Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate didactica Scoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Ecologie


Qdidactic » didactica & scoala » geografie » ecologie
Instrumente administrative pentru protectia mediului - reglementari de mediu



Instrumente administrative pentru protectia mediului - reglementari de mediu


1. Tipuri de instrumente

In politica de protectie a mediului este necesar sa fie stabilite prioritatile asupra carora se vor indrepta planurile de actiune. Pentru ca politica de mediu sa aiba succesul scontat este necesar, de asemenea, sa alegem cele mai adecvate instrumente de aplicare. Acestea variaza de la instrumente de impunere si control pana la instrumente ale economiei de piata. Din prima categorie fac parte metode de eliberare a unui permis de poluare – pana la o limita stabilita – urmata de o monitorizare atenta din partea organismelor de control. Din cea de-a doua categorie fac parte instrumente precum impozitele sau taxele pe poluare, vinderea sau cumpararea dreptului de a polua etc.

Instrumentele politicii de mediu pot fi definite ca mecanisme care stau la dispozitia guvernelor, prin care acestea pot influenta populatia si organizatiile in directia atingerii obiectivelor si scopurilor dorite. Fiecarui instrument ii corespunde un anumit mijloc de implementare sau mai multe mijloace care pot ajuta alegerea strategiei si metodelor. Unele mijloace se pot aplica mai multor tipuri de instrumente ale politicii, de exemplu cercetarea, educatia, metodele statistice.

Se pot defini urmatoarele instrumente si mijloace de implementare:

a) Instrumente administrative (reglementari de mediu). Acestea se pot implementa prin urmatoarele mijloace:

- legi si normative;

- activitate de cercetare;

- impozite;

- informatie;

- management de proiect.

b) Instrumente financiar-economice:

- management de proiect;

- taxe;

- informatie;

- activitate de cercetare.

c) Instrumente social-comunicative:

- educationale;

- motivationale;

- informatie;

- legi.

d) Instrumente tehnice:

- norme;

- cercetare;

- tehnologii;

- monitorizare.

.2. Reglementari de mediu

In reglementarile pentru mediu, accentul cade pe legi si reglementari cadru, precum si pe normative si instructiuni subsidiare.

In structura unor legi ale managementului integrat de mediu trebuie sa fie reglementate urmatoarele elemente si aspecte:

-    Definitiile conceptelor si domeniul de aplicare;

-    Aspecte institutionale (Autoritati centrale, locale, atributii);

-    Aspecte internationale;

-    Planificarea;

-    Norme si standarde;

-    Zonarea de mediu;

-    Evaluarea impactului asupra mediului;

-    Activitatile firmelor si modul lor de administrare in raport cu mediul;

-    Cerintele produselor in raport cu mediul;

-    Abordarea diferitelor probleme specifice fiecarui factor de mediu (tipurile de solicitari ale mediului) – respectiv problemele deseurilor, poluarea apei, radioactivitatea etc.

-        Monitorizarea factorilor de mediu, inclusiv cerintele pentru masuratori si inregistrari;

-    Procedura de acordare a licentelor si permiselor;

-    Responsabilitatile si raspunderea fata de risc;

-    Sanctiuni pentru neconformare, etc.

Posibilele avantaje ale unei reglementari directe sunt urmatoarele:

-    Sunt stabilite de la inceput drepturile democratice dar si obligatiile tuturor cetatenilor si firmelor: Aceasta are si o importanta deosebita mai ales unde sunt in joc activitati, substante sau produse periculoase. Sunt de  asemenea cunoscute de la inceput standardele minime privind emisiile, comportamentul, calitatea unor produse, etc.

-    Pot fi aplicate si atunci cand mecanismele pietei nu sunt suficient dezvoltate sau cand posibilitatile de comunicare sunt insuficiente.

Dezavantajele si limitele reglementarii directe sunt urmatoarele:

-    este necesar un timp relativ lung pentru a produce structura solida si integrata a legislatiei;

-    nu poate acoperi toate situatiile din practica intr-un mod legal si flexibil.


In general, practica a dovedit ca este avantajos sa existe reguli mai putine dar mai bine coordonate intre ele. Aceste reguli este trebuie sa fie mai putin detailate dar mai clare si cu posibilitati de aplicare.

In Romania exista un pachet de legi, ordonante si hotarari de guvern, ordine ale diferitelor ministere care reglementeaza aspecte privind protectia mediului. Cele mai cuprinzatoare sunt: Legea 137/1995 – Legea privind protectia mediului, revizuita si republicata in mai multe randuri pentru a se conforma prevederilor aquis-ului european; Legea nr. 26/1996 – Codul Silvic; Legea nr. 107/1996 – Legea apelor.

Principalele obiective si prevederi ale Legii 137 pot fi rezumate astfel: Legea este conceputa pe 5 capitole dintre care primul defineste principiile si dispozitiile generale.

Obiectul legii il constituie reglementarea protectiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii.

In lege sunt mentionate principiile si elementele strategice care stau la baza legii in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile. Dintre principiile enumerate evidentiem urmatoarele: precautie in luarea deciziilor, prevenirea riscurilor ecologice si a producerii daunelor, conservarea biodiversitatii si a ecosistemelor specifice fiecarei zone, principiul „poluatorul plateste” si altele.

In lege sunt stabilite modalitatile de implementare a elementelor de strategie si politica a mediului, respectiv adoptarea unor politici si strategii de mediu armonizate cu programele de dezvoltare, obiectivitatea stabilirii impactului de mediu in faza initiala a oricarui proiect, corelarea programelor de mediu cu cele de amenajare a teritoriului, introducerea parghiilor stimulative sau coercitive, elaborarea unor norme si standarde, promovarea cercetarii, instruirea si educarea populatiei in spirit ecologic.

Legea precizeaza ca statul recunoaste tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos, protectia mediului constituind o obligatie a autoritatilor administratiei centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice.

Responsabilitatea pentru protectia mediului revine autoritatii centrale si agentiilor sale teritoriale.

La momentul actual, autoritatea centrala care coordoneaza activitatea de protectia mediului este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, infiintat in actuala forma in anul 2004 in baza Hotararii de Guvern nr. 408/2004.

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor are in subordine, sub autoritate sau in coordonare urmatoarele unitati:

a)      In subordine directa:

-   Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, care la nivelul sau coordoneaza 8 agentii regionale si 34 de agentii judetene pentru protectia mediului;

-   Administratie Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” ;

-   Unitati de Management ale Proiectului;

-   Unitati de Implementare a Proiectului.

b)      Sub autoritatea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, functioneaza:

-   Administratia Nationala „Apele Romane”;

-   Compania Nationala „Institutul National de Meteorologie si Hidrologie si Gospodarire a Apelor” – S.A.

c)      In coordonarea ministerului:

-   Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Mediului (ICIM) Bucuresti;

-   Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” -Constanta;

-   Institutul National de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunarii” – Tulcea;

-   Administratia Fondului pentru Mediu.

Capitolul al II-lea din Legea Protectiei Mediului stabileste reglementarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului, prin norme de autorizare, regimul substantelor si deseurilor periculoase, regimul ingrasamintelor chimice si pesticidelor, asigurarea protectiei impotriva radiatiilor ionizate.

Capitolul al III-lea din Legea Protectiei Mediului se refera la protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii prin protectia apelor si ecosistemelor acvatice, protectia atmosferei, protectia solului, subsolului, si ecosistemelor terestre, regimul ariilor protejate si al monumentelor naturii, protectia asezarilor umane.

Capitolul al IV-lea stabileste raspunsurile privind protectia mediului, ale autoritatilor de specialitate, ale autoritatilor centrale si locale, obligatiile persoanelor fizice si juridice.

Legea se incheie cu sanctiunile pentru incalcarea prevederilor privind protectia mediului (capitulul V). Legea s-a moodificat prin O.U.G. 91/2002 aprobata prin Legea 294/2003.

Procesul de realizare al altor instrumente administrative directe in domeniul protectiei mediului s-a amplificat dupa 1990. Actele legislative emise de Parlament sau de Guvernul Romaniei sunt o reflectare a preocuparii de transpunere a Aquis-ului comunitar in legislatia noastra, precum si punerea in aplicare a legilor si conventiilor internationale, protocoalelor si acordurilor ratificate, adoptate sau la care Romania este parte.­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­

Pornind de la reglementarile cadru cuprinse in Constitutia statului, in Romania au fost elaborate si adoptate numeroase acte normative privind protectia mediului, dintre care pot fi mentionate:

- Legea nr. 82/1993, cu modificarile si completarile ulterioare, privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii;

- Legea apelor nr. 107/1996;

- Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice;

- Legea nr. 214/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic;

- Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deseurilor;

- Legea nr. 481/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase;

- Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei Europene a peisajului adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000;

- Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii;

- Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu;

- Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologica (semnata la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000.

De asemenea Guvernul Romaniei, de comun acord cu Comisia Europeana, a inclus protectia mediului in prioritatile programului Phare, astfel:

- in   colaborare   cu   Banca   Europeana   pentru   Reconstructie   si Dezvoltare  (BERD)  au  fost  finantate  studiile  preliminare  in domeniul mediului pentru programul bazinul Dunarii si pentru programul Mediul Delta Dunarii;

- tot in colaborare cu BERD este finantat si Programul de Dezvoltare a  Unitatilor  Municipale  in   diverse   orase   avand  ca  obiectiv modernizarea  sistemelor  de  distributie  si  scurgere  a  apei  si cresterea eficientei acestora;

- impreuna cu BERD si Banca Mondiala este finantat Programul pentru energie.

3. Instrumente financiar-economice

Mecanismele economice ale pietei pot avea o puternica influenta pozitiva in directia protectiei mediului. Ele pot stimula un comportament rational pentru mediu si conduc la obtinerea de fonduri pentru aplicarea politicii de mediu.

Instrumentele financiar-economice pot fi de mai multe tipuri: tipul stimulentului, al sanctiunilor sau al impozitelor generale.

Instrumentele financiar-economice utilizate cel mai frecvent sunt taxele si amenzile pentru emisiile de poluanti.

Exista doua tipuri de taxe. Primele se percep pentru permisul de a emite poluanti si sunt destinate sa acopere cheltuielile administrative si costul monitorizarii necesare oricarui sistem de protectia mediului; a doua categorie sunt taxe de poluare legate de nivelul daunelor provocate de emisii.

4. Instrumente social-comunicative

Mecanismul instrumentelor social-comunicative din domeniul mediului include masuri de schimbare comportamentala care include atat respectul fata de lege cat si unele reglementari proprii, liber consimtite. Acest fapt se realizeaza prin acorduri voluntare, conform dreptului privat.

Aceste acorduri voluntare pot fi adoptate intre tari, intre institutii guvernamentale si intreprinderi.

5. Fondul pentru mediu

Un instrument deosebit de util si eficient in realizarea si materializarea unor actiuni sau proiecte de anvergura s-a dovedit a fi Fondul pentru Mediu.

Fondul pentru Mediu a fost initiat si dezvoltat ca un concept economic, aplicabil in economiile in tranzitie pentru antrenarea de resurse suplimentare si sustinerea financiara a actiunilor de protectie a mediului in tari avand la momentul respectiv multe prioritati si necesitati de ordin socio-economic si in care problemele de mediu nu au avut posibilitate de a deveni probleme prioritare.

In Romania, Fondul pentru Mediu a fost constituit in conformitate cu prevederile Legii 73/2000 si este gestionat de Administratia Fondului pentru Mediu. El se constituie ca un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor prioritare pentru protectia mediului, in conformitate cu normele de mediu in vigoare

Veniturile Fondului pentru Mediu se constituie conform art. 8, din Legea 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: 

Ø      cota de 3% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor feroase si neferoase de catre detinatorii de astfel de deseuri, persoane fizice si/sau juridice. Cota se va retine prin stopaj la sursa de catre agentii economici colectori si/sau valorificatori autorizati conform OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, modificata ulterior, care vor vira sumele respective la Fondul pentru mediu conform prevederilor prezentei legi;

Ø      taxe pentru emisiile de poluanti in atmosfera incasate de la agentii economici;

Ø      venituri  incasate de la agentii economici, utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deseurilor valorificabile;

Ø      suma de 0,5 RON/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piata nationala de producatorii si importatorii de bunuri ambalate, cu exceptia celor utilizate pentru medicamente;

Ø      o cota de 2% din valoarea substantelor chimice periculoase comercializate  de producatori si importatori, mai putin cele utilizate la producerea medicamentelor;

Ø      cota de 0,5% din valoarea substantelor chimice periculoase comercializate de producatori si importatori, utilizate in agricultura;

Ø      o cota de 3% din pretul de adjudecare a masei lemnoase cumparate care se vireaza de catre Regia Nationala a Padurilor si de catre alti proprietari de paduri, persoane juridice sau fizice;

Ø            o cota de 1,5% din valoarea incasata prin comercializarea produselor finite din tutun;

Ø      varsaminte, donatii, sponsorizari, asistenta financiara din partea persoanelor fizice sau juridice, romane ori straine;

Ø      sumele incasate din restituirea creditelor acordate, dobanzi, alte operatiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru mediu;

Ø      asistenta financiara din partea unor organisme internationale;

Ø      sumele incasate de la manifestari organizate in beneficiul Fondului pentru mediu;

Ø      cuantumul taxelor incasate prin birourile unice la emiterea acordului/ autorizatiei de mediu pentru activitatile cu impact redus;

Ø      o suma de 1 RON/kg anvelopa de catre persoanele juridice care introduc pe piata nationala anvelope destinate reutilizarii;

Ø            cuantumul taxelor  pentru  emiterea  avizelor, acordurilor si autorizatiilor de mediu[1].

Pentru a indeplini obligatiile asumate de Romania in procesul de negociere a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana, Administratia Fondului pentru Mediu finanteaza, in principal, urmatoarele categorii de proiecte:

a) controlul si reducerea poluarii aerului, apei si solului, inclusiv prin  utilizarea  unor tehnologii curate;

b) protectia resurselor naturale;

c) gestionarea  deseurilor, inclusiv  a  deseurilor periculoase;

d) protectia si conservarea biodiversitatii;

e)  educatia si constientizarea publicului privind protectia mediului.

Unul din principalele aspecte ale proiectului noii legi a Fondului pentru

Fondul pentru mediu, asa cum este reglementat in noul act normativ, reprezinta un instrument util destinat finantarii proiectelor de protectia mediului, asigurand resursele financiare necesare pentru implementarea efectiva a legislatiei privind protectia mediului inconjurator, armonizat cu prevederuile acquis-ului comunitar.



[1] Toti M. –Fondul pentru mediu, conditii si modalitati de accesare, Revista „Info‑mediu”, Nr. 1/2005.



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|