Poluarea mediului inconjurator

Pentru a trai in conditii mai bune, omul a utilizat permanent resurse naturale: animale, plante, arbori, minereuri, carbuni, sare, petrol, gaze naturale, apa. Din utilizarile acestor resurse naturale (primare) au rezultat si produse neutilizabile, cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide sau solide ce au fost permanent evacuate in natura. Unele dintre acestea produse au putut sa se integreze in ciclurile naturale ale unor elemente, altele insa se tot acumuleaza, producand perturbatii ecologice. Un alt fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale, disparitia unor specii de plante si animale. Activitatile antropice au provocat si schimbari topografice si de clima, ce au avut puternice repercursiuni asupra mediului, unele pozitive (impaduriri, indiguiri), altele insa negative (defrisari, asanari, eroziunea solului).

Fenomenul de aparitie a unor factori perturbatori ai mediului si de producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdari, a degrada). Cauzele aparitiei poluarii pot fi sintetizate astfel:

utilizarea haotica a rezervelor naturale;

acumulari in mediu de substante neutilizabile;

aparitia de substante noi, la care ritmul de consum si de reciclare de catre organisme este mult inferior ritmului de aparitie;

cresterea demografica vertiginoasa, in special in ultimele doua secole;

dezvoltarea intensa a industriei, transporturilor si a agriculturii;

aparitia centrelor urbane suprapopulate.

Tipuri de poluare

A.     Dupa provenienta

poluare naturala: biologica, fizico-chimica, antropica;

poluare industriala: agricola, din transporturi, menajera;

B.     Dupa natura poluantilor

poluare fizica: termica, fonica (sonora), radioactiva, electromagnetica;

poluare chimica: cu carbon si derivatii acestuia, cu compusii sulfului, flourului sau ai azotului, compusi cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;

poluare biologica: prin contaminarea mediilor inhalate si ingerate, prin modificari ale biocenozelor si invazii de specii animale si vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);

poluare estetica: degradarea peisajelor datorita urbanizarii, industriei, sistematizarii eronat concepute;

C. Dupa starea fizica a poluantului (factorul care, aflat in mediu in cantitati ce depasesc optimul pentru una sau mai multe specii, are actiune toxica)

poluare cu lichide;

poluare cu substante solide;

poluare cu gaze si pulberi.

I. Poluarea apei

Desi acopera trei patrimi din suprafata globului si constituie 75% din tesuturile vii, apa constituie totusi o resursa naturala limitata. Si aceasta din mai multe motive.

In primul rand, nu e suficient de a avea apa, este necesar sa fie avuta intr-un loc corespunzator si la momentul oportun. In plus, trebuie sa fie si de o calitate convenabila (de exemplu, apa de mare reprezinta 97% din resursele totale, in timp ce apele de suprafata – fluvii, rauri, lacuri - ori subterane reprezinta mai putin de 1%).

Poluarea apelor este definita ca acea schimbare a compozitiei apelor care le face daunatoare pentru sanatatea oamenilor, neadecvate pentru intrebuintarea economica sau recreativa si care duce la deteriorarea florei si faunei din mediul acvatic; se manifesta ca un fenomen complex, multiform, care exprima atat unitatea dintre apele dulci si de mare, cat si dintre uscat si mediul acvatic.

Principalele forme de poluare a apei, in functie de sursele si de natura lor, sunt:

Poluarea organica

Principala sursa a acestei forme de poluare acvatica o constituie deversarile menajere din marile orase si o serie de industrii precum cea a celulozei si a hartiei ori industria agroalimentara. Poluarea organica are un mecanism propriu de producere: deversate in apa, materiile organice sunt consumate ori degradate de catre bacterii, avand loc un proces de ”autoaparare’’. Dar aceste bacterii au nevoie de oxigen. Asa ca, o cantitate insemnata de materii organice care trebuie degradate favorizeaza inmultirea bacteriilor si, in consecinta, un masiv consum de oxigen care determina, la randul sau, moartea pestilor si a altor vietuitoare acvatice prin asfixie.

Poluarea toxica provine in mod exclusiv din surse industriale si, in special, din industria chimica, extractiva si prelucratoare a metalelor. Una dintre problemele importante ale acesteiforme de poluare o reprezinta masurarea toxicitatii produselor. Desi a fost pus la punct testul dafniei (minuscul crustaceu de apa dulce care stabileste toxicitatea apei poluate), acesta este folosit pe termen lung pentru poluarea ce poate rezulta din acumulare. Unele substante insa, pot fi inchise in sedimente si eliberate dupa depunere; in cazul acestora, poate avea loc fenomenul de bioacumulare.

Materiile in suspensie

Diferite particule, datorate eroziunii naturale ori deversarii artificiale ale localitatilor sau industriilor, pot schimba calitatea apei, generand o poluare estetica (tulburarea apei), jenand viata pestilor (prin introducerea de particule in branhii) ori contribuind la poluarea organica sau toxica. Eliminarea acestor particule in suspensie are loc, in general, prin simpla decantare pe fundul marilor bazine.

4) Materiile nutritive (nitrati, fosfati)

Acest tip de substante nutritive, respectiv nitrati si fosfati, provoaca fenomenul de eutrofizare a apelor curgatoare line, lacurilor ori marilor. Aceasta se datoreaza faptului ca excesul de nutrimente favorizeaza o proliferare, chiar o explozie de alge care se descompun rapid, consumand enorme cantitati de oxigen. Fara oxigen apa devine locul unor procese de fermentatie si putrefactie.

Pe de alta parte, nitratii prezinta si alt incovenient in ce priveste apa potabila. In aceasta, in mod normal nitratii nu trebuie sa depaseasca 50mg/litru. Nitratii transformati in nitriti provoaca sugarilor ori fetusilor femeilor gravide o boala a sangelui numita “maladia albastra”; totodata, producerea de netrosamine cancerigene este inca controversata (unele legume precum telina, spanacul, sfecla sau morcovul sunt o sursa importanta de nitrati; unele mezeluri, conserve de carne si pestele afumat sunt, de asemenea, surse de nitrati).

Fosfatii provin, in parti aproape egale, din dejectii umane, fosfatine si din diverse surse industriale si agricolo. La randul lor, nitratii provin in principal din agricultura (ingrasaminte) si din cresterea intensiva a animalelor (dejectii). In apele subterane, agricultura si cresterea animalelor antreneaza o poluare importanta, cel mai adesea cumulativa si persistenta in straturile de apa.

5) Poluarea bacteriana

Aceasta forma de poluare genereaza multiple probleme de ordin sanitar. Ea poate afecta, in primul rand, apa de baut, fapt pentru care aceasta este supusa unor forme speciale de protectie. Astfel, de regula, alaturi de dezinfectarea acesteia sunt prevazute in jurul puturilor de captare a apei potabile “perimetre de protectie”, pentru a beneficia de marea putere de epurare a solului.

Poluantii apelor

Desigur, in stransa legatura cu formele de poluare a apei se afla poluantii acesteia care pot fi grupati in:

A) Poluanti organici si biologici

Poluarea prin materii organice (compusi de hidrati de carbon, materii proteice, lipide) degradabile este datorata mai ales surselor industriale (industria chimica, de celuloza si hartie, petroliera, agroalimentara) si a reziduurilor provenite de la populatia urbana.

B) Poluanti chimici

Continutul ridicat al azotului din apa (sub forma compusilor nitrati, nitriti, azotul organic, amoniacul) antreneaza o crestere excesiva a algelor si plantelor pe fundul raurilor. Sarurile nutritive (compusii sulfati, fosfati, cloruri) accelereaza fenomenul de eutrofizare a raurilor, proliferarea masiva a anumitor alge in detrimentul altor specii.

Metalele precum cadmiul, cuprul, mercurul, plumbul, zincul sau titanul sunt prezente in deversarile lichide provenite de la diverse industrii: chimica sau metalurgica. Aceste substante fac parte din seria “materiilor inhibitorii pentru viata ‘’, fiind periculoase atat pentru plantele si animalele acvatice, cat si pentru om (de exemplu, mercurul si plumbul se pot concentra in lantul alimentar).

Cianurile arsenicului, in metalurgie, in industria chimica si parachimica, sunt toxice pentru organismele inferioare, invers decat in cazul otravirii.

Fluorul, precum marea majoritate a metaloizilor, nu este niciodata intalnit in stare naturala sub forma sa moleculara libera, ci sub forma de fluoruri. Acestea devin toxice, conducand la simptone notabile de la 250 la 450mg/l. Dimpotriva, in doze foarte slabe au o actiune benefica asupra dentitiei, contribuind la prevenirea cariei dentare. Fenolii, proveniti cel mai frecvent din poluarea industriala, antreneaza o diminuare a fenomenului de biodegradare.

Micropoluantii chimici sunt poluantii dificil de decelat prin procedee obisnuite de analiza, data fiind concentratia ori complexitatea lor chimica. Ei sunt in genearal putin degradabili, dificil de eliminat si susceptibili de acumulat in lantul alimentar.

Metode de combatere a poluarii

In ultimele decenii a fost recunoscut faptul ca fortificarea si promovarea sanatatii sunt strans legate de calitatea mediului inconjurator. In conditiile influentei crescande a factorului antropogen asupra starii igienice a surselor de apa, o mare actualitate capata problema stabilirii rolului calitatii apei in formarea si modificarea sanatatii populatiei.

In marea majoritate, afectiunile pot fi evitate si prin distribuirea unei ape de buna calitate populatiei din mediul urban si rural. Consumul de apa salubra (apa lipsita de impuritati, proprie sanatatii, obtinuta prin metode tehnologice moderne) este considerat ca unul dintre indicatorii de baza ai civilizatiei.

II. Poluarea aerului

Aerul atmosferic reprezinta un amestec de gaze, particule, vapori de apa, microorganisme.

Exista, in principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenusa si fum in atmosfera:

surse artificiale

surse naturale

Sursele artificiale pot fi grupate in doua mari categorii:

surse bazate pe arderea combustibililor in scop industrial;

surse bazate pe arderea combustibililor in scop domestic.

O importanta sursa industriala, in special de praf, o reprezinta industria materialelor de constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silicati, argile, calcar, magnezit, ghips).

Din cadrul larg al industriei materialelor de constructie se detaseaza, sub aspectul exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de baza, care intra in fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecata cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute si aplicate doua procedee de fabricare:

procedeul uscat, in care materiile prime sunt deshidratate, faramitate in mori speciale si trecute apoi in cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi inalte;

procedeul umed, in care materialele prime se amesteca cu apa, apoi in stare umeda se macina in mori speciale, dupa care partea rezultata este trecuta la randul ei in cuptoare rotative, unde procesul este acelasi ca la procedeul uscat.

Praful rezultat din industria cimentului este imprastiat pe o distanta de peste 3 km.

Fumul constituie partea invizibila a substantelor ce se elimina prin cosurile intreprinderilor industriale si este constituit din vapori de apa,      gaze, produsi incomplet arsi (carbune, hidrocarburi, gudroane) si alte impuritati inglobate si eliberate cu ocazia arderii. Fumul are o culoare albicioasa daca arderea este completa. Culoarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum si prezentei in cantitate mare a carbunelui si a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roscata, cenusie sau bruna, dupa cum carbunele contine fier, aluminiu sau mangan. Particulele de fum au dimensiuni submicronice.

Cenusa este rezultata in exclusivitate din combustibilii solizi. Proportia sa variaza intre 5-15% la antracit (carbune superior, deci cu arderea mai completa) si 40-50% la carbunii inferiori (lignit, turba).

Cenusa se compune din:

compusi minerali puternic inglobati in masa carbunelui. In aceasta categorie sunt cuprinsi compusii de siliciu, aluminiu, fier, calciu, magneziu si/sau sulf;

impuritati (cenusa mecanica) provenite din roca in care se afla       inglobat zacamantul.

Cenusa ramane in cea mai mare parte in focar si este indepartata prin procedee mecanice si hidraulice. Restul este antrenat spre cos de catre puternicul curent de aer format in camera de ardere, in marile centrale termoelectrice; la trecerea prin cos, cenusa este captata aproape in totalitate.

O alta sursa importanta generatoare in special de fum si cenusa este arderea combustibililor solizi, lichizi si gazosi in scop domestic. Astazi, in multe tari in curs de dezvoltare, lemnul de foc este la fel de vital precum alimentele, iar ca pret, in unele locuri, inregistreaza un ritm de crestere mult mai mare decat la alimente. Cauza cresterii pretului este restrangerea suprafetelor de padure. Multe tari care fusesera candva exportatoare de produse forestiere au devenit importatoare, in masura in care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier. Fumul emis de sobele cu lemne are o culoare albastra fumurie si contine o cantitate insemnata de materii organice, care se apreciaza ca pot fi toxice si cancerigene. Tot in scop domestic se ard astazi in lume cantitati enorme de carbuni, petrol si gaze naturale.

O sursa secundara este si fumul de tigara, daunator nu numai atmosferei, ci si fumatorilor activi si pasivi. O tigara aprinsa comporta doua zone de reactie:

o zona de combustie situata la extremitatea aflata in contact cu aerul, unde tutunul si hartia ard cu incandescenta;

Referat: Turcia - populatia si economia Eseu: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini

o zona de pirogenare, imediat vecina celei precedente, in care pirogenarea tutunului este intretinuta de caldura proveninta de la zona de combustie.

Produsii rezultati din cele din cele doua reactii diferite, dar simultane, sunt in jur de 7000, toti toxici.

Actiunea nociva a unor substante prezente in fumul de tigara.

Exista, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenusa si/sau fum in atmosfera:

eruptiile vulcanice;

furtunile de praf;

incendierile naturale ale padurilor.

Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care schimba local si nu numai microrelieful zonei in care se manifesta, dar exercita influente negative si asupra puritatii atmosferice. Cenusa vulcanica, impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi ce pot pluti pana la mari distante fata de locul de emitere. Timpul in care aceste suspensii raman in atmosfera poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetatori apreciaza ca cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra provine din activitatea vulcanica. Despre aceste pulberi se presupune ca au si influenta asupra bilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia energiei radiate de Pamant catre Univers si contribuind, in acest fel, la accentuarea fenomenului de efect de sera, produs de cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.

Terenurile afanate din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile continue de durata ridica de pe sol o parte din particulele ce formeaza scheletul mineral si le transforma in suspensii subaeriene, care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a proceselor de sedimentare sau a efectului de spalare efectuat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetari recente, din sateliti, au aratat ca eroziunea numai de pe continentul Africa ajunge la 100-400 milioane tone/an. In acest context, se pare ca desertul Sahara inainteaza in fiecare an cu 1.5-10 km.

Caderea naturala a climatului sub pragul critic de umiditate poate cauza profunde dezastre ecologice. Unul din cele mai grave il reprezinta incendiile naturale. Fenomenul este deosebit de raspandit, mai ales in zona tropicala, desi in general gradul de umiditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea incendiului (insula Borneo, Coasta de Fildes). In anii deosebit de secetosi, chiar si in zonele temperate, se produc dese incendii ale padurilor (de exemplu in Franta si Polonia in 1992).

Manifestarile poluarii atmosferei sunt: ploaia acida si efectul de sera.

Ploile acide, rezultatul deversarii in atmosfera a noxelor industriale, au aparut pentru prima data in Scandinavia. Acum sunt o problema stringenta a majoritatii tarilor industrializate. Pestii dispar din lacuri, suprafetele cladirilor si statuile din marmura sunt corodate, padurile se usuca. In mod natural, apa de ploaie are un caracter slab acid datorita reactiei sale cu dioxidul de carbon. Ploile acide sunt rezultatul reactiei oxizilor de sulf si de azot cu apa. Acesti oxizi se formeaza in diverse procese industriale precum arderea combustibililor in centrale electrice, in motoarele cu ardere interna. Contributia acidului sulfuric la ploile acide este de 2/3, in timp ce contributia      acizilor azotului este sub 1/3.

Efectul de sera se produce ca urmare a captarii de catre dioxidul de carbon ori alte substante aflate in atmosfera a radiatiilor ultraviolete.

Impactul incalzirii globului terestru va fi dificil in special pentru tarile sarace. Dezvoltarea economica necesita consum energetic sporit, cantitati mari de resurse consumate, investitii. Ar fi incorect si practic imposibil sa se stopeze industrializarea acelor tari slab dezvoltate economic pe motive ecologice. Cooperarile internationale pentru alegerea acelor variante tehnologice care sa se integreze masurilor ecologice sunt, de fapt, singura solutie a dezvoltarii.

III. Poluarea solului

Solul reprezinta un subsistem component al ecosistemelor terestre, rezultat al numeroase procese fizice, chimice si biologice. Solul si organisme-le formeaza in cadrul biosferei o unitate inseparabila. Solul este suport si mediu de viata pentru plantele superioare terestre, principalul mijloc de productie vegetala si forestiera.

Poluarea solului consta in orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a acestuia ca suport si mediu de viata pentru plantele terestre superioare din cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau antropice.

Solurile sunt supuse unor procese continue de degradare si alterare. Degradarea reprezinta procesul de maruntire si dispersare a rocilor si mineralelor in fragmente mai mici, sub influenta temperaturii, apei, vantului, gravitatiei si vietuitoarelor. Procesul este ireversibil. Alterarea reprezinta totalitatea proceselor chimice la care sunt supuse rocile si mineralele sub actiunea apei, acizilor minerali, organici si a sarurilor. Degradarea si alterarea actioneaza simultan.

Pentru a-si indeplini functiile, solul trebuie sa fie intr-o forma accesibila, deci: poros, umed, aerat (cu fractie mare de goluri). Plantele isi extrag din sol elementele de baza: azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, bor, fier, mangan, cupru si zinc. Compozitia chimica a solului este in continua schimbare, prin procese rapide sau lente de pedogeneza, cu implicatii asupra ecosistemelor.

IV. Poluarea cu radiatii

Poluarea cu radiatii apare datorita emisiei si propagarii in spatiu a unor radiatii, capabile de a produce efecte fizice, chimice si biologice asupra organismelor vii.

Aparatele si instalatiile cu surse de radiatii sunt utilizate numai de personal calificat in domeniu, pentru prevenirea accidentelor. Transportul materialelor radioactive si al surselor de radiatii trebuie sa se realizeze cu respectarea normelor republicane si internationale, in containere adecvate si etichetate.

V. Poluarea termica

Acest tip de poluare apare in industria metalurgica, la elaborarea metalelor si aliajelor, in turnatorii, tratamente termice, in unele domenii ale industriei chimice, in energetica.

Polurea termica a aerului se manifesta in special la termocentrale, care racesc cantitati mari de apa in turnurile de racire cu ajutorul aerului. In zona se modifica microclimatul, circulatia maselor de aer, regimul precipitatiilor, deoarece creste umiditatea si temperatura aerului. In industrie, caldura emisa de unele utilaje sau produse mareste considerabil temperatura. Sunt situatii in mineritul subteran al carbunilor sau al minereurilor neferoase ca in unele galerii temperatura sa creasca, facand dificila sau imposibila extractia.

O mare parte a apelor utilizate in industrie sunt ape de racire care apoi se evacueaza in stare calda. Ca atare, acestea vor degaja caldura, fie in atmosfera, fie in ape. Acest fenomen de incalzire a apelor poate avea doua mari consecinte:

o influenta directa asupra unor specii de plante si animale;

o activitate bacteriana mai intensa si astfel un foarte mare consum de oxigen (se observa frecvent, in perioadele foarte calde, pesti pe mal, asfixiati, victime ale unui ‘’soc de caldura’’).

Pentru reducerea poluarii termice a apelor, conductele de evacuare a apelor calde se prelungesc mult in largul lacului, fluviului sau in mijlocul marii. In alte situatii apa se clorineaza pentru a nu se dezvolta microorganisme.

Conductele lungi de evacuare sunt costisitoare si stanjenesc transportul naval. Clorinarea poate afecta toate formele de viata din apa. O alta metoda mai eficienta este asigurarea unui debit mare de racire, care sa nu creasca cu mult temperatura apei, evitand poluarea termica.

VI. Poluare fonica

Sunetul reprezinta o vibratie a particulelor unui mediu capabil sa produca o senzatie auditiva. Sunetul se propaga sub forma unor unde elastice numai in substante (aer, lichide si solide), dar nu se propaga in vid. In aer, viteza de propagare este de 340 m/s.

Zgomotul este o suprapunere dezordonata a mai multor sunete. Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni. Poluarea fonica sau sonora produce stres, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii auditive, instabilitate psihica, randament scazut si chiar fisurarea cladirilor sau spargerea geamurilor.

Efectele poluarii sonore sunt:

infrasunetele ce pot aparea la automobile cu viteza mare, elicoptere, la apropierea furtunii si in timpul zborului avioanelor supersonice;

ultrasunetele ce sunt produse in natura, in industrie, sau de aparatura electrocasnica. La om ultrasunetele distrug globulele rosii din sange, apar migrene, greata sau chiar pierderea echilibrului.

zgomotul care actioneaza asupra intregului organism, deoarece senzatia auditiva ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul caruia influenteaza alte organe. Efectele resimtite de om sunt: reducerea atentiei, a capacitatii de munca, deci creste riscul producerii de accidente, traumatisme ca: ameteli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea timpanului, scaderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburari ale somnului, surditate. Zgomotele de intensitate mare pot provoca deteriorarea cladirilor, aparatelor si instrumentelor.

Masurile pentru reducerea poluarii fonice necesita investitii, noi materiale, noi tehnici in constructiile civile, industriale, in constructia de masini, regandirea unor procedee, instalatii, mijloace si sisteme de trafic si nu in ultimul rand, un comportament civilizat al oamenilor intre ei.

VII. Poluarea transfrontiera

Poluarea transfrontiera sau internationala apare sub forma unor efecte defavorabile provocate de un sistem economic dintr-o tara peste granite asupra altor sisteme naturale si economice.

Prin programul conferintei de la Rio de Janeiro denumit “Agenda 21’’ s-a stabilit ca statele au dreptul de a exploata propriile resurse, dupa politici proprii legate de dezvoltare si de protectia mediului inconjurator, fara sa prejudicieze insa mediul altor state sau zone ce nu sunt in jurisdictia nationala. Nu trebuie trecut cu vederea ca toti locuitorii sunt afectati de cresterea temperaturii planetei, ca unele teritorii, inclusiv cele polare sau insulare, foarte slab dezvoltate economic pot fi afectate de poluarea aerului si apelor generata in alte tari, uneori la sute si mii de kilometrii distanta. Se pierd terenuri agricole, scad recoltele, diversitatea ecologica se reduce, se extind bolile tropicale, iar O.N.U. ar putea interveni doar ca mediator intre conflictele ecologice interstatale.

VIII. Protectia mediului

Secolul al XXI-lea va prelua o mare problema nerezolvata de secolul anterior – protectia mediului inconjurator. Actualmente, exista numeroase semnale de alarma din cauza poluarii excesive si a epuizarii unor resurse naturale. Cu toate preocuparile existente in fiecare tara si la scara internationala orientate spre protectia mediului si protejarea resurselor naturale, conservarea vietii, a diversitatii ecologice se apreciaza unanim ca eforturile sunt insuficiente si distribuite inegal pe glob. Sustinerea financiara a cheltuielilor pentru mediu este dependenta de starea economica a fiecarei tari, deci decalajele existente intre tari vor marca profund si acest domeniu.

PLEDOARIE PENTRU A FI VERDE! DACA VREI SA FII VERDE, ATIONEAZA IN SPIRITUL „CEI 3 R”!!!  Cei 3 R vin de la cele 3 cuvinte importante pentru mediu: REDUCERE Reducerea consumului este cel mai bun lucru pe care putem sa-l facem pentru mediu, cea mai potrivita metoda de a-l proteja. Asta inseamna ca vom cumpara mai putine obiecte, vom arunca mai putine la gunoi si deci nu vom mai avea problema acestuia! Consumul minim este cel mai prietenos comportament fata de mediu. REFOLOSIRE Refolosirea obiectelor pe care le avem deja este esentiala pentru a preveni producerea deseurilor. Refolosirea e mai buna decat reciclarea, deoarece nu presupune consum aditional de energie pentru procesarea obiectelor. In plus, anumite materiale nu pot fi reciclate. RECICLARE Daca nu am reusit sa consumam mai putin sau sa refolosim ce avem, trebuie macar sa reciclam. Daca reciclezi hartie, PET, metal si altele vei ajuta nu doar mediul, dar si pe tine si pe ceilalti, mai ales familiile mai nevoiase care poate traiesc din asta. Nu uita ca poti sa si folosesti materiale reciclate! DE CE SUNT IMPORTANTI CEI 3 R? Pentru ca ne ajuta sa minimizam impactul pe care-l avem in mediu, prevenind depozitarea deseurilor la gropile de gunoi. Minimizarea gunoiului pe care-l producem zi de zi reduce nevoia de materii prime (care vin din resurse naturale) si scade cantitatea de gaze si substante eliberate in atmosfera de-a lungul ciclului de viata al unui produs (de exemplu, prin extractia de materie-prima, distribuirea produsului, folosirea lui si indepartarea lui). CUM NE AJUTA CEI 3 R? Iata cateva sfaturi, la care sigur se mai pot adauga altele. Unele s-ar putea sa para exagerate si altele fara sens, dar daca veti face un mic efort veti intelege de ce sunt in primul rand necesare REDU ! Evita sa cumperi si sa folosesti produse care au prea mult ambalaj si incearca sa nu cazi in capcana ambalajelor publicitare, care sint facute numai pentru a te convinge sa cumperi un produs sau altul Cumpara lucruri la bax, vrac sau in ambalaje reutilizabile sau care pot fi returnate (de exemplu, sticla si nu PET sau cutie de metal); Nu cumpara mancaruri sau bauturi in ambalaje de unica folosinta si evita folosirea paharelor/ tacamurilor/ farfuriilor/ cutiilor din plastic de unica folosinta – chiar si la serviciu. Va fi mai interesant pentru toti; Cand mergi la cumparaturi, ia cu tine o plasa din panza si nu cumpara pungi de plastic de fiecare data cand mergi la piata sau la magazin; Ai grija la cata hartie consumi in fiecare zi. Foloseste drept ciorne hartiile deja utilizate pe o parte si care nu-ti mai trebuie; Foloseste posta electronica pentru a comunica si incearca sa stochezi informatia pe calculator sau in format electronic mai degraba decat pe hartie; Seteaza-ti imprimanta sau fotocopiatorul sa tipareasca pe ambele parti ale unei foi; Daca trebuie sa transmiti un mesaj colegilor de serviciu, incearca sa o faci altfel decat pe hartie (de exemplu, prin e-mail, verbal, pe un panou care poate fi vazut de toti etc.); Nu folosi pagini de garda cand trimiti faxuri sau si mai bine, foloseste un program care iti permite sa trimiti fax direct de pe calculator, fara a mai folosi hartie; Cumpara si foloseste prosoape si batiste de panza si nu de hartie; Nu lasa apa sa curga in timp ce te speli pe dinti sau faci altceva; incearca sa consumi cat mai putina apa cand speli vase sau haine; Foloseste becuri economice si nu lasa lumina aprinsa daca nu e absolut necesar; Cumpara aparate casnice care au clasa energetica “A” si eticheta ecologica (eco-label); Izoleaza-ti cat mai bine casa pentru a nu pierde caldura in timpul iernii; Foloseste mai degraba bicicleta sau mijloacele de transport in comun decat masina sau Taxi-ul. DE CE SA REDUCI? Ambalajele necesita consum mare de energie si resurse pentru a fi produse si multe din ele nu pot fi reciclate. In plus, de multe ori nu ne sint necesare, insa noi le platim O treime din deseurile pe care le producem e de fapt formata din ambalaje. Noi toti folosim 15 milioane de sticle de plastic pe zi! Din 5 sticle de plastic se poate face o haina pentru un adult. Daca folosesti sticle returnabile sau cumperi produse vrac, NU MAI PLATESTI si ambalajul si nici NU DISTRUGI mediul! In Oradea, tratarea si depozitarea deseurilor determina poluarea aerului cu NO2 (dioxid de azot), care cauzeaza probleme respiratorii. Putem preveni acest lucru printr-un consum redus si producand cat mai putine deseuri. Hartia consumata de fiecare din noi inseamna cam 6 copaci taiati pe an, la care se adauga consumul de energie, apa si chimicale. Ca urmare a reclamelor tiparite si a altor efecte postale, cca 50.000 tone de hartie ajung la gropile de gunoi anual; Orasul Oradea are o singura groapa de gunoi; O data ajunse la groapa de gunoi, deseurile se descompun si polueaza aerul, solul si panza freatica; Exista tari in lume unde producerea si folosirea sticlelor din plastic este interzisa sau se taxeaza serios; Incinerarea deseurilor nu este o solutie de viitor, deoarece produce cenusa uneori periculoasa, gaze acide care polueaza aerul si contribuie la incalzirea globala; Desi 2/3 din suprafata pamantului este acoperita de apa, cca 1% din aceasta este apa potabila; 1 miliard din locuitorii planetei nu au acces la apa de calitate; o persoana are nevoie de 20-50 litri de apa pe zi pentru a-si acoperi nevoile de baza. Din acestia doar 5 litri sint folositi pt baut si gatit; Poluarea apei in orasele mari este mult mai acuta decat in zonele rurale, iar 47% din populatia lumii traieste in zone urbane (2000); 85% din energia folosita la nivel global in zona rurale se consuma pentru uz casnic; Daca ai parti ale casei care nu-ti sint izolate bine, poti pierde cca 40% din caldura din casa. REFOLOSESTE! Refoloseste hartia deja scrisa pe o parte in loc de hartiute sau carnetele pentru notite noi. Poti sa-ti faci chiar tu carnetele din ea sau s-o tai bucatele si s-o folosesti in locul biletelelor cu lipici (post-it); Foloseste hartie si alte produse de papetarie reciclate si nu noi. Uneori culoarea alba a hartiei nu are deloc conotatii pozitive; Refoloseste pungile de plastic pe cat posibil, sau foloseste plase din panza; Cumpara si foloseste baterii reincarcabile; Cauta sa folosesti filtre de cafea si alte aparate care se refolosesc si nu din cele de unica folosinta; Refoloseste prosoapele si hainele vechi pe post de carpe sau presuri; Incearca sa refolosesti lenjeria de pat veche sau rupta si sa faci ceva nou din ea (de exemplu, fa dintr-un cearsaf o fata de perna); Refoloseste ziarele vechi, cutiile de carton si alte ambalaje din hartie si carton ca sa impachetezi alte obiecte in ele (chiar si intr-un magazin); Doneaza obiectele vechi, de care nu mai ai nevoie (mobile, perdele, haine, covoare etc.) mai degraba decat sa le arunci; Doneaza mancarea neconsumata sau da-o la animale, n-o arunca; Refoloseste pe cat posibil componentele calculatoarelor vechi, reincarca tonerele de imprimanta. (un toner poate fi reincarcat cel putin de 3 ori). DE CE SA REFOLOSESTI? ·         Pentru ca aceasta prelungeste durata de viata a oricarui produs si deci incetineste producerea de gunoi; ·         Daca refolosesti hartia previi consumul excesiv al acesteia, economisesti bani si energie si ajuti mediul; ·         Materialele din plastic pe care noi le aruncam la gunoi reprezinta peste 20% din cantitatea de deseuri menajere si NU sunt biodegradabile (pot rezista in mediu mii de ani); ·         Tehnologiile de reciclare a produselor din plastic sint foarte scumpe si consumatoare de energie. ·         Pentru producerea bateriilor se foloseste cu 50% mai multa energie decat pot ele sa ofere consumatorului si mai mult, ele contin substante toxice (cadmiu, mercur); ·         Refolosirea textilelor previne producerea de gunoi si va ajuta sa economisiti bani. De asemenea, este o activitate creativa si placuta! ·         Uneori nu este necesar ca obiectele pe care le impachetam sa arate bine, deci le putem pune in cutii sau ziare vechi; ·         Stiti bine cat de mult conteaza pentru o persoana dezavantajata social sa primeasca donatii in haine sau obiecte vechi, reutilizabile. Astfel, veti reusi sa faceti de doua ori bine. ·         Resturile de mancare pot fi foarte daunatoare daca sint depozitate in natura si probabil ca nimenui nu-i place sa simta efectele alimentelor care se degradeaza astfel. Folositi-le pentru compost! ·         Multe din componentele calculatoarelor contin substante toxice. In contextul avansarii tehnologiei, producerea de deseuri electronice (e-waste) devine o problema din ce in ce mai mare. RECICLEAZA! Arunca separat hartia si cartonul, cutiile de metal, sticla si ambalajele de plastic (PET), pentru a facilita reciclarea lor; Cauta tomberoanele speciale pentru colectarea hartiei sau solicita-le de la firma cu care aveti contract pentru colectarea gunoiului (salubrizare). Nu te costa cu nimic mai mult, deoarece va scadea astfel cantitatea de deseuri pe care le depozitezi in tomberoanele generale. Daca ai gradina, incearca sa amenajezi un spatiu unde sa faci compost. Aceasta e o metoda buna de-a recircula materiile organice pe care le aruncam in mod normal la un loc cu celelalte gunoaie. Nu arde frunzele uscate din gradina, ci aduna-le in gramezi si lasa-le sa se descompuna. Apoi le poti imprastia pe pamant. Aduna cutiile de aluminiu si alte obiecte din metal si du-le la fier vechi sau cere colectarea lor. Daca nu, lasa-le langa tomberon si probabil ca vor fi luate de persoane care traiesc din banii primiti pe fier vechi. Du bateriile folosite la un centru de colectare (de exemplu la magazinul Selgros), dar mai ales nu le arunca oriunde, deoarece pot fi periculoase; Doneaza sau recicleaza-ti telefonul mobil vechi, dar nu-l arunca; Exista deja si in Romania firme care aduna (si platesc!) cartuse de imprimanta folosite pentru a le recicla – gaseste-le la sectiunea Servicii de mediu in curand. Exista acum si in Oradea containere speciale pentru PET (sticle din plastic). Aduna sticlele si arunca-le in aceste tomberoane. Ele vor fi reciclate. Nu arunca sticlele in gunoi! Orice sticla aruncata la gunoi va ajunge la groapa de gunoi, iar oportunitatea reciclarii ei va fi irosita. Sticla trebuie colectata separat, in functie de culoarea ei. DE CE SA RECICLEZI?: 20% din deseurile produse la nivelul judetului Bihor sunt hartie si carton. Daca acestea se amesteca cu resturi vegetale, nu mai pot fi reciclate; 46% din deseurile pe care le producem in Bihor sint de fapt materie organica, usor de reintrodus in circuitul natural – daca nu este amestecata cu alte tipuri de deseuri; Hartia reciclata sau cartonul reciclat poate fi folosit la o varietate de ocazii, sub forma de carti de vizita, felicitari etc. Pentru producerea de hartie reciclata se foloseste cu 60% mai putina energie decat pt a produce hartie noua; O gramada de compost este o adevarata fabrica de pamant. Resturile vegetale din casa, prin descompunere in mediu, vor genera humus. La fel si frunzele din gradina. Metalele se obtin prin prelucrarea minereurilor, proces care cauzeaza o poluare masiva a zonei unde se realizeaza si care depinde de minerit. Mineritul si aceste tehnologii au creat probleme in multe comunitati din Romania. Bateriile si acumulatorii contin substante toxice si metale grele, care distrug mediul si nu numai, de aceea trebuie aruncate in locuri special amenajate; In contextul in care mai putin de 1% din telefoanele celulare din lume sunt reciclate sau refolosite, mai mult de 500 milioane telefoane ajung la gropile de gunoi. 93% din cartusele de imprimanta pot fi reciclate. Aceasta economiseste foarte mult spatiu la gropile de gunoi si va ajuta sa cheltuiti mai putini bani! 12% din deseurile produse in Bihor sint mase plastice. Acestea sint fabricate din materii prime epuizabile (petrol, carbune, gaz natural). Producerea sticlei necesita o cantitate enorma de energie, iar obtinerea materiei prime (nisip) necesita excavare si distrugerea mediului. Sticla reprezinta 6% din deseurile produse in Bihor. In general, operatorii de salubritate NU colecteaza sticla, dar ar putea-o face la cerere!! Exista locuri in Oradea unde poti vinde sticle.

Bibliografie

1. “Probleme globale ale omenirii. Starea lumii” - Brawn l., Editura Tehnica, Bucuresti 1992.
2. “Protejarea aerului atmosferic” - Ursu P., Editura Tehnica, Bucuresti 1978.
3. “Manual de chimie” - Luminita Ursea, Elena Goiceanu, Cristian Tache, Doina Baclea,  Editura Humanitas Educational Bucuresti 1999.
4. “Ecologie generala si protectia mediului’’ - Conf. Dr. Florina Bran, Prof. dr. Ion Dincu, Editura ASE,Bucuresti 1998.
5. ’’Ecologie. Filozofia naturala a vietii“ - Mircea Dutu, Editura Economica, Bucuresti 1999.
6. “Mediul inconjurator. Poluare si protectie” - Sanda Visan, Steliana Cretu, Cristina Alpopi, Editura Economica, Bucuresti 1998.
7. www.oradeaverde.ro