DOCUMENTATIE TEHNICA

INTRODUCERE

Obiectul prezentei documentatii este reprezentat de explorarea resurselor de nisipuri si pietrisuri din perimetrul Manastirea, judetul Dambovita

Scopul acestui proiect este de a urmari modul in care s-a desfasurat cercetarea geologica a zacamantului de pietris si nisip, jud. Dambovita, in cadrul procesului de explorare.

Activitatea de explorare in perimetrul Manastirea, jud. Dambovita a fost oferita spre concesionare in cadrul rundei 51/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 92/06.02.2007.

Societatea Comerciala ESTS.R.L. este titulara Licentei de concesiune nr. 8129/2007 privind explorarea in perimetrul Manastirea, jud. Dambovita.

Lucrarile de explorare au fost executate in baza Avizului A.N.R.M. nr. 32 - 23 – LS/12. 06 .2007 si a Autorizarii pentru inceperea lucrarilor nr. 3179/ 04 .02. 2008 emisa de A.N.R.M..

Titularul activitatii este S.C. ESTS.R.L. Dambovita, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J 15/128/20.02.2004, avand C.U.I. 16164859, atribut fiscal R,cont, deschis la Banc Post Targoviste.

Raportul final prezentat in aceasta documentatie este realizat in baza rezultatelor lucrarilor geologice si miniere, efectuate pentru punerea in evidenta de noi resurse de nisip si pietris.

In urma rezultatelor obtinute, S.C. ESTS.R.L. intentioneaza sa continue activitatea de valorificare a resurselor de nisip si pietris, in faza de exploatare.

Cap. 1 DATE DE GEOGRAFIE FIZICA SI ECONOMICA

Perimetrul Manastirea, in care s-au desfasurat lucrarile de explorare se afla, din punct de vedere geografic, in nordul Campiei Romane, mai precis in Campia Titu – Potlogi. Campia Titu - Potlogi este joasa, are un caracter subsident si se diferentiaza slab de celelalte doua sectoare ale Campiei Titu - Potlogi - Sarata, respectiv de sectorul Gherghita si sectorul Sarata. Ea este traversata de raul Arges, care prezinta un ses aluvionar foarte extins, de aproape 7 km latime, in dreptul localitatii Gaesti.

Clima perimetrului si a zonelor invecinate este de campie. Sumele anuale ale radiatiei solare si mediile anuale de temperatura (10-11⁰C in general, la Gaesti de 10,1⁰C) ating valorile cele mai ridicate din tara, iar diferentele dintre anotimpul rece si cald sunt cele mai accentuate, amplitudinile termice anuale ridicandu-se la 22⁰ si 26⁰C.

Se remarca, de asemenea, o durata accentuata de stralucire a soarelui (peste 2.000 ore anual) si un ridicat numar de zile tropicale (30-50), iar temperatura maxima depaseste 30⁰C. Precipitatiile sunt specifice zonelor de campie, mult mai slabe decat in restul tarii, aproximativ de 350-600 mm anual (617 mm la statia Gaesti), iar numarul zilelor cu sol acoperit de zapada depaseste foarte rar 60/zile.

Vegetatia apartine, in cea mai mare parte, silvostepei. Caracteristic silvostepei este aspectul eterogen, pajistile alternand cu vegetatia arborescenta. Vegetatia de stepa este mai rara, terenul fiind de obicei cultivat. Se mai gasesc, totusi, graminee si dicotiledonate.

Solurile sunt cele specifice de silvostepa, mai putin de stepa. In zona de silvostepa se gasesc cernoziomuri levigate, cele formate pe loessuri avand o buna permeabilitate si un continut bogat in humus (2,8-4,8%), iar cele care au luat nastere pe nisipuri sunt mai putin bogate in humus (sub 2,4%). In zona de stepa apar cernoziomuri propriu-zise si soluri de lunca.

1.1. Localizare administrativa

Din punct de vedere administrativ, perimetrul Manastirea se gaseste in extravilanul localitatii Uliesti, judetul Dambovita, pe malul drept al Argesului.

Accesul in zona perimetrului de explorare se face din autostrada A1, Bucuresti – Pitesti, din care se desprinde un drum comunal, ce duce la localitatea Uliesti, din care se realizeaza accesul la perimetru. Localitatile cele mai apropiate sunt Gaesti (la cativa kilometri), in partea nord - vestica a perimetrului, Salcioara la est, Stavropolia si Olteni, in partea de vest, respectiv sud - vest.

Perimetrul de exploatare – dezvoltare, denumit perimetrul Manastirea, jud. Dambovita are o suprafata de 2,857 km² si este delimitat de urmatoarele coordonate:

Din punct de vedere al categoriilor de folosinta, terenurile din zona perimetrului Manastirea sunt terenuri agricole nisipoase, putin productive.

1.2. Obiectul si scopul lucrarilor geologice executate

Avandu-se in vedere stadiul de cercetare al zacamantului, obiectivele principale ale programului de explorare executat au constat in:

punerea in evidenta a unor resurse/rezerve de nisip si pietris;

detalierea caracteristicilor calitative ale substantei minerale utile in vederea stabilirii domeniilor de utilizare;

stabilirea principalelor elemente ale costurilor de exploatare si prelucrare in vederea elaborarii unei analize din punct de vedere economic a eficientei trecerii la faza de exploatare a resurselor/rezervelor de nisip si pietris;

Realizarea obiectivelor programului de explorare pentru identificarea de noi resurse de nisip si pietris, in perimetrul Manastirea s-au efectuat in conformitate cu prevederile Avizului nr. – LS/ 32 – 23/12.06.2007.

1.3. Istoricul cercetarilor executate

Cunoasterea detaliata a structurii geologice a Platformei Valahe a fost posibila datorita executarii, in decursul timpului, a peste 5000 de foraje, la care s-au adaugat si rezultatele investigatiilor geofizice de suprafata. La interpretarea datelor rezultate din foraje au contribuit N. Grigoras, Gr. Raileanu, I. Patrut, alaturi de care si-au adus aportul: D. Beju, R. Mutiu, Magdalena Iordan, Th. Danet s.a.

1.4.Situatia resurselor minerale si a rezervelor evaluate, luate in evidenta anterior si a celor evaluate in documentatie

In perimetrul Manastirea, in evidentele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, nu sunt inregistrate resurse de nisip si pietris. Prin programul de explorare executat de S.C. ESTS.R.L. au fost finalizate lucrarile de cercetare geologica a resurselor de nisip si pietris din perimetrul Manastirea. Zacamantul de nisip si pietris a fost interpretat ca avand conditii de zacamant foarte simple, substanta minerala utila fiind dispusa sub forma unui strat orizontal, cu o grosime relativ constanta sau avand variatii mici. Stratul de nisip si pietris nu este afectat de falii sau de alte accidente tectonice.

Din punct de vedere calitativ, substanta minerala utila are caracteristici relativ constante, uniforme.

In urma calculelor efectuate, se propun a fi luate in evidenta urmatoarele cantitati de resurse/rezerve situate deasupra nivelului hidrostatic:

Conform clasificarii in vigoare la aparitia Legii Minelor

Total rezerve evaluate:

REZERVE GEOLOGICE CATEGORIA B

Nisip si pietris – 20.387 mii m³:

din care, deasupra nivelului hidrostatic:

REZERVE GEOLOGICE CATEGORIA B

Nisip si pietris – 12.265 mii m³

Conform clasificarii internationale

Total resurse evaluate:

RESURSE IDENTIFICATE MASURATE (COD 331)

Nisip si pietris – 20.387 mii m³:

din care, deasupra nivelului hidrostatic:

RESURSE IDENTIFICATE MASURATE (COD 331)

Nisip si pietris – 12.265 mii m³.

Cap. 2 GEOLOGIA REGIUNII

In cadrul teritoriului romanesc se deosebesc atat unitati consolidate (de vorland), cat si unitati in curs de consolidare (de orogen sau carpatice). Unitatile de vorland sunt: Platforma Moldoveneasca, Platforma Valaha, Platforma Sud-Dobrogeana, Masivul Central-Dobrogean, Orogenul Nord-Dobrogean si Depresiunea Predobrogeana.

Din unitatile de orogen fac parte Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Muntii Apuseni, depresiunile interne (Transilvaniei, Panonica, Simleul Silvaniei) si zonele (depresiunile) adiacente (depresiunea Sighetului, Baia Mare, Borodului, Beiusului, Zarandului, Muresului, Lugojului, Oravitei).

Perimetrul Manastirea, in care urmeaza sa se desfasoare cercetarea, se incadreaza in unitatea de vorland denumita Platforma Valaha, aflandu-se in extremitatea sa nordica, in apropierea faliei pericarpatice.

Stratigrafia regiunii

Din punct de vedere stratigrafic, Platforma Valaha este formata dintr-un soclu si o cuvertura sedimentara.

Soclul cristalin (fundamentul) al Platformei Valahe nu apare la zi. El a fost identificat numai in forajele executate in estul si nord-vestul platformei, restul informatiilor despre el au fost obtinute prin masuratori geofizice. In cuprinsul soclului, care prezinta o structura heterogena, se disting sisturi cristaline si corpuri magmatice.

Peste soclul consolidat, avand grosimi de mii de metri, pe parcursul a patru cicluri de sedimentare, s-a depus o cuvertura sedimentara neomogena.

a. Ciclul Cambrian mediu - Carbonifer superior

Corespunde unei subsidente moderate a bazinului de sedimentare. In urma unei transgresiuni marine, aproape intreaga platforma este acoperita de apele mari, Iuand nastere o formatiune detritico-pelitica inferioara, avand in baza gresii, conglomerate si argile cu Paradoxides paradoxissimus si graptoliti. Formatiunea continua cu depozite variate ca litologie, pe parcursul Ordovicianului (gresii cuartoase, marne, argile), Silurianului (argile cu graptoliti) si Devonianului inferior si mediu (argilite negre, gresii cuartoase si conglomerate cu argile).

Din Devonianul Superior pana in Visean, incepe o perioada de calm tectonic si se acumuleaza seria carbonatica. Ea cuprinde formatiuni de varsta Devonian Superior (anhidrite, calcare si dolomite bituminoase, micrite si calcarenite, continand Spirifer laevicosta, Angulodus elegantulus si Arhaeosphaera crassa) si Carbonifer Inferior (calcarenite, dolomite calcaroase, calcare organogene, continand Ozarkodina delicatula si Productus semireticulatus). Tot in Carbonifer ia nastere seria detritica superioara, constituita din gresii, sisturi argiloase si tufite.

b. Ciclul Permian terminal - Triasic

Corespunde unei etape de evolutie a platformei, in care a aparut si evoluat un sistem de falii, normale, extensionale, orientat est-vest si cu inclinari spre nord, active pana spre sfarsitul Triasicului. Ulterior, a avut loc un nou proces de deformare rupturala, care a generat un al doilea sistem de falii, cu orientare nord-sud.

S-au acumulat depozite sinextensionale transgresive, cu grosimi foarte diferite, mari in zonele depresionare si mici in cele de ridicare. Au rezultat trei formatiuni geologice, care se succed in timp si pe verticala: o formatiune rosie inferioara (Permian Superior), o formatiune carbonatica - evaporitica mediana (Triasic Mediu) si o formatiune detritica superioara (Triasic Superior).

c. Ciclul Jurasic mediu - Cretacic

Se suprapune peste etapa postextensionala din evolutia Platformei Valahe si se caracterizeaza prin diminuarea proceselor geodinamice, o mai pronuntata stabilitate si o subsidenta moderata. Ca urmare, exceptand formatiunea detritica si cu anhidrite, cu care incepe, intreg ciclul sedimentar include carbonatite.

Incepand din Barremian, a avut loc o retragere a apelor spre partea centrala a spatiului valah. Retragerea maxima se petrece in Aptian, dupa care apele se extind din nou si acopera toata platforma.

In Dogger se depun gresii cu gipsuri, argile, dolomite si gresii calcaroase. In ele au fost evidentiate Ludwigia murchisonae, Leioceras opalinum, Macrocephalites macrocephalus, Lunuloceras Compressum.

In Malm se formeaza calcare, marnocalcare si calcare nodulare cu Subnululoceras bonarelli, Taramelliceras gibbosum, Haploceras elimatum, Berriasella lorioli.

In Cretacicul Inferior se acumuleaza calcare recifale cu Olcostephanus asterianus, Neocomites neocomiensis, Ptycophilloceras ptychoicum (Neocomian si Barremian), prundisuri si gresii (Aptian), gresii si nisipuri glauconitice, gresii si marne, marne cu Puzosia majoriana, Hoplites dentatus, Leymeriella tardefurcata, Orbitolina sp., iar in Cretacicul Superior marne si marnocalcare cu Schloenbachia varians si Montelliceras mantelli (Cenomanian), calcare si marnocalcare cretoase cu Mammites nodosoides si Inoceramus labiatus (Turonian), marne si calcare cretoase cu Globotruncana arca si Globotruncana fornicata (Senonian).

Desi in Paleogen Platforma Valaha a fost exondata, totusi unele arii limitate au ramas acoperite de apele marii, fapt dovedit de prezenta unor depozite marnoase si calcaroase cu numuliti si microforaminifere, existente in zona dunareana.

d. Ciclul Badenian - Pleistocen

In acest ciclu, din punct de vedere geodinamic, se constata manifestarea unei etape de inversie si postinversie, din existenta Platformei Valahe. Ea se caracterizeaza prin trecerea de la regimul distensional - expansional la o dinamica compresionala, care a dus la reactivarea faliilor normale preexistente si la transformarea lor in falii inverse. Depozitele acestui ciclu marcheaza o transgresiune majora, apele atingand expansiunea maxima in Sarmatian.

Succesiunea stratigrafica incepe cu depozite predominant grosiere (conglomerate, marne, argile, nisipuri), uneori si cu gipsuri (Badenian), continand Corbula giba si Turritella turris. Ea se continua cu o alternanta de marne si argile cu nisipuri si gresii calcaroase, in zonele marginale cu faciesuri recifale cu serpulide, carora li se mai adauga calcare lumaselice si calcare oolitice (Sarmatian) cu Ervilia dissita, Cryptomactra pesanseris si Mactra bulgarica. Depozitele se intalnesc pe tot cuprinsul Platformei Valahe, cu exceptia zonei dunarene de la est de Turnu Magurele.

In Meotian s-au acumulat nisipuri cu marne si argile, continand Dosinia maeotica si Congeria novorossica, iar in Pontian marne si argile cu nisipuri, in care s-au identificat Vallenciennius annulatus, Congeria rhomboidea si Phyllocardium planum planum.

In Dacian se depun nisipuri continand carbuni, in care au fost puse in evidenta Unio rumanus, Prosodacna haueri, Prosodacna rumana, iar in Romanian, marne si argile nisipoase cu Unio lenticularis.

Suita acestui ultim ciclu de sedimentare din Platforma Valaha se incheie prin acumulari recente, cuaternare, reprezentate prin depozite fluvio-lacustre cu resturi de mamifere, cunoscute drept Strate de Candesti (Romanian superior - Pleistocen inferior).

2.2. Evolutie geologica si tectogeneza

Platforma Valaha a avut o evolutie specifica ariilor cratonizate din fata unui sistem orogenic alpin. Dupa cratonizarea si individualizarea spatiului valah, ca unitate geostructurala distincta, in timpul Paleozoicului pana in Carboniferul Superior, aceasta a evoluat ca bazin de acumulare cu o subsidenta scazuta, in regim de calm tectonic.

Dupa o indelungata faza de exondare, care a durat aproape intreaga perioada a Permianului, spre sfarsitul acesteia, spatiul valah a devenit instabil, fiind afectat si deformat de un sistem de falii normale, extensionale, avand orientarea est-vest si inclinari nordice. Astfel, Platforma Valaha, a fost fragmentata in mai multe compartimente de marimi diferite.

Blocurile s-au miscat diferentiat pe planul faliilor, determinand, pe de o parte, largirea bazinului de sedimentare, iar pe de alta parte crearea unor structuri de tip graben-horst. Fundul bazinului de sedimentare a capatat o morfologie foarte variata, in care zonele de ridicare alternau cu cele depresionare.

Etapa extensionala, in care s-au format structurile mentionate, a durat pana spre sfarsitul Triasicului, cand procesele geodinamice au incetat. In continuare, platforma a evoluat in conditii postextensionale, caracterizate prin calm tectonic si subsidenta scazuta. Aceasta a doua etapa a durat pana spre sfarsitul Cretacicului, cand bazinul de sedimentare a cunoscut cea mai larga extindere. Se manifesta apoi o indelungata faza de exondare, care a durat tot Paleogenul si prima jumatate a Miocenului.

Incepand din Miocenul Mediu, evolutia Platformei Valahe a intrat intr-o etapa de inversie, caracterizata de trecerea la o dinamica compresionala. Au fost reactivate faliile normale mai vechi si transformate in falii inverse. Miscarile compresive moldavice au influentat marginea nordica a platformei Valahe, schimbandu-i caracterul, din extensional in inversional.

In Sarmatianul timpuriu, Platforma Valaha a intrat intr-o alta etapa a evolutiei sale, aceea de post inversie, caracterizata de lipsa totala a proceselor dinamice, de caracterul transgresiv al formatiunilor constituente si prin dispozitia orizontala a acestora. Etapa se incheie odata cu colmatarea lacului pleistocen.

2.3. Substante minerale utile

Hidrocarburi. Platforma Valaha constituie a doua unitate structurala a Romaniei, ca importanta, atat in ceea ce priveste volumul rezervelor de petrol continute, cat si referitor la marimea productiei obtinute. Structuri productive, localizate in depozite Triasice sunt cele de la Ciuresti, Oporelu, Iancu Jianu, Melinesti, Bradesti si Bibesti. In depozitele detritice mezotriasice sunt cunoscute acumularile existente la Samnic, Gheresti, Malu Mare, Oporelu, Spineni, iar in calcarele eocretacice au evidentiate la Corbii Mari – Petrsti, Ciuresti.

Roci utile. Nisipurile si pietrisurile din albiile raurilor Ialomita, Arges, Olt, Jiu, precum si a afluentilor acestora, se exploateaza pe scara larga, asigurand necesarul de materiale de constructie pentru numeroasele localitati, indeosebi orase,din sudul tarii.    

Cap. 3 GEOLOGIA PERIMETRULUI

In cuprinsul perimetrului Manastirea, dispus pe o directie nord vest - sud est, intre raul Arges si autostrada A1, se intalnesc, la suprafata terenului, numai formatiuni sedimentare cuaternare, apartinand partii superioare a epocii holocene. Este vorba de formatiunile existente in terasa Argesului, constituite din pietrisuri, nisipuri si argile nisipoase. Succesiunea litologica din perimetrul propus explorarii evidentiaza faptul ca la suprafata exista o coperta constituita din sol, argile nisipoase si argile. Grosimea sa este variabila de la un punct la altul al perimetrului, fiind cuprinsa intre 0,5-3,0 m. Sub coperta exista un strat de nisip si pietris cu grosimi de 3,0 -7,0 m, urmat de argila. Formatiunile holocene se extind mult si in afara perimetrului Manastirea. Terasa superioara este formata in partea mijlocie a Pleistocenului Superior. Are in componenta pietrisuri si nisipuri si prezinta grosimi de 10-25 m. Terasa inferioara s-a format tot in Pleistocenul Superior, dar este mai noua decat terasa superioara, luand nastere in partea superioara a Pleistocenului Superior. Are in componenta pietrisuri, nisipuri si depozite loessoide, care prezinta grosimi de 10-25 m. Terasa joasa, formata in Holocenul inferior este alcatuita din nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide, cu grosimi ce variaza intre 10 si 20 m.

Tectonica perimetrului

In cadrul perimetrului Manastirea, formatiunile geologice de suprafata nu sunt afectate tectonic. Ele au o dispozitie stratiforma, orizontala. La nord de perimetru, acoperita de formatiuni geologice groase, se gaseste un element structural major, ruptural: falia pericarpatica.

Conditii hidrogeologice

In interiorul perimetrului, nivelul hidrostatic se gaseste la aceeasi cota cu nivelul apei din raul Arges. Adancimea la care acesta poate fi interceptat difera intre aproximativ 2,0 m si 6,0 m, in functie de morfologia terenului. Directia de curgere a apei freatice este de obicei paralela cu cursul raului Arges, inspre albia sa (in perioadele de scadere maxima a nivelului raului) si dinspre albie spre perimetrul propus explorarii (in timpul cresterii substantiale a apelor raului).

Substanta minerala utila

In perimetrul Manastirea, rocile utile care fac obiectul lucrarilor de explorare sunt reprezentate de nisip si pietris.

Zacamantul de nisip si pietris din perimetrul Manastirea a fost interpretat ca avand conditii de zacamant foarte simple, substanta minerala utila fiind dispusa sub forma unui strat orizontal, cu o grosime relativ constanta sau avand variatii mici. Stratul de nisip si pietris nu este afectat de falii sau alte accidente tectonice. Din punct de vedere calitativ, substanta minerala utila are caracteristici relativ constante, uniforme.

Cap. 4. METODICA DE CERCETARE FOLOSITA

Avandu-se in vedere stadiul de cercetare al zacamantului, obiectivele principale ale programului de explorare au constat din:

punerea in evidenta a unor resurse/rezerve de nisip si pietris;

detalierea caracteristicilor calitative ale substantei minerale utile in vederea stabilirii domeniilor de utilizare;

stabilirea principalelor elemente ale costurilor de exploatare si prelucrare in vederea elaborarii unei analize din punct de vedere economic a eficientei trecerii la faza de exploatare a resurselor/rezervelor de nisip si pietris.

Obiectivele programului de explorare pentru identificarea de noi resurse de nisip si pietris, perimetrul Manastirea s-au efectuat in conformitate cu prevederile Avizului nr. 27 – LS/32-23/12.06.2007.

Pentru cercetarea geologica a acumularilor de nisip si pietris din perimetrul de explorare Manastirea s-a executat urmatorul volum de lucrari:

cartarea perimetrului = 2,875 km²;

masuratori geofizice patru profile geoelectrice (unul longitudinal si trei transversale), profile construite pe baza a 20 de sondaje electrice verticale (SEV), cu adancimea de investigatie de 20 m si cu un pas de masura de 400 – 500 m intre statiile de pe profile.

lucrari miniere de suprafata santuri 50 ml; puturi 15,4 m³.

foraje geotehnice = 415 ml;

prelevare probe = nisip si pietris ( roca utila ) – 124 buc.

= roci argiloase ( coperta) –  4 buc.

exploatare experimentala = 30.000 m³

prelucrare probe tehnologice = 2 probe

ridicari topografice = 2,875 km²

lucrari de protectie si refacere a mediului in valoare de 1.500 Euro.

4.1. Cartare geologica

Cartarea geologica s-a efectuat atat in deschideri naturale (aflorimente), cat si in lucrarile miniere de suprafata sau de exploatare existente. Au fost cartate si forajele de explorare ce se vor executa in zona. Cartarea geologica in deschideri naturale a perimetrului Manastirea s-a realizat pe intreaga suprafata (2,857 Km²), la scara 1: 1000.

Cartarea s-a concentrat indeosebi asupra raului Arges, care se afla in nordul perimetrului. Datele obtinute s-au completat si corelat cu cele ce au rezultat in urma cartarii deschiderilor artificiale, realizate sau in curs de realizare, in mici perimetre de exploatare, cuprinse in perimetrul propus explorarii. Lucrarile de cartare in deschideri naturale au servit la elaborarea hartii geologice a perimetrului, scara 1:200.000 a sectiunilor geologice si la estimarea suprafetei si grosimii copertei.

4.2. Masuratori geofozice

Masuratorile geofizice au fost realizate prin metoda sondajului electric vertical (SEV), trasandu-se 4 profile geoelectrice (unul longitudinal si trei transversale), pe zona viitoarei balastiere, profile construite pe baza a 20 de sondaje electrice verticale, cu adancimea de investigatie de 20 m si cu un pas de masura de 400 – 500 m intre statiile de pe profile. Cele 20 de sondaje electrice verticale au fost numerotate de la m1 la m 20, distribuite uniform pe suprafata de cercetat, urmarind amplasarea lor, cu precadere, in puncte cu o serie de informatii directe de topografie si geologie. Dupa prelucrarea datelor geoelectrice de teren s-au trasat 4 sectiuni geoelectrice longitudinale si transversale, pornind de la nord la sud si de la vest la est pe lunca raului Arges:

S1 -1, S2 – 2 si S3 – 3 transversale de la nord la sud;

S4 – 4, de la vest la est ca sectiune longitudinala;

Harta geoelectrica interpretativa la – 4,00 m adancime;

Document online: Invelisul geografic - megageosfera integrata - sinteza a interferentei si conlucrarii geosferelor Eseu: Italia oficial Republica Italiana - date Geografice

Harta geoelectrica interpretativa la – 8,00 m adancime;

Harta geoelectrica interpretativa la – 12, 00 m adancime;

Harta grosimii depozitelor de coperta.

Pe baza datelor geoelectrice s-au extras o serie de elemente geologice si geotehnice:

limita coperta/complex util;

limita inferioara a exploatarii depozitelor grosiere;

zonarea dupa granulometrie (calitativa) a zonei investigate pana la 12,00 m;

nivelul apei subterane la data masuratorilor.

Din interpretarea geoelectrica reies urmatoarele intervale de rezistivitate, traduse in termeni granulometrici:

10 – 30 ohmm argile prafoase – nisipoase din coperta;

30 – 80 ohmm prafurile nisipoase asociate cu nisipuri fine, atat din coperta, cat si din partea superioara a orizontului util;

80–160 ohmm nisipuri grosiere + pietrisuri, asociate cu bolovanisuri, constituind partea principala a orizontului util.

Pe baza interpretarii datelor geoelectrice pe sectiuni si harti de rezistivitate s-au extras o serie de elemente geologice si geotehnice:

limita depozite de coperta/complex util – grosimea materialului decopertabil;

extinderea spatiala a depozitelor grosiere din lunca Argesului (cota 161– 149);

limita inferioara, conform normelor, a exploatarii depozitelor grosiere (cota 154);

zonarea dupa granulometrie (calitativa) a perimetrului investigat, pana la 12,00 m;

nivelul apei subterane la data masurtorilor a fost determinat la cota 158 m.

4.3. Lucrari miniere de suprafata

Santurile au avut ca obiectiv stabilirea grosimii rocilor care alcatuiesc coperta zacamantului si recoltarea de probe fizico-mecanice din nisipurile si pietrisurile care constituie zacamantul. Ele strabat toata coperta si intra 0,5-1,0 m in substanta minerala utila.

Lungimea totala a santurilor este de 50 ml. Santurile au o sectiune transversala dreptunghiulara daca grosimea copertei este pana la 2,0 m si trapezoidala daca coperta depaseste 2,0 m.

Lungimea la suprafata a fiecarui sant este de cca. 10-15 m.

Adancimea santurilor este in functie de grosimea copertei si atinge maximum 2,5 m. Vatra santului depaseste in adancime baza copertei si patrunde minim 0,5 m in pietris si nisip. Din zona cu roca utila au fost recoltate si probe mineralogo – petrografice.

Puturile au fost executate in zonele in care era de asteptat ca formatiunile ce alcatuiesc coperta zacamantului de nisipuri si pietrisuri sa aiba o grosime mai mare. Saparea lor s-a realizat manual, sectiunea de sapare fiind de 1,4 m². Din puturile sapate au fost prelevate probe geotehnice, atat din formatiunile care alcatuiesc coperta zacamantului, cat si din roca utila. Din puturi au fost prelevate probe pentru determinarea calitatii substantei minerale utile, conform SR 662, SRE 12620 si STAS 1667. In total a fost prevazuta saparea a 2 puturi, volumul total al acestor lucrari fiind de 15,4 m³.

4.4. Foraje de cercetare

Forajele de cerecetare au fost executate cu o instalatie semi – mecanica, echipata cu sape tip “lingura”, diametrul de sapare fiind de 250 mm.

Forajele au fost amplasate in retea omogena cu ochiuri sub forma de patrat, intentionandu-se realizarea unei cercetari uniforme a perimetrului, care sa puna in evidenta si sa urmareasca extinderea spatiala a eventualelor lentile de argila, intercalate in masa substantei minerale utile. Distanta intre doua foraje pe acelasi aliniament a fost de cca. 225 m. S-a executat un numar de 44 foraje, insumand un total de 415 m lungime.   In principiu, fiecare foraj a traversat coperta si a avansat prin stratul de nisip si pietris, pana la atingerea rocii de baza, argiloasa.

4.5. Lucrari de exploatare experimentala

Lucrarile de exploatare experimentala se vor desfasura in partea finala a explorarii geologice, in vederea experimentarii metodei de exploatare adecvate conditiilor geologice si miniere in care se gasesc resursele de nisip si pietris, recoltarii probelor tehnologice, estimarii costurilor de exploatare, determinarii randamentelor de preparare - prelucrare, a volumului pierderilor si a dilutiilor. Cariera experimentala a fost amplasata intr-o zona cu caracteristici medii, reprezentative pentru intregul perimetru, profitandu-se si de existenta in apropiere a drumului de acces, bine intretinut. Lucrarile de deschidere a viitoarei cariere experimentale constau in realizarea legaturii (accesului la zacamant) dintre zacamant si caile de comunicatie existente in zona. S-au executat urmatoarele lucrari: taierea eventualelor tufisuri, urmata de scoaterea radacinilor acestora; amenajarea si intretinerea drumului si cailor de acces la zacamant; amenajarea amplasamentului haldei de steril si platformei de depozitare a solului vegetal. Drumul de acces se va amenaja pentru circulatie pe doua sensuri prin balastare, pentru intretinerea sa, putand fi utilizat refuzul de ciur de la statia de spalare - sortare a balastierei experimentale. In etapa de pregatire a viitoarei cariere experimentale, avand scopul crearii conditiilor necesare pentru inceperea extractiei, a fost efectuata descopertarea zacamantului. In acest sens, a fost indepartata coperta, decaparea solului vegetal urmand a se efectua selectiv prin taiere cu buldozerul. Din exploatarea experimentala va fi extrasa o cantitate de 30.000 m³ de nisipuri si pietrisuri. Metoda de exploatare care se va aplica pentru extractia rezervelor de nisipuri si pietrisuri din perimetrul Manastirea este de pe uscat, cu abatarea masei miniere descendent, intr-o singura treapta. Treapta de exploatare va avea o inaltime de maximum 3,0 m, fara a se depasi cota nivelului hidrostatic. Unghiul de taluz al treptei in lucru va fi de 40⁰, unghi aproximativ egal cu unghiul de asezare a nisipurilor si pietrisurilor sub apa. Unghiul de taluz al treptei la limita campului de exploatare este de 30⁰, asigurand o stabilitate buna a malurilor excavatiei. Pentru extractia nisipurilor si pietrisurilor din perimetrul exploatarii experimentale se va utiliza un excavator cu cupa de 1,2 m³. Materialul rezultat prin excavare se va descarca din cupa utilajului in depozitul pentru roci sterile sau va fi incarcat in utilajele de transport a productiei miniere.

4.6. Analize de laborator

Lucrarile de laborator executate au constat in analize specifice, efectuate pe probele prelevate din aflorimente.

Analize petrografice-mineralogice

Probele petrografice - mineralogice se vor studia macroscopic si microscopic (la binocular sau in sectiuni subtiri) in vederea evidentierii urmatoarelor caracteristici:

petrografice: culoarea, orientarea si natura componentilor mineralogici, omogenitatea;

mineralogice: compozitia mineralogica, dimensiunile mineralelor si ale granulelor, forma granulelor, gradul de alterare a mineralelor, natura si caracteristicile acestora.

Analize fizico-mecanice

In laboratoare specializate si acreditate pentru astfel de determinari vor fi efectuate  urmatoarele analize fizico-mecanice:

124 analize pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale rocii utile (STAS 4606 – 80; STAS 730 – 89; 4606 – 80; SR 662 – 2002; SR EN 933/ 1- 2002; 933/4-2002; 933/8-2002; 1097/2-2002; 1097/2002; 1367/1- 2002; 1744 – 1/2004):

greutatea volumetrica naturala si pe proba uscata;

densitate aparenta;

densitate in gramada in stare afanata si uscata;

volum de goluri;

porozitate;

compozitia granulometrica;

procentul de parti levigabile;

forma granulelor;

caracteristici de compactare (incercare Proctor);

3 analize pe balast si sorturi obtinute prin spalare - sortare pentru stabilirea posibilitatilor de utilizare ca materie prima pentru constructia, intretinerea si reabilitarea drumurilor SR 662/2002;

4 analize pentru utilizarea nisipurilor si pietrisurilor de balastiera la fabricarea betoanelor STAS 4606 – 80.

Analizele fizico - mecanice au fost realizate la un laborator atestat pentru efectuarea unor astfel de analize.

4.7. Lucrari tehnologice

Analizele pe sorturi obtinute prin spalarea - sortarea nisipurilor si pietrisurilor, pentru obtinerea de produse valorificabile ca materie prima pentru constructia, intretinerea si reabilitarea drumurilor sau la fabricarea betoanelor, analize conform SR 662/2002 si SRE 12620/2003 au fost efectuate la un organism de certificare produse. Pe probele tehnologice si pe sorturile rezultate prin spalare - sortare s-au executat:

determinarea caracteristicilor calitative pe materialul brut;

incercari de spalare - sortare granulometrica;

determinarea caracteristicilor calitative pe materialul spalat si sortat;

producerea de betoane cu dozaje diferite de apa si ciment;

determinarea caracteristicilor de rezistenta ale rocii utile si/sau a betoanelor.

4.8. Ridicari topografice

Pentru ridicarea topografica a amplasamentelor lucrarilor de cercetare geologica (foraje, lucrari miniere de suprafata) si pentru intocmirea hartii topografice, care a constituit baza realizarii hartii geologice a perimetrului, conform Regulamentului de topografie miniera, aprobat prin Ord. 65/133/2003 al Ministrului Economiei si Comertului si al Presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale s-a folosit sistemul de proiectie STEREO 70.

Ca baza topografica au fost utilizate punctele topografice din reteaua geodezica de stat, ale caror coordonate au fost achizitionate de la Directia de geodezie, cartografie, cadastru si amenajarea teritoriului a judetului Dambovita.

Lucrarile topografice au vizat, in primul rand, elaborarea hartii topografice a perimetrului Manastirea, scara 1:2000 cu o suprafata de 2,857 km².

CAP. 5 CARACTERIZAREA CALITATIVA A SUBSTANTEI MINERALE UTILE

Pentru determinarea caracteristicilor calitative ale nisipului si pietrisului din perimetrul Manastirea, jud. Dambovita au fost prelucrate rezultatele analizelor de laborator efectuate pe probele prelevate din lucrarile executate, valorile medii ale compozitiei granulometrice fiind de:

- continutul in mica libera:     nu contin;

- fragmente de carbune:        nu contin;

- continut in sulfati:                                                  nu contin;

- argila in bucati:                nu contin;

- continut in parti levigabile:   intre 0,03 – 0,1%;

- continut in de granule alterate,

moi, poroase si vacuolare: intre 2,6 – 3,3 %;

- continut in impuritati si corpuri straine:                  nu contin.

Continutul in humus se incadreaza in prevederile STAS – urilor in vigoare (STAS 4606 – 80).

Forma geometrica a granulelor se incadreaza in conditiile STAS 4608 – 80 fiind de:

- raport b/a                                                                    0,74 %;

- raport c/a                                                                     0,48 %.

Compozitia granulometrica a nisipului si pietrisului din perimetrul Manastirea este urmatoarea: > 63 mm – 0,24 – 5,12%; 50 – 63 mm – 4,08 – 15,07%; 31,5 – 50 mm – 6,99 – 22,46%; 25 – 31,5 mm – 2,14 – 11,21%; 16 – 25 mm – 6,04 – 13,49%; 8 – 16 mm – 9,07 – 19,22%; 4 – 8 mm – 8,06 – 14,64%; 2 – 4 mm – 6,51 – 15,72%; 1 – 2 mm – 7,6 – 13,84%; 0,2 – 1 mm – 3,78 – 18,96%; > 0,2 mm – 3,64 – 9,01%.

Din punct de vedere calitativ, se apreciaza ca nisipul si pietrisul din perimetrul Manastirea poate fi utilizat in stare bruta ca material de umplutura la lucrari de drumuri, iar dupa spalare - sortare, ca agregate pentru betoane si mortare, caracteristicile nisipului si pietrisului incadrandu-se in conditiile STAS 4606 – 80, STAS 730  - 89 si SR 662 - 2002 Agregate naturale de balastiera pentru lucrari de drumuri.

CAP.6 EVALUAREA RESURSELOR

Perimetrul de explorare Manastirea se afla amplasat pe terasa malului drept al raului Arges. Substanta minerala utila este reprezentata de nisip si pietris.

Prin programul de explorare excutat de S.C. ESTS.R.L. au fost finalizate lucrarile de cercetare geologica a resurselor de nisip si pietris din perimetrului de exploarare Manastirea.

Avandu-se in vedere rezultatele obtinute, S.C. ESTS.R.L. intentioneaza sa continue valorificarea resurselor de nisip si pietris din perimetrul Manastirea, in faza de exploatare.

In cuprinsul perimetrului Manastirea, dispus pe o directie nord vest - sud est, intre raul Arges si autostrada A1, se intalnesc, la suprafata terenului, numai formatiuni sedimentare cuaternare, apartinand partii superioare a epocii holocene. Este vorba de formatiunile existente in terasa Argesului, constituite din pietrisuri, nisipuri si argile nisipoase.

Succesiunea litologica din perimetrul propus explorarii evidentiaza faptul ca la suprafata exista o coperta constituita din sol, argile nisipoase si argile. Grosimea sa este variabila de la un punct la altul al perimetrului, fiind cuprinsa intre 0,5-3,0 m.

Sub coperta exista un strat de nisip si pietris cu grosimi de 3,0 -7,0 m, urmat de argila.

Pentru evaluarea resurselor din perimetrul Manastirea a fost utilizata o ridicare topografica in sistem STEREO 70, harta geologica fiind intocmita in baza programului de cercetare realizat.

Metoda de calcul adoptata este cea a blocurilor geologice, delimitate la colturi de lucrarile de cercetare executate. Aceasta metoda a fost considerata ca fiind cea mai adecvata conditiilor de zacamant.

Zacamantul de nisipuri si pietrisuri Manastirea este un zacamant cu conditii geologo - tehnice simple, fiind un zacamant stratiform cu inclinari mici, practic orizontal, situat in apropierea suprafetei. Conditiile hidrogeologice sunt cunoscute din lucrarile executate.

Suprafetele de calcul rezultate in urma conturarii blocurilor geologice s-au planimetrat cu ajutorul calculatorului utilizand un program de calcul tip CAD.

Grosimea medie a formatiunii utile a fost calculata ca media aritmetica a grosimii nisipurilor si pietrisurilor masurata in lucrarile care delimiteaza fiecare bloc geologic. La evaluarea resurselor a fost luata in considerare numai grosimea formatiunii utile situata deasupra nivelului hidrostatic al apelor subterane.

Volumul resurselor evaluate a fost calculat cu formula:

V= S g_m,  unde

V = volumul resurselor de nisip si pietris, [ m³ ]

S = suprafata blocului geologic, [ m² ]

g_m = grosimea medie a formatiunii utile, [ m ]

Rezultatele calculelor efectuate sunt prezentate in anexe.

In urma rezultatelor efectuate, situatia resurselor/rezervelor din perimetrul Manastirea este urmatoarea:

Conform clasificarii in vigoare la aparitia Legii Minelor

Total rezerve evaluate

REZERVE GEOLOGICE CATEGORIA B

Nisip si pietris – 20.387 mii m³:

din care, sub nivelul hidrostatic:

REZERVE GEOLOGICE CATEGORIA B

Nisip si pietris – 8.122 mii m³

Conform clasificarii internationale

Total resurse evaluate

RESURSE IDENTIFICATE MASURATE

Nisip si pietris – 20.387 mii m³:

din care, sub nivelul hidrostatic:

Nisip si pietris – 8.122 mii m³.

Conform clasificarii in vigoare la aparitia Legii Minelor

Total rezerve evaluate

REZERVE GEOLOGICE CATEGORIA B

Nisip si pietris – 20.387 mii m³:

din care, steril – 5.961 mii m³.

CONCLUZII

Obiectivele principale ale lucrarilor de explorare programate in perimetrul Manastirea, judetul Dambovita au constat in:

punerea in evidenta a unor resurse/rezerve de nisip si pietris;

detalierea caracteristicilor calitative ale substantei minerale utile in vederea stabilirii domeniilor de utilizare;

-stabilirea principalelor elemente ale costurilor de exploatare si prelucrare in vederea elaborarii unei analize din punct de vedere economic a eficientei trecerii la faza de exploatare a resurselor/rezervelor de nisip si pietris.

Prin programul de explorare executat de S.C. ESTS.R.L. au fost finalizate lucrarile de cercetare geologica a resurselor de nisip si pietris din zona perimetrului de exploarare Manastirea.

Avandu-se in vedere rezulatale obtinute, S.C. ESTS.R.L. intentioneaza sa continue valorificarea resurselor de nisip si pietris din perimetrul Manastirea, in faza de exploatare.

Reteaua lucrarilor de cercetare geologica realizata prin foraje si lucrari miniere de suprafata, precum si datele provenite de la vechile exploatari de nisip si pietris din cadrul perimetrului, permit evaluarea resurselor de nisip si pietris din perimetrul Manastirea in rezerve geologice de categoria B, conform clasificarii in vigoare la aparitia Legii Minelor.

Volumul lucrarilor de explorare executate in perimetrul Manastirea este de:

cartarea perimetrului = 2,875 km²;

masuratori geofizice patru profile geoelectrice (unul longitudinal si trei transversale), profile construite pe baza a 20 de sondaje electrice verticale (SEV), cu adancimea de investigatie de 20 m si cu un pas de masura de 400 – 500 m intre statiile de pe profile.

lucrari miniere de suprafata santuri 50 ml; puturi 15,4 m³.

foraje geotehnice = 415 ml;

lucrari miniere de suprafata santuri 50 ml; puturi 15,4 m³.

foraje geotehnice = 415 ml;

prelevare probe = nisip si pietris ( roca utila ) – 124 buc.                   

exploatare experimentala = 30.000 m³

prelucrare probe tehnologice = 2 probe

ridicari topografice = 2,875 km²

lucrari de protectie si refacere a mediului in valoare de 1.500 Euro

Avandu-se in vedere rezultatele obtinute, S.C. ESTS.R.L. intentioneaza sa continue valorificarea resurselor de nisip si pietris din perimetrul Manastirea, in faza de exploatare.

FOAIE FINALA

DOCUMENTATIE TEHNICA

PENTRU EVALUAREA RESURSELOR DE NISIP SI PIETRIS

PERIMETRUL MANASTIREA, JUD. DAMBOVITA

ANEXA NR. 1

INVENTAR DE COORDONATE

PUTURI

PERIMETRUL MANASTIREA

ANEXA NR. 2

INVENTAR DE COORDONATE

SANTURI

PERIMETRUL MANASTIREA

ANEXA NR. 3

INVENTAR DE COORDONATE

FORAJE

PERIMETRUL MANASTIREA