nevoile energetice mondiale iar petrolul numai 4%. Ulterior cresc cantitatile de petrol si gaze naturale folosite ca surse energetice si scad cele de carbune, incat spre sfarsitul secolului al XX-lea produsele petroliere acopereau peste 50% din nevoile energetice mondiale.

Cantitatile de combustibili fosili utilizati in scop energetic au crescut continuu si intr-un ritm alarmant. Se estimeaza ca masa totala de combustibili fosili arsi in 1990 pe plan mondial era echivalenta cu 10% din cantitatea de energie solara fixata in fiecare an de toti producatorii primari din ecosfera, sub forma de compusi organici. Din arderea combustibililor fosili in scopuri energetice rezulta mase enorme de reziduuri de combustibili, care contamineaza grav intreaga biosfera, incat se poate afirma ca productia de energie este cauza primordiala a poluarii mediului.

Dupa 1945, chimia organica de sinteza a pus la dispozitia oamenilor produse cu un impact deosebit asupra mediului, precum masele plastice, detergenti menajeri, pesticide, fertilizanti. Asistam la o diversificare fara precedent a poluantilor chimici, insotita de acumularea de cantitati imense de deseuri in toate compartimentele biosferei.

Un alt participant activ la poluarea atmosferei este automobilul. Gazele de esapament contin o multitudine de produsi toxici care sunt eliminati in mediu: pentru fiecare litru de carburant consumat sunt eliminati 350 g de produsi toxici diferiti, iar 75% din plumbul continut in carburanti se regaseste in atmosfera, dupa arderea acestora.

Poluarea nu este un fenomen punctiform, ci afecteaza suprafete din ce in ce mai extinse si la distantele mari de sursele de emisie. Pot fi gasite fragmente de masa plastica in plin ocean antarctic, la mii de kilometri de asezarile umane Agenti plastifianti emisi in atmosfera marilor orase se regasesc in corpul animalelor din nordul Canadei. Pesticide, precum DDT, se regasesc in carnea si grasimea focilor si morselor din Antarctica. Ca urmare, se poate spune ca poluarea a devenit un fenomen cu extindere planetara, care afecteaza intreaga biosfera.

Dupa Fr. Ramade (1992), in societatea tehnologica contemporana structura si functiile “ecosistemului uman” sunt perturbate de trei procese majore, care tind sa neutralizeze puterea homeostazica a ecosistemului si sa strice intr-un mod iremediabil echilibrul sau spontan: reducerea diversitatii biocenozelor, ruperea circuitului substantelor in natura si modificarea fluxului energetic global.

Diversitatea biocenozelor se reduce treptat prin extinderea spatiilor urbane, artificializate, in biotopi naturali nealterati sau putin modificati, prin uniformizarea spatiului rural datorita extinderii monoculturilor pe spatii intinse, prin distrugerea covorului vegetal spontan, restrangerea suprafetelor impadurite, prin modificarea in totalitate a habitatelor considerate neexploatabile pentru specia umana, precum mlastinile.

Ruperea circuitului substantelor in natura are loc prin acumularea unor cantitati imense de deseuri nereciclabile prin procese naturale de degradare si mineralizare, precum si prin inhibarea actiunii organismelor descompunatoare din sol si apa datorita poluarii cu produsi toxici a acestor medii de viata. Apar in mediu produsi de sinteza care nu pot fi descompusi, deoarece nu exista pentru acestia circuite naturale. De asemenea, omul a scos din litosfera, diverse minerale sau metale, foarte putin frecvente in litosfera precum mercurul sau aproape absente in conditii naturale si pe care le-a dispersat in aer, sol si apa in cantitati considerabile.

Modificarea fluxului energetic global constituie un alt proces major de perturbare a biosferei, concretizat prin consumuri energetice exagerate in state cu o civilizatie industriala infloritoare si mai ales prin cresterea consumului energetic global intr-un ritm alert. Toate acestea duc la epuizarea resurselor energetice neregenerabile in perioade scurte de timp si la degradarea ireversibila a mediului, procese accelerate de cresterea demografica fara precedent care afecteaza astazi umanitatea.



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|