Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Hidrologie


Qdidactic » didactica & scoala » geografie » hidrologie
Apele minerale din Romania: Govora; Borsec; Casin; Slanic-Moldova si Calimanesti Caciulata



Apele minerale din Romania: Govora; Borsec; Casin; Slanic-Moldova si Calimanesti Caciulata



Marea varietate si marea bogatie de ape minerale si termale fac din tara noastra un adevarat muzeu de asemenea tipuri de ape.

Cunoscute din cele mai vechi timpuri, ele au fost folosite la inceput in mod empiric, dar treptat, observatiile efectuate au condus la acumularea unei experiente care se concretizeaza prin tratamente balneologice, aplicate din ce in ce mai mult, apa minerala si termala fiind ea insasi un medicament natural prin compozitia chimica si proprietatile fizice. In acelasi timp folosirea unora din apele minerale ca ape de masa si valorificarea in cascada a apelor termale, justifica interesul mereu crescand fata de punerea in evidenta a noi surse de apa minerala si termala, exploatarea rationala a acestora, protectia si conservarea zacamintelor din care sunt extrase.

Pentru valorificarea eficienta a apelor minerale si termale, prezinta mare importanta geneza lor, precum si conditiile de zacamant si de alimentare, acest ansamblu de factori determinand metodologia de

cercetare-exploatare precum si regimul lor de exploatare.

Mineralizarea apelor poate fi extrem de variata, ea fiind determinate de compozitia initiala a apei, de viteza de circulatie in subteran, faciesul rocilor si elementele mineralizate, tipul de porozitate, temperature lor legata de gradientul geotermic, conditiile de alimentare, evolutia paleogeografica a zacamantului.

Pentru cei care se ocupa cu apele minerale este cunoscut de multa vreme un adevar axiomatic si anume ca nu numai fiecare zacamant, dar fiecare orizont acvifer mineral, fiecare sursa constituie o entitate, un unicat. O problema mai putin elucidate este cea a aporturilor juvenile.

Este mai evident acest aport in cazul CO2 si al unor elemente cu clark-uri mici in rocile sedimentare sau in cele parametamorfice .


Incercarile de determinare pe baza de izotopi de mediu nu au adus clasificari asteptate, deoarece 14C are limita de determinare a varstei 30000 ani. Pe de alta parte, folosirea unor metode prea costisitoare pentru determinarea varstei sau genezei apelor sunt prohibitive din punct de vedere economic, in stadiul actual al posibilitatilor tehnice.



Reconstituirea unor conceptii clasice, in lumina relatiilor placilor tectonice cu fenomenele magmatice, va adduce desigur elemente noi si in ceea ce priveste problema aporturilor juvenile.

Ca si petrolul, apele minerale si termale pot sa fie in zacamantul primar sau secundar.

Apele carbogazoase provin in general din ape vadoase in care s-a dizolvat CO2 venit din profunzime pe liniile de fractura crustala, spre suprafata formand aureole de dispersie. In general,aceste ape contin cantitati mari de bicarbonatiii, predominand Ca sau Na, dar fiind prezenti Fe si Mg. atunci cand scad bicarbonatii, cresc clorurile. Ape carbogazoase cu mineralizatie primara pot sa apara in roci eruptive, metamorfice sau sedimentare.

Apele cluorosodice apar in prezenta masivelor de sare din molasa, complexele sedimentare ,dare le pot sa apara si in rocile eruptive (Herculane) sau din cristalin (Piatra Iudeilor pe Tisa).

Frecvent, apele sulfuroase sunt cunoscute in dispozitivele flisului cretacic-paleogen precum si in cele ale saliferului.ele provin din oxidarea piritelor din conglomerate si gresiile senonian-eocene ( Calimanesti ). De asemenea, apele ce spala sisturile disodilice si menilitice devin sulfuroase prin reducerea hidrotrolitului si oxidarea piritelor.

Apele sulfatate apar in legatura cu dizolvarea anhidritelor si a gipsurilor.

Apele clorurosodice apar in prezenta masivelor de sare din molasa miocena cat si in prezenta faciesurilor salifere remanente din diferite formatiuni geologice.

Ape radioactive se gasesc in acvifere constituite din roci eruptive, metamorfice, si sedimentare; radioactivitatea poate fi primara, singenetica, sau poate fi secundara, proprietate capatata ulterior, din rocile prin care circula (Singeorz-Bai).

Constructia geologica a marilor unitati hidrostructurale ale teritoriului Romaniei sau prezenta marilor linii rupturale se reflecta si in tipurile de ape minerale si termale ce apar in arealul de dezvoltare a acestora.

Apele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale, elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice. In trecut, denumirea de apa minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate in scopuri terapeutice. In ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s-a dat denumirea de ape curative.

In tara noastra exista numeroase izvoare de ape minerale in jurul carora au fost amenajate importante statiuni. Apele minerale constituie factorii naturali de baza in tratamentul bolilor indicate. Apele minerale sunt sarate-iodurate-bromurate, sarate-sufluroase si izvoare de cura interna cu apa slaba mineralizata sulfuroasa, bicarbonata, sulfatata, calcinata sodica, magneziana. Apele doro-sodice iodurate bromurate cu degajari de gaze (hidrocarburi usoare printre care predomina metanul) sunt ape de adancime cu concentratie mare, exploatate prin sonde.



5.1.SURSE DE APE MINERALE SI IMPORTANTA LOR :


Govora : este una din cele mai bogate statiuni in ape iodurate si bromurate din Europa. Moret o citeaza a doua in Europa, dupa Pechelepronne din Alsacia cu 562 mg la mie de brom si 42 mg la mie iod.

Apele din Govora contin pana la 38,3 mg la mie brom si iod pana la 41,8 mg la mie. Atat iodul cat si bromul sunt de origine organica, rezultate din putrezirea micilor alge. Calciul si magneziul pe care aceste ape il contin in cantitate destul de mare si anume: calciul 15-3,3 la mie si magneziu 0,77-1,05g la mie se datoreaza nisipurilor si gresiilor. Caracteristica apelor de zacamant este, de asemenea, prezenta amoniului. Aceste ape nu contin hidrogen sulfurat, sunt ape captate in sonde, la adancimi de la 90-1860 m. Fiecare debiteaza intre 40-160 m3 de apa in 24 de ore. Apele clorurate-iodurate-bromurate din sonde sunt ape vechi, fosile, formand panze-pungi si stau straturi permeabile in nisipuri.

Apele izvorului de cura interna slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentratie mica de hidrogen sulfurat si clor, dar bogate in bicarbonati. Ele apar din depozitele sarmatiene destul de abundente pe valea Hintel, care sunt formate spre baza din marne negricioase, urmate apoi de bancuri de nisip, cu pachete de marne si intercalatii de gresii. De aceste depozite sunt deci legate apele sulfuroase slab mineralizate precum si panza de apa dulce.


Un alt zacamant de ape minerale este Borsa ce contine izvoare cu ape minerale carbogazoase, sau continand fier, calciu, magneziu, recomandate in tratamentul bolilor cronice ale tubului digestiv si in tratamentul bolilor renale, a nevrozelor astenice si a tulburarilor respiratorii.

Oras situat in nord-estul Romaniei (Judetul Harghita), in depresiunea intramontana cu acelasi nume din Carpatii Orientali, Borsec este inconjurata de Muntii Bistritei, Muntii Calimani, Muntii Giurgeu si Muntii Ceahlau, altitudine 900 m.

O veche statiune (cunoscuta din 1804), deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continand calciu, magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic inca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international. Statiunea Borsec este recomandata in tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie, etc.

Avand in vedere gustul placut acidulat, care-si pastreaza calitatile terapeutice, apa minerala Borsec este imbuteliata de APEMIN Borsec. Zacamantul mineral Borsec are o apa bicarbonata, calcica, magneziena, cu o mineralizatie totala de 6873 mg/l, precum si cu un continut foarte redus de fier. Apele minerale carbogazoase sunt acumulate in calcarele cristaline-dolomitice prinse intre sisturile cristaline care predomina in zona. Prin fisurile si golurile carstice ale calcarelor, apele subterane au o circulatie turbulenta, ceea ce favorizeaza solubilitatea mai accentuata a bicarbonatilor. Continutul in CO2 este obtinut de apele subterane pe tot parcursul circulatiei lor.

Dezvoltarea deosebita a industriei de imbuteliere a Borsecului se datoreaza, in primul rand, cererii consumatorilor, care apreciaza gustul placut al apei, lipsei de precipitare in buteliile in care o transporta, precum si marea ei stabilitate chimica ce o recomanda printre apele de prim rang din Europa.

Borsec – apa minerala de calitate ideala, premiata in 1873 la Targul international de la Viena cu medalia de aur impreuna cu titlul onorific “Regina Apelor Minerale”, medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate in 1876 la Berlin si respectiv, Trieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris (1878).

Produs si imbuteliat in Romania de catre Romaqua Group S.A. Borsec, Fabrica Regina Apelor Minerale – Borsec.

Analiza chimica:


ANIONI

Mg/dm3

CATIONI

Mg/dm3

Cl-


Na+


SO42-


Ca2+


CO2min


Mg2+


Reziduu sec. la 180C





Localitate situata in partea central-estica a Romaniei (Judetul Harghita), pe raul Olt, in partea sudica extrema a Depresiunii Ciucului, altitudine 656m, 32 km sud de Miercurea Ciuc (resedinta Judetului Harghita), BaileTusnad este o cunoscuta statiune din Romania. Depresiunea este delimitata de Muntii Harghitei in partea de nord-vest si de Masivul Ciumatu Mare in sud-est- munti vulcanici. Cheile Tusnad-Malnas ale Oltului, aerul puternic ozonat, linistea, confortul si tratamentul cu ape minerale au facut din Baile Tusnad o statiune minunata si un loc ideal de petrecere a vacantei in orice anotimp.

Statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia in anul 1860). Statiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiasa renala, inflamatii) si al unor boli inrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.).

Apa minerala este bicarbonatata, calcica, magneziana, clorosodica, potasica, feruginoasa si apa mezotermala, avand o mineralizatie totala de 2.5 g/l, din care gazul CO2 detine 1.14 g/l. Apa minerala carbogazoasa de Tusnad are un gust placut, dulceag si o cantitate ridicata de CO2 (provenita, in principal, din reimpregnarea in exces a apei deferizate si filtrate, in timpul imbutelierii). Dioxidul de carbon necesar completarii celui existent in apa este obtinut din acelasi zacamant hidromineral, deoarece sonda in exploatare produce pe langa apa destinata imbutelierii si o importanta cantitate de CO2 liber ( de circa 45 tone/an ).


Zacamantul Casin


In secolul trecut zacamantul Casin avea doua izvoare cu ape minerale – Repat si Salutaris – situate pe cei doi afluenti de stanga, Repat si Borviz, ai paraului Casin. Apele ambelor izvoare erau imbuteliate: apa minerala medicinala la izvorul Repat si apa de masa, la izvorul Salutaris.

Exploatarea apei minerale de la Casin a inceput in anul 1888 fiind comercializata in tara, dar ajungand si peste hotare (Viena, Berlin, etc ). In prezent, unitatea de imbuteliere – situata pe afluentul Borviz si vaii Casinului are o capacitate de productie modesta de circa 500 mii l/an, din cauza debitului mic al sursei exploatate. Apa minerala este bicarbonatata (avand un continut mare de bicarbonati, in medie 3441.0 mg/l), slab clorurata, calcica, magneziana, sodica, feruginoasa si carbogazoasa, cu mineralizatie totala de 7211.9 mg/l, din care CO2 retine 2270.0 mg/l.


In centrul Romaniei, in judetul omonim, asezat in depresiunea Brasovului, la poalele vestice ale muntilor Vrancei, la o altitudine ce variaza intre 550 si 600 m, la 31 km est fata de municipiul Sfantu Gheorghe, se afla orasul Covasna.

Numeroase izvoare (in jur de 1.000) cu apa minerala carbogazoasa, bicarbonata alcalina sau continand diversi compusi ai fierului, iodului, bromului sau clorului sunt recomandate in tratamentul bolilor cardiovasculare (infarctul miocardic, cardiopatie ischemica, insuficienta aortica, hipertensiune arteriala, refacere dupa flebita superficiala sau profunda, valvulopatii operate), disfunctii hepatobiliare (disfunctii ale bilei, colecistite cronice fara calculi, refaceri dupa operatii la ficat, pancreatita cronica), boli digestive (gastrite cronice hiperacide, ulcere cronice gastrice sau duodenale) si boli asociate (obezitate cu complicatii cardiovasculare, nevroze respiratorii, nevroze astenice, etc.).

Covasna este un important centru pentru imbutelierea apelor minerale. Zacamantul mineral Covasna este, pe de o parte complicat ca structura, iar pe de alta parte, renumit prin varietatea de tipuri hidrochimice de ape carbogazoase. Apele minerale acumulate in nisipurile cuaternare sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, usor clorosodice avand o concentratie in saruri mai mare de 1.5 g/l. Continutul in CO2 din aceste ape minerale variaza intre 1.0 si 2.5 g/l.

Unitatea de imbuteliere Covasna valorifica o apa cu mineralizatie totala de 8.5 g/l, din care gazului CO2 ii revine 1.7 g/l. Debitul pompat este de 0.15 l/s. Acest debit ii asigura unitatii de imbuteliere o productie de circa 1.14 mil. litri/an apa minerala carbogazoasa.


Zacamantul hidromineral Slanic-Moldova, pe baza caruia a luat fiinta si s-a dezvoltat statiunea contine ape medicinale de tip clorurat, carbonat, bicarbonatat, sodic, slab sulfuros, hipertonic, hipotonic si oligomineral a fost descoperit inca din anul 1801. In 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar in 1877 au aparut primele instalatii balneare. De-a lungul timpului, calitatile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obtinute la expozitiile internationale de la Paris, Viena, Frankfurt/Main etc. Specialistii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc.

Botezata 'Perla Moldovei', Slanic Moldova asigura tratament pentru tulburari digestive (gastrite cronice hipo- si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin 3 ani de la faza dureroasa, afectiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipatie cronica), boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara calculi, stari postoperatorii in boli ale ficatului), boli metabolice si nutritionale (diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate), boli ale rinichiului si urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglari renale). Cura externa cu apele minerale de la Slanic Moldova ajuta la tratamentul bolilor reumatismale degenerative si diartritice, al celor cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor endocrine (stari prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice ( sindrom ovarian menopauzal) si al altor boli.

Slanic Moldova este si o importanta statie de imbuteliere a apei minerale. Cele doua izvoare ce asigura imbutelierea a 400-500 mii litri/an au fost captate prin clopote de material inoxidabil, ancorate in betoane si acoperite apoi cu argila stabilizata. Apa minerala preluata prin aceste clopote este deversata in cuve de unde este trimisa la consum (cura interna si imbuteliere).


Statiunea Calimanesti- Caciulata este indicata in tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu hipoaciditate, constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii in bolile ficatului), boli ale sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi, pielonefrita cronica termal = 41°C si infectii urinare), tulburari metabolice si nutritionale (diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), in afectiuni respiratorii (bronsita, traheobronsita cronica), in boli ale sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale poliomielitei), stari reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita), stari post-traumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli O.R.L. (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli dermatologice, cardiovasculare si de alta natura.

Factorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele (descoperite in 1827) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, slab bicarbonatate, in principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura variabile (mineralizare intre 0.5 si 11.5 gr/l; atermale, mezotermale 41°C si hipertermale 49.5°C) si cu un continut de hidrogen sulfurat (H2S) de 7.5 mg/l.

Totodata Calimanesti- Caciulata este si un important centru de imbuteliere a apei minerale.Cantitatea de apa imbuteliata este intre 500-600 l/zi.

Este de mentionat un aspect specific al apei de Caciulata: compozitia ei chimica prezinta pe o perioada de 100 de ani, adica de la captarea sursei si pana in prezent, un echilibru constant in cloruri, carbonatii si sulfatii de sodiu, de litiu, de potasiu si de magneziu. Un alt parametru interesant este acela ca indicele de refractie al apei minerale este apropiat de cel al apei distilate.


Zacamantul Herculane


Cea mai veche statiune balneara din Romania, datand din vremea romanilor, cand purta numele de 'La apele sacre ale lui Hercule' (atestata documentar ca statiune in anul 153 a. Hr.) este cunoscuta pentru efectele terapeutice ale apelor sale termale, sulfuroase, cu sodiu, calciu, magneziu, oligotermale, usor radioactive, bune atat pentru cura interna cat si externa. Date fiind temperatura ridicata a acestor ape minerale (38-60°C) cat si gradul lor variat de mineralizare (3166-7426 mg/l), acestea au un efect fiziologic complex si o valoare terapeutica fara egal.

Incepand cu 1948, Herculane a cunoscut o dezvoltare sustinuta, devenind o statiune de rang national, cu regim permanent, recomandata pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative (artroza, poliartroza, spondiloza etc.), al bolilor inflamatorii (spondilita) si diartrozelor (tendonita, tendomiosita, periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic (pareze, paralizii), precum si pentru tratamentul unor boli asociate (ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.).

Contraindicatii: TBC, boli al ficatului si rinichilor, boli cardiace decompensate, hipertensiune arteriala peste 180 mm HG, Parkinson, ulcer in faza acuta, neoplasme, boli psihice si toxicomanii.


Moneasa este o comuna din vestul Romaniei (Judetul Arad), situata pe raul Moneasa, la poalele Masivului Codru-Moma, altitudine 290 m, la 110 km nord-est de Municipiul Arad.

Izvoarele de ape minerale bicarbonatate, continand calciu, magneziu, sodiu, cele oligominerale, mezotermale (24-32°C) sunt recomandate pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative (forme simple de spondiloza cervicala, lombara si dorsala), diartroze (periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic si central (pareza usoara recenta, in curs de recuperare dupa un tratament specific, sechele ale poliomielitei, anumite forme de semipareza si parapareza, urmand sfatul medicului), al bolilor ginecologice (dereglari genitale minore datorate unei nervozitati extreme), al bolilor metabolice si de nutritie (diabet mellitus, obezitate) etc. Instalatii pentru bai calde in cada cu ape minerale, pentru electroterapie, hidroterapie si kinetoterapie, bazine in aer liber pentru bai reci cu ape minerale , zone de plaja.




Zacamintul Lacu Sarat contine importante rezerve de namol sapropelic si apa minerala hipertonica continand compusi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare 70-84 g/l), folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale), boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica), dermatologice (psoriasis, ichthyosis, dermatita keratotic, neurodermatite, etc.), endocrine (benigne, hipotiroidism,hipoovarianism pubertal), afectiuni ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, neurite, sciatica si sechele dupa poliomelita), a starilor post-traumatice (dupa operatii pe muschi, tendoane si articulatii, dupa luxatii si fracturi), respiratorii (bronsite cronice, traheolaringite, laringite) si alte boli.

Statiunea ofera si facilitati pentru bai calde in ape minerale in cazi, aplicari de namol cald, aerohelioterapie si aplicari de namol rece urmate de bai in lac, instalatii pentru electro- si hidroterapie, gimnastica, piscina pentru kinetoterapie.


Amara este o comuna in SE Romaniei (judetul Ialomita), situata in estul Campiei Romane (in Campia Baraganului), pe malul lacului Amara. Apa lacului Amara (156 ha), sarata, continand sulfati, magneziu, bicarbonati si in cantitati mai mici bromuri, dar in special namol sapropelic cu proprietati terapeutice au dus la dezvoltarea statiunii incepand cu 1900.

Statiunea este recomandata in tratamentul bolilor reumatismale degenerative (spondiloza, artroza, poliartroza) si a bolilor reumatismale inflamatorii (reumatismul articular), bolilor ginecologice (metrosalpingita cronica, insuficienta ovariana, sterilitate secundara) si a disfunctiilor asociate (dermatologice, endocrine). Statiunea dispune de facilitati pentru bai calde in cazi si piscine cu apa din lac, bai calde cu namol si aplicari de namol, plaja pe malul lacului si aplicari de namol rece, bai in lac.


Zacamantul Biborteni furnizeaza comertului apa minerala de Biborteni. In prezent la cele doua unitati de imbuteliere (Biborteni І si ІІ ) se imbuteliaza zilnic 198 mii litri de apa minerala de tip bicarbonatat, calcic, magnezian, feruginos si carbogazos. Bicarbonatii au o participare in jur de 2000 mg/l, iar gazul CO2 in jurul aceleiasi valori ( 2000 mg/l). Datorita unui continut de ioni Fe++ de pana la 5-7 mg/l, apa minerala este in prealabil deferizata.


Sangeorz-Bai este statiunea care ofera spre consum apa Hebe. Apele minerale imbuteliate in prezent sunt de tip bicarbonatat, clorurat, sodic, calcic, magnezian, slab bromurate si carbogazoase, avand o mineralizatie totala de 8539.9 mg/l, din care gazul CO2 reprezinta 1108.8 mg/l. Aceste ape sunt exploatate de la intervalul cuprins intre 135 si 150 metri adancime. Izvorul are un debit de un litru pe secunda si asigura imbutelierea a 3 milioane/an.


Statiunea Zizin se afla asezata pe bordura sud-estica a bazinului Prejmer - Sf. Gheorghe. Izvorul avand un debit de 0.17 l/s (10 mii l/zi) alimenteza unitatea de imbuteliere care produce 5600 mii l/an. Aceasta unitate prepara totodata si un sortiment de bauturi racoritoare pe baza de apa minerala. Apa minerala destinata consumului este de tip bicarbonatat, clorosodic si carbogazoasa, cu o mineralizatie de 2733.5 mg/l.


Zizin – Apa minerala naturala- produs de APEMIN S.A.

Compozitie chimica


ANIONI

Mg/l

CATIONI

Mg/l

Cl-


Ca2+


HCO3-


Mg 2+




K+




Na+


CO2

Min. 2500








Apa Dorna imbuteliata de Dorna Apemin S.A.Vatra Dornei , Romania.

Analiza chimica:


ANIONI

Mg/l

CATIONI

Mg/l

Cl-


Ca2+


NO3-

Absent

Mg2+


NH4

Absent

Na+


ph: 6.6









Izvorul Minunilor - produs de European Drinks

Compozitie chimica dupa Larex:


Anioni

Mg/l

Cationi

Mg/l

Sulfati (SO42-)


Sodiu (Na+)


Azotati (NO3-)


Potasiu (K+)


Hidrogencarbonati (HCO3-)


Magneziu (Mg2+)


Azotiti (NO2-)

<0.02

Calciu (Ca2+)


Dioxid de carbon  alimentar (CO2)

min 2500



Reziduu sec solubil total 292.25 mg/l


Importanta

Apele minerale sunt valorificate in industria de bauturi racoritoare. Unele ape minerale au devenit, in ultimii ani, datorita compozitiei chimice si continutului in CO2, “materie prima“ de baza la prepararea unor sorturi de bauturi racoritoare. Principala concluzie la care au ajuns experimentatorii consta in aceea ca aroma bauturii racoritoare este scoasa in evidenta, in mod surprinzator, de catre apa minerala, chiar in conditia de numai 2% zahar in produsul finit, fata de 9-12% cat se utilizeaza la bauturile racoritoare obisnuite. Debutand modest la Zizin, producerea de bauturi racoritoare si dietetice pe baza de apa minerala s-a extins la scara larga, devenind o preocupare de interes pentru diferitele unitati de imbuteliere, ca: Borsec, Valcele, Poiana Vinului, Poiana Cosnei, etc.






Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

Hidrologie



Alpinism
Astronomie
Demografie
Ecologie
Geodezie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie

Documente online pe aceeasi tema


Apele termale si hidrogeotermia - situatia apelor termale in Romania
Clima Romaniei - factori care influenteaza clima
Legea apelor geotermale, termale si munerale nr. 107 din 25 septembrie 1996
Impactul apelor geotermale, termale si minerale asupra mediului inconjurator
Originea apelor minerale - tipuri de ape minerale - apele minerale carbogazoase, sarate, sulfuroase si sulfatate
Delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale
Apele minerale din Romania: Govora; Borsec; Casin; Slanic-Moldova si Calimanesti Caciulata



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.