Braila - resurse naturale regenerabile. Principalele cursuri de apa si lacuri naturale

Ape de suprafata si subterane

Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat continental si a reliefului, alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise in care se gasesc lacuri temporare sau permanente. Hidrografia judetului se caracterizeaza pe de o parte prin faptul ca apele curgatoare sunt ape alohtone avand caracter tranzitoriu, iar pe de alta parte, prin faptul ca in toate microdepresiunile (crovuri) se cantoneaza lacuri.

Ape de suprafata

Judetul Braila dispune de o retea hidrografica organizata pe 5 bazine hidrografice, astfel:

- Bazinul Hidrografic al fluviului Dunarea;

- Bazinul Hidrografic al raului Buzau;

- Bazinul Hidrografic al raului Calmatui;

- Bazinul Hidrografic al raului Siret;

- Bazinul Hidrografic al raului Ialomita cu subbazinul Strachina care are un numar redus de folosinte de apa in judetul Braila.

Lungimea retelei hidrografice pe teritoriul judetului Braila insumeaza 603,5 km, conform tabelului 1.2.2.1.

Tabelului 1.2.2.1

Cursurile fluviului Dunarea si al raurilor de pe teritoriul judetului Braila sunt indiguite in totalitate, lungimea digurilor fiind urmatoarea:

- Dunarea        217,4 km

- Buzau            85,5 km;

- Calmatui       84,5 km;

- Siret              40,30 km.

Suprafata de 5 % din teritoriul judetului Braila care este impadurita se situeaza preponderent in albia majora a cursurilor de apa din judet.

Intre bratele fluviului Dunarea exista Insula Mare a Brailei cu o suprafata de 76.700 ha si Parcul Natural Balta Mica a Brailei cu o suprafata de 17.529 ha, din care 3.626 ha o constituie luciul de apa al baltilor si iezerelor din aria protejata.

Lacurile

Lacurile din judetul Braila sunt de trei categorii: clastocarstice, limanuri fluviatile si lacuri de lunca. Din prima categorie fac parte: Ianca, Plopu, Movila Miresii Secu, Lutu Alb, Tataru, Coltea, Plascu si altele, iar din a doua: Jirlau, Ciulnita si Caineni, iar din a treia lacurile din lunca Dunarii.

Lacul Jirlau

 

Lacul Tataru

O alta categorie a apelor de suprafata o constituie lacurile terapeutice sarate, cu namol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sarat I si II Braila, Caineni Bai, Movila Miresii, Batogu.

De asemenea, se mai intalnesc lacuri cu apa dulce si amenajari piscicole cum ar fi: Blasova, Seicuta, Plopu, Lacul Dulce, Popa respectiv amenajarile piscicole Maxineni, Gradistea, Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zavoaia si Jirlau.

Ape subterane

Resursele de apa subterana sunt constituite din depozitele de apa existente in straturi acvifere freatice si straturi de mare adancime.

Acviferul freatic din judetul Braila dispune de o resursa totala de 8858,3 l/s.

Acviferul de adancime din judetul Braila are o resursa totala calculata de 4543,3 l/s.

Ape minerale si termale

In judetul Braila exista patru sonde cu ape geotermale, doua la Insuratei, una la Mihai Bravu si alta la Victoria. Apa are o temperatura la gura sondei de 90-95^oC. Sondele apartin S.C. FORADEX S.A. Bucuresti si sunt in custodia primariilor locale.

Apa are un puternic caracter clorurat -sodic - sulfatic - potasic - magneziano-calcic. Actualmente nu sunt utilizate. In trecut a fost utilizata o singura sonda in Insuratei pentru preparare agent termic pentru locuinte.