Poluarea si schimabrea climei - problemele mediului ambiant si aria preocuparilor ecologice

Probleme actuale ale omenirii

EPOCA ACTUALA – EPOCA A CONTRASTELOR

Fig. 1. Balanta problemelor actuale ale omenirii

Marile probleme ale omenirii atarna greu in balanta, chiar si fata de succesele inregistrate.

Disfunctionalitatile trebuiesc identificate, studiate, evaluate si solutionate

PROBLEME GLOBALE ALE OMENIRII

Problemele globale ale omenirii pot fi clasificate cel putin in patru categorii:

Sociale (S)

Economice (E)

Ambientale (A)

Tehnice (T)

Intre ele existand numeroase conexiuni si interferente

3. Principalele probleme de mediu

Schimbari climatice

Deprecierea stratului de ozon

Accidente majore

Acidifierea

Pierderi in biodiversitate

Ozon troposferic si alti poluanti oxidanti

Gestiunea deficitara a apei dulci

Degradarea padurilor

Managementul deseurilor

Stresul urban

Risc chimic

A. POLUAREA afecteaza toti FACTORII DE MEDIU. EFECTE

- atmosfera - Distrugerea

- marile si oceanele stratului de ozon

Document online: La Mezza - una regione storica del Medio Oriente che include l'Antico Egitto Proiect: Italia - relieful, natalitatea, sistemul legislativ si Economia

- apele subterane si - Incalzirea globala

de suprafata - Ploi acide

- solul

B. SCHIMABREA CLIMEI cu urmatoarele efecte - Topirea ghetarilor

- Ridicarea

nivelului apelor

- Diminuarea

biodiversitatii

C. EPUIZAREA RESURSELOR DE APA DULCE

- Apele de suprafata isi diminueaza volumul cu 400 km³ anual in favoarea marilor si oceanelor

- Necesar global – 18.700 km³/an

- Debit anual rauri – fluvii – 37.000 km³

- Ape subterane – 60.000 km³

D. DEFRISAREA PADURILOR

E. DISTRUGEREA ECOSISTEMELOR, REDUCEREA BIODIVERSITATII

ECOLOGIA – O STIINTA BIOLOGICA

DEFINITIA CLASICA – HAECKEL (1866)

Ecologia reprezinta ansamblul stiintei relatiilor organismelor cu mediul lor, cuprinzand in sens larg toate conditiile de existenta.

ECOLOGIA          - economia vietii, studiaza:

- relatiile vietuitoarelor cu mediul anorganic si organic

- relatiile amicale sau inamicale ale organismelor care

impart acelasi habitat

- lupta pentru existenta

ECOLOGIA mai este definita si stiinta a ecosistemelor

ECOSISTEMUL – UNITATEA FUNCTIONALA FUNDAMENTALA A BIOSFEREI

LUMEA VIE POATE FI PRIVITA IN FUNCTIE DE ORGANIZAREA SISTEMELOR, astfel:

INDIVIDUL-POPULATIA-BIOCENOZA-BIOMUL-BIOSFERA

Ecosistemul este unitatea functionala a biosferei care integreaza intr-un tot unitar, prin interactiuni ale componentelor sale, un subsistem biotic (biocenoza) si altul primar fizic (biotopul) 

Termenul de ECOSISTEM – introdus de A.G. Tanslay in 1935.

Din punct de vedere morfologic, ecosistemul se compune din doua parti intre care exista numeroase interactiuni:

totalitatea vietuitoarelor (plante, animale mari, microorganisme) - respectiv biocenoza;

totalitatea conditiilor de mediu (solul, clima, substratul geologic etc.) - biotopul

Din punct de vedere functional, ECOSISTEMUL ARE 4 COMPONENTE:

substante abiotice (nutrienti organici)

Producatori

Consumatori

Descompunatori

Pe ansamblul globului pamantesc, biocenoza este reprezentata de urmatoarele componente:

Fitocenoza – 95% din biomasa ecosistemului

Zoocenoza – 2% din biomasa ecosistemului

Microbiocenoza – 3% din biomasa ecosistemului

DENSITATEA RETELEI DE INTERACTIUNI

Esenta functionarii unui ecosistem consta in antrenarea energiei solare si a substantelor nutritive in circuitul biologic, unde se transforma in biomasa.

Intre elementele ecosistemului exista numeroase interactiuni.

TIPURI DE ECOSISTEME

A. ECOSISTEME NATURALE

1. marine

2. de ape continentale

3. terestre

- tundra

- savana

- muntele

- stepa etc

B. ECOSISTEME MODIFICATE (cu grad de antropizare redus)

C. ECOSISTEME AMENAJATE (cu grad de antropizare ridicat)

AGROECOSISTEME

- agrare (vegetale)

- zooproductive

2. ECOSISTEME FORESTIERE din diferite zone

3. ECOSISTEME URBANE

- zone de locuit

- zone de agrement

- zone industriale

LANTUL TROFIC

Lantul trofic reprezinta caile prin care un organism isi procura hrana, respectiv transformarea si transmiterea nutrientilor de la o specie la alta.

El reprezinta calea de vehiculare a substantelor nutritive in biocenoza.

ORDINEA IN CARE ESTE VEHICULATA HRANA: A-B-C-D-E

A.        PRODUCATORI (PLANTELE VERZI)

	Lumina solara

glucoza

684 Kcal/mol

- Procesul de fotosinteza   6CO₂+6H₂O C₆H₁₂O₆+6O₂

B. CONSUMATORI DE ORDINUL I (FITOFAGI):

Insecte

Mamifere ierbivore

Pasari

Animale omnivore

Microorganisme

C. CONSUMATORI DE ORDINUL II (CARNIVORI; ZOOFAGI):

Pasari de prada

Mamifere carnivore

Reptile etc.

D. CONSUMATORI DE ORDINUL III (ZOOFAGI)

E. MICROORGANISME CARE SE HRANESC CU MATERIAL ORGANIC MORT

- Ciuperci saprofage

- Organisme detritivore (de obicei bacterii)

Biocenoza (totalitatea vietuitoarelor care ocupa un anumit habitat) depinde in primul rand de randamentul fotosintezei.

In cadrul ecosistemelor se stabilesc lanturi trofice, ca de exemplu:

1) In campie: graminee – insecte – soparla de camp – soim – ciuperci saprofage

2) In paduri: copaci (frunze) – omizi – ciocanitoare - uliul pasarelelor - ciuperci saprofage

3) In balti si lacuri: diatomee – racusori - pasari de balta - uliul de balta - organisme detritivore

4) In mari: diatomee – crustacee – scrumbii – rechini - bacterii si ciuperci saprofage.

CALCULUL ENERGIEI FIXATE IN ECOSISTEME

Pentru determinarea energiei fixate in ecosisteme se stabilesc urmatoarele etape:

1. Se determina productia obtinuta anual:

- La speciile anuale – integral

- La speciile perene – diferenta de masa intre cea actuala si cea de anul anterior.

2. Se determina cantitatea de apa din tesuturile analizate

14% - de exemplu la grau (86% substanta utila)

16,5% la porumb (84,5% substanta utila)

10% la floarea soarelui (90% substanta utila)

3. Compozitia chimica a substantelor utile:  

- proteine – lipide - glucide (monozaharide, polizaharide)

4. Numar de calorii/g substanta:

- cca. 3000 in cazul monozaharidelor

- cca. 4500 pentru amidon

- cca. 6000 pentru proteine

- cca. 9000 pentru lipide

Se poate compara energia fixata de 1 ha de porumb si 1 ha de floarea soarelui