 |
|
 |  |
| Biologie | Botanica | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie |
| Gradinita | Literatura | Matematica |
Geografie
|
Qdidactic » didactica & scoala » geografie Izvorul cernei |
Izvorul cernei
IZVORUL CERNEI
In atentia turistului care doreste sa cunoasca farmecul pesterilor si carstului din Valea Cernei trebuie sa stea, nu pe ultimul loc, Izvorul Cernei, cel mai puternic izvor din Romania.
Sub abruptul Ciucevii Chicerii, de sub o ingramadire de blocuri captusite cu muschi, tasneste nestavilit un suvoi limpede si rece. Debitul izvorului variaza intre l 500 si 10 000 l/s, in functie de anotimp, iar temperatura este constanta tot anul si anume 6,8°C.
Pentru a lamuri provenienta acestei cantitati apreciabile de apa, mai multi hidrologi si geologi au facut investigatii pe o arie larga. Abia in ultimii ani, I. Povara si Al. Bulgar au stabilit prin experiente de netagaduit, facute prin colorari cu fluoresceina, ca Izvorul Cernei isi aduna apele tocmai din bazinul Jiului de Vest, de la Campusel. Folosind structura geologica favorabila, ele parcurg aproape 12 km in 9 zile.
Cercetarile facute in vara anului 1982 de hidrogeologii intreprinderii de Prospectiuni - Bucuresti pe izotopi radioactivi au stabilit in plus faptul ca la aceasta circulatie participa si pierderile de apa din Valea Scorotei si zona inalta a Retezatului calcaros, ceea ce lungeste traseul la aproape 14 km si timpul de parcurgere la 12 zile. Este vorba de cea mai lunga si mai adanca strapungere hidrogeologica demonstrata experimental in tara noastra. Din pacate, toate incercarile de patrundere in aceasta prodigioasa retea subterana au ramas fara succes. Unda inspumata si rece a izvorului duce cu ea secretul marilor galerii pe care le strabate.
|
Sierra Leone, Kuwait, Tanzania (fosta Tanganyka), Samoa de Vest, Burundi, Rwanda, Algeria, Jamaica, Trinidad-Tobago, Uganda, Kenya, Malawi, Malta, Zambia, Gambia, Maldive, Singapore, Guyana (britanica), Botswana, Lesotho, Barbados, Yemen (fost Aden), Nauru, Mauritius, Swaziland, Guineea Ecuatoriala, Tonga, Fiji.
Perioada 1970-1980:
Bahrein, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bangladesh, Bahamas, Grenada, Guineea Bissau, Mozambic, Capul Verde, Sao Tome si Principe, Papua-Noua Guinee, Angola, Surinam (fosta Guyana Olandeza), Comore, Seychelles, Djibouti (fosta Somalia Franceza), Solomon, Tuvalu, Santa Lucia, Kiribati, St. Vincent si Grenadine.
Perioada 1981-1990:
Zimbabwe (fosta Rhodesia), Vanuatu, Belize, Antigua si Barbuda, St. Kitts si Nevis, Brunei, Namibia.
Fig. 1 - Principalele posesiuni coloniale
din prima parte a secolului XX
Fig. 2 - Evolutia hartii politice a lumii in secolul XX
DOC 2. Statele formate dupa desfiintarea URSS
|
Statele succesoare |
Suprafata (km2) |
Populatie (mil.loc) |
Capitala |
||||||||||||||||||||||||||
|
Federatia Rusa |
17.075.400 |
143,7 |
Moscova |
||||||||||||||||||||||||||
|
Ucraina |
603.700 |
47,7 |
Kiev |
||||||||||||||||||||||||||
|
Belarus |
207.600 |
10,3 |
Minsk |
||||||||||||||||||||||||||
|
Republica Moldova |
33.800 |
4,4 |
Chisinau |
||||||||||||||||||||||||||
|
Estonia
|
