Fenomene atmosferice - vantul, curentii si norii

1. VANTUL

1.1. Generalitati

- Este miscarea pe orizontala a unei mase de aer de la un punct de maxim la un punct de minim barometric.

- Este provocat de diferenta de presiune de la loc la loc datorita incalzirii inegale a suprafetei terestre si a maselor de aer de la sol.

- Aerul mai rece (cu presiune mai mare) se deplaseaza spre zonele mai incalzite (cu presiune mai mica).

1.2. Masurarea vantului

- Intensitatea - aparate – anemometre sau anemografe;

- unitati de masura – m / s , km / h.

- Directia - este directia din care bate vantul;

- aparate – girueta, maneca de vant, T – eul mobil;

- unitati de masura – N = 0⁰ sau 360⁰, E = 90⁰, S = 180⁰, V = 270⁰.

1.3. Diferenta de directie si intensitate a vantului la sol si in altitudine

- Forta care produce miscarea orizontala este diferenta de presiune.

- Gradientul baric este diferenta de presiune raportata la o lungime de 1⁰ latitudine = 111 km.

- Miscarea aerului produsa de forta de gradient este perpendiculara la izobare (sau izoipse in altitudine).

- Forta Coriolis - apare datorita miscarii de rotatie a pamantului;

- aerul este deviat spre dreapta directiei sale de miscare in emisfera nordica si spre stanga in emisfera sudica.

- Forta de frecare – apare la sol si are ca efect schimbari de directie si intensitate datorita neuniformitatii solului.

- Forta Coriolis combinata cu forta de frecare echilibreaza forta de presiune.

1. Tipuri de vant

- Dupa structura - laminar – directie si intensitate constante;

- turbulent – directie si intensitate variabile;

- rafalos - directie constanta si intensitate variabila;

- durata unei rafale de maxim 2 minute.

- Periodice si regulate - alizee – intre Ecuator si Tropice;

- musoni – zona asiatica si Oceanul Indian.

- Locale - brize marine - datorita incalzirii diferite a uscatului fata de apa;

- ziua de la apa spre uscat (briza de mare);

- noaptea de la uscat spre apa (briza de uscat);

- cu o viteza de 5 km / h pana la 10 – 15 km fata de linia de demarcatie.

- briza de munte - datorita racirii mai rapide a crestelor noaptea;

- ziua aerul rece urca spre creste (briza de vale) inlocuind aerul incalzit;

- noaptea aerul rece coboara spre vai.

- efectul de fohn - este vantul cald si uscat care coboara pe panta unui munte;

- apare cand pe doi versanti ai unui munte avem diferente de presiune iar aerul mai dens urca pe creasta, racindu-se, si coboara pe partea cealalta, incalzindu-se.

- undele orografice - perturbari ce apar pana la 3 – 4 ori inaltimea obstacolului intalnit;

- apar zone turbionare pe axa orizontala, fata de creste, numite rotori si avand intensitate de peste 8 m / s in interior.

- crivatul – sufla intens in Moldova, Dobrogea, S si E Munteniei.

- austrul - sufla in S in Oltenia, Banat, Crisana;

- ajunge in Moldova ca un vant cald si uscat ce aduce geruri mari.

- nemirul - sufla in depresiunile din E Transilvaniei si a Brasovului.

2. CURENTII

2.1. Generalitati

- Sunt miscari verticale sau inclinate ale maselor de aer.

Eseu: Proba de evaluare - planetele sistemului solar Referat: Descoperirea planetelor indepartate: Uranus,Neptun, si Pluton

2.2. Clasificare

- Dupa directie – ascendenti;

- descendenti;

- oblici.

- Dupa cauza de producere

- miscari ascendente si descendente convective

- au o zona centrala ascendenta (termica), o zona divergenta in varful miscarii (nori cumulus de apa), o zona descendenta si o zona convergenta la baza;

- nivelul de convectie este inaltimea maxima la care poate sa ajunga un curent ascendent in urcare.

- miscari ascendente de alunecare

- masa de aer in deplasare este obligata sa urce o panta.

- apar - fronturi calde – o masa de aer cald urca peste o masa de aer rece;

- fronturi reci - o masa de aer rece patrunde sub una calda si o obliga sa urce;

- front de panta - o masa de aer urca pe o panta formand un curent ascendent care inceteaza odata cu atingerea varfului.

- miscari ascendente de turbulenta

- apar - prin lovirea maselor de aer in deplasare de un obstacol si care, prin incalzire, urca;

- cand nivelul de condensare este mai ridicat ca nivelul pantei, masa de aer cald se desprinde de pe panta formand un curent ascendent termic.

2.3. Conditii de formare a ascendentelor

- Apar in situatia unei atmosfere instabile, cand o particula de aer incalzita (cu 2 – 3 ⁰C fata de mediul ambiant) primeste un impuls si incepe sa urce.

- Ascensiunea continua pana cand temperatura particulei devine egala cu temperatura mediului; in acel moment se atinge nivelul de echilibru.

- Daca instabilitatea este mare, diferenta de temperatura intre particula si mediu ramane constanta sau se mareste, ascensiunea continuind pana la mari inaltimi.

3. NORII

3.1. Generalitati

- Sunt constituiti din picaturi fine de apa sau cristale de gheata suspendate in atmosfera.

- Conditiile pentru formarea norilor sunt condensarea si sublimarea vaporilor de apa in saturatie avansata si in prezenta nucleelor de condensare.

- Condensarea si sublimarea se realizeaza in natura prin:

- radiatia nocturna - produce nori cu plafon jos sau ceata prin condensare, datorita racirii aerului in urma variatie terestre si prin miscari verticale in prezenta umezelii;

- miscari de convectie ascendente ce pot fi:

- termice – datorita neincalziri uniforme a solului;

- dinamice – cand aerul urca o panta sau aerul rece in deplasare intra sub un aer cald pe care-l obliga sa se ridice brusc.

- ondulatorii – intre doua straturi de izotermie sau inversiuni termice

3.2. Clasificarea norilor

- Dupa compozitia particulelor - de apa;

- de gheata (de zapada);

- micsti.

- Dupa geneza - stratificati - conditii de atmosfera stabila in front cald sau conditii anticiclonice;

- Cirrus, Cirrostratus, Altostratus, Nimbostratus, Stratus.

- ondulati - conditii de turbulenta pe o anumita grosime a atmosferei;

- Cirrus, Altostratus, Stratus.

- convectivi - formati prin convectia termica sau dinamica;

- Cumulus, Cumulonimbus.

- Dupa inaltimea bazei fata de sol - etaj inferior - baza intre 0 – 2 km;

-Stratus, Nimbostratus, Stratocumulus, Cumulus, Cumulonimbus.

- etaj mijlociu - baza intre 2 – 5 km;

- Altocumulus, Altostratus, Nimbostratus.

- etaj superior - baza intre 5 – 15 km;

- Cirrus, Cirrostratus, Cirrocumulus.

- Dupa forma - val - strat continuu si uniform, cu densitate variabila;

- fragmentati - lamele, filamente, lespezi, gramajoare.

3.3. Descrierea norilor

Cirrus (Ci) - nori separati cu aspect de filamente, fibre albe si subtiri, benzi transparente;

- formati din cristale albe de gheata.

Cirrocumulus (Cc) - paturi sau bancuri subtiri cu aspect valurit;

- formati din cristale fine de gheata.

Cirrostratus (Cs) - aspect valuros, albicios;

- ocupa partial sau total bolta cereasca;

- formati din cristale fine de gheata;

- formeaza fenomenul de hallo.

Altocumulus (Ac) - valuri albe sau cenusii sub forma de rulouri, siruri, benzi;

- formati din apa sau gheata;

- se coloreaza in rosu la apus si rasarit;

- nu dau precipitatii.

Altostratus (As) - panze albe sau cenusii sub aspect valurit, striat, fibros sau uniform;

- acopera total sau partial cerul;

- formati din apa sau gheata;

- dau rar precipitatii slabe.

Nimbostratus (Ns) - panze in strat gros de nori cenusii cu grosimea intre km. 2 - 7;

- dau precipitatii continue sub forma de ploaie sau ninsoare;

- vizibilitate scazuta in nori datorita picaturilor mari si dese;

- formati din vapori, apa si gheata.

Stratocumulus (Sc) - paturi sau bancuri, cenusii sau albicioase, cu aspect ondulat;

- apar dimineata si seara;

- dau precipitatii slabe.

Stratus (St) - panza continua, paturi dense cu baza uniforma si joasa;

- formati din apa sau gheata;

- dau burnita;

se formeaza prin procese de radiatie sau prin ridicarea cetii de la sol.

Cumulus (Cu) - contur bine determinat sub forma de domuri, turnuri sau gramezi;

- albi la partea superioara si cenusii la partea inferioara;

- se dezvolta in timpul zilei datorita curentilor termici convectivi;

- forme - humulis - petece albe si subtiri cu spatii largi intre ele;

- nori de timp frumos.

- mediocris - albi, stralucitori, cu dezvoltare mai mare pe verticala;

- nu dau precipitatii.

- congestius - cu parti albe si cenusii, cu dezvoltare mare pe verticala;

- precipitatii sub forma de averse.

Cumulonimbus (Cb) – nori de formatiune verticala, dense si dezvoltate, forme de munte sau turnuri enorme;

- baza si mijlocul negre iar varful albicios sub forma de creneluri sau nicovala;

- dau averse de ploaie, lapovita, ninsoare sau grindina, insotite de fenomene orajoase (descarcari electrice);

- formati din vapori, apa si gheata;

- apar in anotimpul cald;

- au la interior - puternici curenti ascendenti sau descendenti ce produc turbulente termice;

- sarcini electrice cu diferente de potential de mii de volti.

3. Nebulozitatea si plafonul

- Nebulozitatea - cantitatea de nori vizibili de la sol;

- se masoara in optimi din suprafata cerului - 8 / 8 = cer acoperit complet;

- 3 / 8 = cer acoperit partial.

- tipuri - totala - fractiunea de cer ocupata de toti norii vizibili;

- partiala - fractiunea de cer ocupata de un gen de nori (2 Altostratus, 3 Cirrus, 7 Cumulus, 8 Cumulonimbus, 8 Nimbostratus).

- Plafonul - reprezinta inaltimea bazei norilor la verticala locului;

- se masoara cu - balonul atmosferic;

- radiosondaje cu ceilometrul;

- proiectorul de nori;