Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Ecologie


Qdidactic » didactica & scoala » geografie » ecologie
Determinarea contaminarii microbiene a aerului, obiectelor si suprafetelor



Determinarea contaminarii microbiene a aerului, obiectelor si suprafetelor


DETERMINAREA CONTAMINARII MICROBIENE A AERULUI, OBIECTELOR SI SUPRAFETELOR



Gradul de contaminare a aerului, obiectelor si suprafetelor cu microorganisme este un criteriu important de apreciere a solubilitatii din unitatile spitalicesti, publice sau alimentare. Contaminarea aerului determina si gradul de contaminare a suprafetelor.

Determinarea microorganismelor din aer sau de pe diferite suprafete se utilizeaza pentru controlul conditiilor de igienizare si a posibilitatilor de raspandire a infectiilor. Microorganismele din aer pot fi virusuri, bacterii, fungi.


1.Analiza aeromicroflorei

Permite caracterizarea potentialului de transmitere aerogena a infectiilor(gradul de contaminare)



Este un criteriu de apreciere a dezinfectiei

Apreciaza contaminarea suprafetelor si a obiectelor


1.1.Clasificarea florei  microbiene

In functie de temperatura la care au conditii optime de dezvoltare-3 grupe


a. flora criofila

  • temperatura intre 15-200C
  • cuprinde flora proprie a apei si solului

b. flora mezofila

  • temperatura de dezvoltare intre 35-40oC
  • cuprinde toti germenii care paraziteaza organismul uman si animal cu sange cald(saprofite, conditionat patogene sau patogene)

c. flora termofila

  • temperatura intre 50-60oC
  • microorganismele ce produc in mediul extern procese de fermentatie a substantelor organice

Microorganismele florei mezofile provin de la om din nazofaringe, cavitatea bucala, cai respiratorii eliminate prin tuse, stranut, dejecte etc.

cele patogene sunt eliminate de bolnavi sau purtatori


2. Analiza bacteriologica a aerului


Se practica in scop de diagnostic epidemiologic

Permite caracterizarea igienica a potentialului de transmitere pe cale aerogena a unor infectii

Se evidentiaza indicatori bacteriologici de contaminare a aerului

a. numar total de germeni

b. streptococii hemolitici

c. stafilococii


a. Numar total de germeni

  • Reprezinta totalitatea coloniilor microbiene crescute pe un mediu solid(geloza nutritiva 2 %, geloza sange)
  • apreciaza gradul incarcarii microbiene a aerului
  • pentru evidentierea naturii impurificarii se incubeaza placile cu agar expuse diferentiat la 22oC si la 37oC
  • cand predomina nr de germeni incubat la 22oC se considera flora microbiana de provenienta naturala, saprofita
  • cand predomina nr. de germeni de la 37oC se presupune provenienta lor prin eliminarile din organismul uman si animal, deci si posibilitatea existentei germenilor patogeni
  • prezenta florei mezofile din aer permite aprecierea conditiilor sanitare dintr-o incapere: aglomerarea, ventilatia, curatenia

b. Streptococii hemolitici(beta-hemolitici= si viridans (alfa-hemolitici)

  • indicatori de contaminare a aerului cu flora de origine nazofaringiana si bucala
  • Streptococii beta-hemolitici sunt patogeni si se gasesc rar in faringele omului sanatos
  • Cand apare in aer evidentiaza prezenta unui bolnav sau purtator de germeni(deci si indicator epidemiologic)
  • Streptococii viridans se gasesc in faringe si cavitatea bucala si constituie indicatori de contaminare
  • Apar rar in aer

c. Stafilococii
  • sunt prezenti in caile respiratorii superioare, pe suprafata cutanata, pe suprafata obiectelor
  • contamineaza constant mediul ambient uman avand o mare capacitate de supravietuire in aer
  • se pot determina toti stafilococii sau doar tulpinile patogene(de exemplu cele formatoare de hemolizina sau pigment auriu)
  • sunt usor de izolat

Insitutiile unde este indicat controlul bacteriologic al aerului sunt:

  • Spitalele (profilaxia infectiilor nozocomiale)
  • Institutiile de copii(crese, camine, scoli)
  • Industria alimentara
  • Laboratoarele de microbiologie
  • Industria de medicamente si produse biologice
  • Sali publice, locuinte – important - controlul eficacitatii dezinfectiei aerului dintr-o incapere


2.1. Metode de determinare a florei microbiene din aer

Prin sedimentare

Prin aspiratie


Recoltare

  • fie direct pe suprafata unui mediu de cultura solid(realizandu-se insamantarea bacteriologica a florei microbiene,’
  • fie intr-un lichid steril-apoi se insamanteaza pe suprafata unor medii de cultura solide din lichid diluat si din dilutii zecimale

2.1.1. Metoda sedimentarii (metoda Koch)


  • Consta din expunerea placilor Petri cu mediul solid de cultura in diferite puncte ale incaperii
  • timp de expunere diferit functie de gradul de contaminare a aerului intre 5 minute si o ora
  • pe suprafata mediului se depun prin sedimentare particule de aer +-germeni
  • dupa expunere cutiile Petri se inchid si se incubeaza la termostat la 22 0C sau 370C timp de 24-48 ore

  • dupa incubatie se numara coloniile dezvoltate (fiecare microorganism viu da nastere la o colonie)
  • placile cu colonii rare se numara cu ochiul liber, celelalte pe sectoare
  • 1cm2 x 64

Rezultat


  • numarul de germeni pe suprafata/unitatea de timp sau
  • numarul de germeni/volumul de aer

dupa formula lui Omeliansky: presupune ca in timp de 5 minute se depun pe o suprafata de 200cm2germeniii din 10 l (dm3) de aer

N=n x 100 x 100/S x t/5

N=numar de germeni dintr-un metru cub de aer

n=numar colonii dezvoltate pe mediu

S=suprafata placii Petri in cm2

t=timp de expunere in minute

t/5=k, iar k=1 pentru 5 minute

k=2 pentru 10 minute

k=3 pentru 15 minute

pot apare frecvent erori

Avantaje

  • este o metoda simpla
  • fara aparatura
  • permite u  numar mare de efectuari

Dezavantaje

  • frecvent erori
  • microorganismele care sedimenteaza sunt cele aderente de suspensii de dimensiune mare.
  • Metoda evidentiaza bacteriile din picaturile Pflugge, praful bacterian si mai putin din nucleii de condensare
  • Prin metoda Koch nu obtinem numarul real de microorganisme din aer ci doar fractiunea sedimentata in timpul de expunere

2.1.2. Metoda aspirarii


  • se determina direct numarul de microorganisme existente intr-un volum de aer determinat
  • in raport cu principiul de retinere utilizat se disting metode de:
  • filtrare
  • barbotare
  • impact
  • electroprecipitare

a. Metoda prin filtrare

  • aerul aspirat este trecut prin filtre care retin microorganismele din aer
  • se foloseste ca material filtrant nisip de cuart sterilizat care dupa aspiratie este spalat in lichid izotonic steril iar suspensia microbiana obtinuta se insamanteaza pe medii de cultura solide
  • cele mai avantajoase sunt membranele filtrante; sunt filtre de esteri de celuloza cu porozitate cunoscuta care retin suspensiile din aer si microorganismele
  • dupa recoltare membranele se aplica pe mediul solid de cultura si se incubeaza 24 ore la 37 0C
  • se numara coloniile formate si se raporteaza la 1 m3 de aer, cunoscand volumul de aer aspirat

b. Metoda prin barbotare

  • aerul aspirat este barbotat printr-o solutie izotonica sterila in vase de barbotare
  • se insamanteaza apoi suspensia de germeni pe mediul de cultura solid
  • dupa incubare 24 ore la 37 0C se numara coloniile si se raporteaza la 1m3 de aer, eficienta fiind redusa

c. Metode bazate pe impact

  • prin proiectarea aerului aspirat pe suprafata unui mediu de cultura solid
  • prin impact microorganismele existente in suspensie adera de suprafata mediului
  • sunt mai multe aparate cel mai utilizat fiind aparatul Krotov
  • format dintr-un aspirator de aer
  • rotametru pentru inregistrarea debitului de aer aspirat
  • suport pentru cutia Petri montat pe un ax rotativ
  • la capat exista un capac prevazut cu o fanta de lungimea razei unei cutii Petri
  • pentru recoltare se monteaza cutia Petri deschisa pe suport
  • se inchide capacul (fanta este la cativa mm de suprafata mediului) se porneste aspiratorul si rotatia cutiei Petri
  • se regleaza debitul si timpul de aspirare
  • apoi cutia Petri se scoate din aparat, se inchide, se incubeaza 24 ore la 37 0C si se numara coloniile dezvoltate

Rezultat

  • se cunoaste debitul (dm3/minut) si timpul de aspiratie) deci se afla volumul de aer aspirat (D x t)
  • numarul de microorganisme/m3 de aer =n x 1000 /V
  • n=nr. de colonii dezvoltate
  • V=volumul de aer aspirat (dm3)
  • Este un aparat avantajos, eficient dar costisitor

d. Metoda electroprecipitarii


  • aparatele electroprecipitatoare creeaza un camp electrostatic cu ajutorul unui curent electric in care particulele microbiene se ionizeaza
  • microbii sunt incarcati electric negativ si se depun la electrodul pozitiv
  • este o metoda costisitoare

2.1.3. Medii de cultura

  • pentru determinarea numarului total de germeni care se dezvolta la 37 0C  se utilizeaza geloza cu sange 5-7%
  • pentru determinarea streptococilor alfa si beta hemolitici se utilizeaza geloza cu sange 5-7 % sau medii selective( geloza-sange +violet de gentiana)
  • pentru determinarea stafilococilor se foloseste geloza simpla sau geloza cu sange 5-7% si dupa incubare se mai pastreaza cutiile Petri in laborator la temperatura camerei inca 24-48 ore pentru a dezvolta si pigmentul caracteristic
      • alb
      • auriu
      • citrin


3. Norme igienico-sanitare


3.1. Numarul total de germneni/m3 care se dezvolta la 370C

  • pentru aerul locuintelor


Vara

Iarna

Aer curat

<1500

<4500

Aer impurificat

>2500

>7000



  • Pentru institutii de copii mai mic de 1500-2000 germeni/m3
  • Pentru saloane de spital <600 germeni/m3 la 370C
  • Pentru saloane de nou - nascuti, nastere, alaptare, ATI mai putin de 500 germeni/m3
  • Sali de operatie mai putin de 300 germeni/m3

3.2. Streptococii alfa si beta hemolitici


  • pentru locuinte


vara

Iarna

Aer curat

16

36

Aer contaminat

36

124


  • Proportia streptococilor nu trebuie sa depaseasca 1 % din numarul total de germeni

3.3. Stafilococii


  • nu exista norme admise
  • cu cat proportia lor este mai mare cu atat este mai mare contaminarea de origine umana (in special stafilococii aurii hemolitici)

4 Controlul bacteriologic ala suprafetelor


  • se impune in aprecierea gradului de impurificare microbiana a unei incaperi
  • incarcarea microbiana crescuta a suprafetelor, obiectelor sau  tegumentelor reprezinta un potential epidemiologica ridicat
  • rezulta o igiena deficitara
  • se efectueaza in
  • spitale
  • institutii de copii
  • industria alimentara si farmaceutica
  • laboratoare
  • cuprinde aceeasi indicatori microbiologici cala cercetarea florei din aer + germenii din grupul coliform (originea intestinala) (patru indicatori)

1. Metode de determinare a florei microbiene de pe suprafete


urmaresc

  • desprinderea florei microbiene de pe suprafetele de cercetat
  • trecerea lor pe medii de cultura solide,
  • incubare
  • numararea coloniilor dezvoltate
  • raportarea la unitatea de suprafata
  • recoltarea se face pe suprafete de marime cunoscuta
  • rezultatul se poate exprima pe unitatea de suprafata sau la intreaga suprafata

metode


  1. metoda stergerii suprafetei cu tampon steril
  2. metoda spalarii
  3. metoda particulelor adezive
  4. metoda de contact
  5. medii de cultura

4.4.1.1.          Metoda stergerii suprafetei cu tampon steril


  • se folosesc tampoane sterile de vata sau tifon montate pe o tija de lemn
  • suprafata de cercetat se delimiteaza cu un cadru (sablon) sterilizat
  • se sterge bine suprafata cu tamponul umezit in solutie izotonica sterila
  • cu o pensa sterila se pune tamponul in 10 cm3 ser fiziologic steril
  • se agita iar din suspensia obisnuita se fac dilutii succesive 10-1, 10-2, 10-3 etc. in functie de gradul de incarcare presupus
  • din suprafata nediluata si din fiecare dilutie se insamanteaza cate 0,1 cm3 pe suprafata mediului de cultura omogen, cu o spatula sterila
  • se incubeaza 24 ore la 37 0C
  • se numara coloniile rezultate

rezultat


numarul de microorganisme/cm2=


n x100 x d /N x S


n= numar colonii crescute

d= valoarea dilutiei

N= numarul de cutii Petri insamantate

S= suprafata cercetata in cm2


1.2. Metoda spalarii


  • se foloseste in special la controlul bacteriologica la suprafetei cutanate a mainii
  • se spala mainile intr-un vas cu ser fiziologic steril
  • din suspensia obtinuta se fac insamantari pe medii solide

1.3. Metoda particulelor adezive

  • se utilizeaza pelicule adezive comerciale de dimensiuni cunoscute, pastrate in cutii Petri sterilizate
  • se aplica pe suprafata de cercetat cu o pensa sterila
  • apoi se aplica pe suprafata mediului de cultura timp de 30 secunde
  • se incubeaza 24 ore la 37 0C
  • se numara coloniile dezvoltate pe unitate de suprafata

1. Metoda de contact


  • consta din aplicarea suprafetei de cercetat direct pe suprafata mediului de cultura timp de contact – 15 secunde
  • apoi incubare si numarul coloniilor
  • folosita pentru controlul suprafetei falangiene sau a unor produse alimentare

1.5. Medii de cultura

  • aceleasi medii de cultura ca la flora din aer pentru
  • numarul total de germeni
  • streptococ
  • stafilococ
  • pentru cercetarea germenilor coliformi se folosesc medii diferentiate pe care acesti germeni dau colonii caracteristice

5. Norme igienico-sanitare


  • Numarul de microorganisme mezofile traduce gradul de curatenie
  • Prezenta stafilococilor aurii hemolitici indica o contaminare relativ mare si periculoasa
  • Germenii din grupul coliform si streptococii hemolitici trebuie sa fie absenti de pe:
  • Maini
  • Instrumentar medical
  • Obiect din incaperi aseptice
  • Pentru suprafata obiectelor + mobilier din spital dupa curatenie si dezinfectie s-a propus o valoare de 5 germeni/cm2 la 37 0C
  • In saloane de copii, nastere, bucatarie, ATI mai putin de 3 germeni/cm2 la 37 0C
  • Pentru suprafetele din salile de operatie mai putin de 2 germeni/cm2
  • Pentru suprafata cutanata a mainilor dupa spalare mai putin de 15 germeni pe mana la 37 0C pentru chirurgi si mai putin de 40 germeni pe mana la 37 0C pentru personalul medical in contact direct cu bolnavul
  • Lipsa florei patogene- stafilococi, streptococi hemolitici




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright