Italia - obiective turistice, populatie, economia, transportul, industria, comertul

Obiective turistice

Bologna - orasul cuprinde numeroase palate, biserici, fantani, doua turnuri inclinate si una dintre cele mai vechi universitati din lume

Padova - mare bazilica II Santo din sec. XIII, care adaposteste mormantul Sf. Anton de Padova, Capela Scrovegni din sec. XIV pictata de Giotto, palate, orenumita universitate la care invatau si unii principi romani.

Pisa - Piazza del Duomo sau Campo dei Miràcoli, cu renumitul Turn din Pisa - Tore pendente/ Turnul inclinat.
Siena - cu faimoasa Piazza del Campo, piata in forma de evantai, marginita printre altele de Palazzo Publico avand un turn inalt de 88 m.

Napoli oras cu o frumoasa asezare geografica in jurul golfului omonim si la poalele muntelui Vezuviu, bogat in monumente cum sunt: Castel Nuovo (se. XII), Arcul de Triumf, Palatul Regal (sec. XVII), Palatul si Galeria Nationala de pe Capodimonte, biserici; in apropiere aflandu-se orasul roman Pompei acoperit cu lava in timpul eruptiei vulcanului Vezuviu din anul 79 d. Hr., in prezent eliberat de acesta.

Milano dateaza  din sec. XIV - XVI, si este bogat in ornamente cu turnuri, turnulete, statui, Castelul Sforzesco, Scala, ce este unul dintre cele mai renumite teatre de opera din lume, biserica Santa Maria delle Grazie care adaposteste celebra pictura 'Cina cea de taina' al lui Leonardo da Vinci.

Vizitarea  orasului Torino se incepe de la piazza Castello ce este denumit  si inima orasului Torino.  Duomo sau Catedrala San Giovani care adaposteste asa numitul 'Giulgiu al lui Hristos', Palatul Regal, de pe scarile duomolui se poate admira importante monumente istorice  ale orasului Torino Romana

Venezia'Orasul Soarelui '
Venezia este un oras amplasat pe mai bine de o suta de insule (Piazza San Marco cu bazilica omonina din sec. XI, care adaposteste mormantul Sf. Marcu, Campanilla inalta de 99 m,

Florenta - Domul sau Catedrala Santa Maria del Fiore din sec. XIII - XIV, campanila catedralei Palazzo Vecchio, Galleria degli Uffizzi fiind unul dintre cele mai bogate muzee din lume, palate, intre care al familiei Medici.

Roma capitala Italiei, fiind supranumita si 'Cetatea Eterna', este considerat orasul cu cele mai multe monumente istorice si de arta de pe glob: temple, amfiteatre (dintre care Colosseumul datand din anul 80 d. Hr. care putea adaposti 80.000 spectatori), arcuri de triumf (Constantin cel Mare, Seotimiu, Sever, Titus), columne (columna lui Traian inalta de 37 m), bazilici (Santa Maria Maggiore, San Paolo Fuori le Mura), biserici, palate, vile, fantani (cea mai cunoscuta fiind Fontana di Trevi), statui, etc

Alpii Italieni cu statiuni montane si cu sporturi de iarna (Cortina d'Ampezzo, Vale d'Aosta, Courmayeur, Breuil,) si statiuni balneo - climatetrice de pe tarmurile lacurilor de la poalele muntilor Baveno, Pallanza, Stresa.

Populatie

Italia este omogena: italieni 95%; germani, francezi, sloveni, greci,albanezi.

Concentrarea max. in Campia Padului (1000 loc./km2), in campiile din jurul Vezuviului peste 1800 loc./km2.
 Rata natalitatii este de 9,8‰; a mortalitatii de 9,6‰.
In agricultura 10% din populatia activa. Populatia urbana cca. 70%. Peste 30 mil. de italieni traiesc in afara granitelor.

Economia

Italia este una din tarile cu cea mai dezvoltata economie de pe glob si cu cele mai mari ritmuri de crestere a industriei din Europa. In N. Italiei este o industrie puternica si o agricultura intensiva.
 Ramurile de baza ale economiei sunt concentrate in: Milano, Torino si Genova („triunghiul industrial al Nordului”). Baza energetica este asigurata de potentialul hidroenergetic din Alpi, de energia atomica si de petrol, pe care il importa; a dezvoltat o industrie de prelucrare si petrochimica mai ales in porturi.
 Industrua siderurgica bazata pe importul de minereu de fier si de fier vechi. Mari combinate siderurgice (Genova, Napoli, Taranto).
Industria constructoare de masini (automobile, nave maritime, locomotive electrice), aparatura electrotehnica si electronica.
 Industrii traditionale: textila, in orasele din N (pre¬lucrarea matasii naturale, a lanii si a bumbacului); a confectiilor, a incaltamintei, sticlariei (Venetia, Murano), ali¬mentara (paste fainoase, ulei de masline, vinuri.
 Resurse minerale slabe: minereu de fier, petrol, carbuni, zinc, mercur, bauxita, mai bogate de sulf, gaze naturale, saruri de potasiu.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

Membra a grupului G8, Italia reprezenta a sasea economie in 2004, dupa Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii si Franta. Italia are o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor tari ca Franta si Regatul Unit. Economia capitalista ramane divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private si un sud agricultural, cu o rata a somajului de 20%.

Majoritatea materiilor prime necesare industriei si mai mult decat 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. In decada trecuta, Italia a urmarit o politica fiscala stransa pentru a indeplinii criteriile Uniuniilor economice si monetare, beneficiind de o rata a inflatiei scazuta care i-a permis alaturarea la Euro de la conceperea sa in 1999.

Performanta economica italiana a ramas in urma parteneriilor sai europeni, guvernul actual initiind o serie de reforme pe termen scurt destinate imbunatatirii competivitatii si a cresterii pe termen lung. S-a miscat incet, totusi, in implementarea reformelor.

Transportul

Reteau de transport a Italiei este diversificata , dezvoltata si modernizata.

Volumul principal al transporturilor este asigurat de caile rutiere. Italia este strabatuta de o retea densa de sosele modernizate si de autostrazi. Autostrada Soarelui strabate intreaga peninsula, facilitand schimbul de produse si penetratie turistica spre statiunile din Sud.

Caile rutiere – 290.000km, din care 6.800km autostrazi. Ele sunt mai dense in Nordul tarii. In Alpi si in Apenini, de-a lungul cailor de comunicatie, s-au construit numeroase tuneluri si vaiducte.

Transporturile maritime au un rol dominant in schimbul extern de marfuri al Italiei.

O retea densa de linii aeriene acopera teritoriul tarii, iar aeroporturile internationale Roma si Milano leaga Italia de marile aeroporturi internationale ale celorlalte tari.

Industria

Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse interne: gaze

naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana.

Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in intregime importat, caci extractia de petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost intensificate in zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata sa importe annual.

Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t annual.

Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si Libia,prelucrat in centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma.

Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din Sardinia si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de gaze naturale este in scadere.

Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului, marmurei si oarecum a zincului.

Cele mai dezvoltate sectoare industriale sunt: siderurgia, industria textila, electronica si industria automobilelor.

Siderurgia: Productia de otel si fonta a crescut vertiginos,mai ales productia

de otel care detine locul 3 in Europa si locul 9 pe glob.

Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova – Carnigliano, Serto San Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto, Piombio.

Industria constructoare de masini este puternica si diversificata. Ea joaca

un rol foarte important in economia Italiei. Una din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor.

In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc.

Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei.

Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo.

Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona.

Italia s-a facut remarcata si prin industria electrotehnicii si electronicii, produsele sale de calitate fiind recunoscute pe piata mondiala.

Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul

sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli.

Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana.

Majoritatea uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care sunt in porturile din sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import.

Industria textila are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de

Nord, unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este si prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale.

Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai importante centre sunt in nordul tarii.

Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in

regiunile Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor ridicata.

Industria alimentara este raspandita peste tot; se poate spune ca este

ramura industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, zahar, conserve de peste si vin.

Comertul

Principalii parteneri comerciali sunt la export – Germania – 16%, Franta

12%, SUA – 7%, Marea Britnie – 7%, Spania – 5%, Elvetia, Belgia, Luxemburg, Olanda cate 3%; iar la import - Germania – 18%, Franta – 13%, Marea Britanie – 7%, Olanda – 6%, Belgia, Luxemburg, Spania, SUA cate 4%.

In 1998 din mld lire italiene, pentru export au folosit 420.764,0 – masini, utilaje si echipamente de transport – 46%, produse textile si confectii – 17%, produse chimice – 9%, otel si minereuri – 5%, produse alimentare – 4%, produse agricole – 3%; iar pentru import au folosit 374.283,0 – masini, utilaje – 36%, produse chimice – 14%, produse energetice – 11%, textile si confectii – 8%, produse alimentare – 8%, produse agricole – 6%.