Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate didactica Scoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Ecologie


Qdidactic » didactica & scoala » geografie » ecologie
Arii naturale protejate din bistrita-nasaud



Arii naturale protejate din bistrita-nasaud


ARII NATURALE PROTEJATE DIN BISTRITA-NASAUD

     

Nr.crt

Denumirea ariei

Localizare

Supratata(ha)

1

PARCUL NATIONAL MUNTII RODNEI

Judetul Bistrita-Nasaud

37429

2

PARCUL NATIONAL CALIMANI

Judetele Bistrita-Nasaud, Mures, Suceava

112

3

PIATRA CORBULUI

Comuna Cetate, satul Budacu de Sus

5,0

4

MASIVUL DE SARE DE LA SARATEL

Comuna Sieu-Magherus, satul Saratel

5,0

5

VULCANII NOROIOSI LA GLODURI

Comuna Monor

2,0

6

RAPA CU PAPUSI

Comuna Mariselu, satul Domnesti

2,0

7

ZAVOAIELE BORCUTULUI

Comuna Romuli

1,0

8

PESTERA TAUSOARE

Comuna Rebrisoara

71,0

9

POIANA CU NARCISE DE PE SESUL MOGOSENILOR

Comuna Nimigea

6,0

10

LA SARATURA

Comuna Sintereag, satul Blajenii de Jos

5,0

11

POIANA CU NARCISE PE DE MASIVUL SACA

Comuna Rodna, satul Valea Vinului

5,0

12

POIANA CU NARCISE PE DE SESUL VAII BUDACULUI

Comuna Cetate, satul Orheiu Bistritei

6,0

13

PIATRA FANTANELE


Comuna Prundul Bargaului

5,0

14

PIATRA CUSMEI

Comuna Livezile, satul Cusma

5,0

15

PADUREA POSMUS

Comuna Sieu-Magherus

2,0

16

VALEA REPEDEA

Comuna Bistrita Bargaului

222,0

17

TAUL ZANELOR

Comuna Bistrita Bargaului

15,0

18

LACUL ZAGRA

Comuna Zagra

1,0

19

LOCUL FOSILIFER RAPA MARE

Comuna Dumitrita, satul Budacul de Sus

1,0

20

CHEILE BISTRITEI ARDELENE

Comuna Bistrita Bargaului

50,0

21

PESTERA DIN VALEA COBASELULUI

Comuna Sant

1,0

22

RAPA VERDE

Comuna Dumitrita, satul Budacul de Sus

1,0

23

COMARNIC

Comuna Livezile

5,0

24

CROVUL DE LA LARION

Comuna Lunca Ilvei

250,0

25

IZVOARELE MIHAIESEI

Comuna Maieru, satul Anies

50,0

26

STANCILE TATARULUI

Comuna Bistrita Bargaului

25,0

27

INEU - LALA  PN-G

Comunele Sant, Lesu, Rodna

2568,0

1. Aria protejata „Piatra Fantanele”

          Caracterizare:

                 Piatra Fantaneledin Muntii Bargaului este o frumoasa poiana cu bulbuci de munte (Trollius europaeus) in asociatie cu care intra si alte plante rare.

          Localizare si acces:

               Pe drumul national 17, la o altitudine de 1100 de metri, se afla localitatea Piatra Fantanele. De aici se deschide privirii o larga panorama a muntilor judetului: Rodnei spre nord, Calimani spre sud-est. Din centrul localitatii ajungem la o bisericuta situata la baza piramide eruptive Piatra Eantanele dinMuntilor Bargaului. La poalele acesteia, spre nord si vest, se afla o frumoasa poiana cu bulbuci de munte, care se intalnesc apoi si pe fanatele din jur. O suprafata de protejata de 1 ha, la o altitudine de 1200 m, unde intalnim si alte specii rare din fauna Romaniei.

          Obiectul Ocrotirii:

              O suprafata 1 ha de fanata, foarte bogata in bulbuci de munte, constituie obiectul ocrotirii, alcatuind o mica rezervatie. Ea este flancata inspre vest de piramida eruptiva, andezitica, Piatra Fantanele, iar spre nord-est si sud, poiana se continua cu fanete.

          Vegetatia rezervatiei:

               Este alcatuita de o faneata bogata in specii, apartinand asociatiei Festico rubrae-Agrostetum capillaris Horv. 1951.

DETERMINARI PRACTICE

 a) Determinarea vitezei vantului:

       Determinam trei perimetrii:

       Directie , viteza, intensitate.

a) Directia – se indica punctual ordinal de unde sufla vantul.

b) Viteza – se determina cu ajutorul anemometrului ;

                - raportul dintre spatiul parcurs de masa de aer (km sau metrii) si timpul necesar aerului sa parcurga spatiul respectiv(ore sau secunde).

                  V = S/T Km/h   m/s                 

c) Intensitatea – se estimeaza visual ;

                        - se urmaresc efectele pe care coloana de aer aflata in miscare, le produce asupra mediului ;

                        - intesitate a vantului este data de efectele deplasarii coloanelor si de aer.

Clasificarea itensitatii vantului este data la scara Beaufort:

   Gradul  0 –aer cald , fumul se ridica vertical , viteza =0 – 0,5 m/s ;

      Gradul 1 –aer aproape linistit  , fumul usor abatut de vant , viteza =0,6 -1,7 m/s;

      Gradul 2 –putin vant ,se simte vantul pe fata ,fosnesc frunzele , viteza =1,8 – 3,3 m/s ;

      Gradul 3 –vant slab , frunzele crengutele sant miscate , viteza =3,4 – 5,2 m/s ;

      Gradul 4 –vant potrivit , se ridica praful si bucati de hartie , viteza =5,3 – 7,4 m/s ;
      Gradul 5 –vant putin tare , copacii mici se balanseaza , pe apa apar unde ,viteza
=7,5 – 9,8 m/s ;
      Gradul 6 -viteza destul de tare ,agita crengi mari ,sarmele de telegraf curentului,viteza=9,9 – 12,4 m/s;

      Gradul 7 –vant tare ,agita copacii mari ,se inainteaza greu inpotriva curentului , viteza=12,5 – 15,2 m/s ;

     Gradul 8 –vant puternic ,rue crengile copacilor , nu se poate inainta inpotriva vantului ,viteza =18,3 – 18,2m/s;
     Gradul 9  -vijelie , provoaca mici avarii , darama hornuri, de deplaseaza olanele de pe acoperis ,viteza =18,3 – 21,5 m/s ;
     Gradul 10 –vijelie puternica ,provoaca avarii insemnate , smulge copaciii din radacini , viteza =21,6 – 21,1 m/s;
      Gradul 11 – distruge pe scara mare  , viteza =25,2 – 29 m/s ;
      Gradul 12 –uragan , calamitate naturala ,distruge tot,vitezaa 29 m/s .

       Viteza vantului se determina in mod obisnuit cu ajutorul anemometrelor.

       Anemometrul –prezinta mai multe cupe sub forma de jumatati de sfera, goala in interior formand o cruce de otel, cu convexitate intr-o singura parte; axul de transmitere din otel cu surub la capatul inferior;

contorul cu sistem de rotatie dintata care pun in miscare unul sau mai multe ace indicatoare;

cadranul cu gradatii care corespund la loc mm parcursi de vant sau la 100 turatii ale cupelor; cutia protectoare cu un buton ce pune in functiune aparatul si reduce acul in pozitia zero.

Pentru determinarea vitezei vantului se tine anemometrul in mana risicat, in sus in bataia vantului, dupa ce mai intai a fost acul la zero. In momentul in care cupele se opresc din miscare se apsa butonul.Urmeaza citirea la divizunea la care s-a oprit acu. Se inpart apoi, valorea citita la numarul de secunde in care s-a miscat acul, obisnuidu-se viteza vantului in m/s.

Nr. crt

Tip de ecosistem

Viteza vantului

Ianuarie

Februarie

Martie

1.

Padure de molid

4-5m/s

5,3-5,8m/s

5,5-6m/s

2.

Pajiste

16m/s

17m/s

19m/s

Pentru Padure de molid :

 Luna Ianuarie - Gradul 3 –vant slab , frunzele crengutele sant miscate

 Luna Februarie - Gradul 4 –vant potrivit , se ridica praful si bucati de hartie

 Luna Martie -  Gradul 4 –vant potrivit , se ridica praful si bucati de hartie

Pentru pajiste :

 Luna Ianuarie - Gradul 8 –vant puternic ,rue crengile copacilor , nu se poate inainta inpotriva vantului

 Luna Februarie - Gradul 8 –vant puternic ,rue crengile copacilor , nu se poate inainta inpotriva vantului

 Luna Martie - Gradul 9  -vijelie , provoaca mici avarii , darama hornuri, de deplaseaza olanele de pe acoperis

 

b) Determinarea temperaturii aerului :

    Masurarea temperaturii aerului se face cu cu ajutoru termometrului de aer a caror gradatie incepe de la -50 grade C pana la 100 grade C.Termometrul se fixeaza pe un suport la inaltimea de 1 metru .Se  lasa 10-20 minute ,dupa care se citeste si se noteaza temperatura in caietul de teren .Investigarea temperaturi se face la orele : 7 , 13, 17  , sau 19.

Nr. crt

Tip de ecosistem

Temperatura aerului

Ianuarie

Februarie

Martie

1.

Padure de molid

-10 si -11◦C

-8 si -9 ◦C

-5 si -6◦C

2.

Pajiste

-12 si -14

-10 si -11

-8 SI -9◦C

 

c) Determinarea fregventei

   Fregventa unei specii intr-o biocenoza reprezinta proportia intre ne. de probe in care se gaseste specia si nr. Total de probe analizate.

      F=p/P*100

  P= nr de specii in care se gaseste specia

  p= nr total de probe

 

  

Specia

P1

P2

P3

Fregventa

Bulbucul de munte

4

6

0

66,66%

F= 2/3*100=66.66%

     Concluzii:

   Deoarece specia are o fregventa de 66.66% se incadreaza in specii dominante.

Biblografie

             

Chintauan, I., Arii protejate din Bistrița-Nasaud, Editura supergraf, Cluj Napoca 2004

            Chintauan, I., Bistrița-Nasaud, Natura și monumentele sale, Editura Carpatica, Cluj Napoca 2007

            Proorocul, M., Arii naturale, Editura Academic Pres, 2006

http://wikipedia.org



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|