Orajele, trasnetele, aversele, grindina

Definitie si geneza.

Orajele reprezinta un ansamblu de fenomene fizice ale atmosferei, optice (vizibile, fulgerele) si acustice (auzibile, tunete), in esenta procese complexe de descarcari electrice discontinui, ce se caracterizeaza prin:

curenti verticali de aer care duc la formarea norilor Cumulonimbus si care se succed neregulat si descendent;

descarcari electrice foarte scurte fie in interiorul norilor, fie intre nori, fie intre nori si suprafata terestra (trasnete);

variatia brusca a potentialului electrostatic al atmosferei;

radiatii electromagnetice de inalta frecventa, propagate la distante de sute de kilometri, sursa de paraziti atmosferici.

Aparitia orajelor este conditionata de crearea unei stari de instabilitate in atmosfera, aerul cald si umed sa fie fortat sa se ridice rapid la inaltimi care sa depaseasca nivelul de condensare (nivelul bazei norilor). In consecinta, orajele apar la intense miscari convective ale aerului generate de deplasarile maselor de aer, de incalzirea puternica a acestor mase, de particularitatile reliefului (ale suprafetei subiacente).

In functie de factorul genetic de baza, orajele pot fi:

orajele de insolatie (termice sau locale) se formeaza in masele de aer mai rece deplasate deasupra suprafetelor terestre excesiv incalzite; au intensitate mica, durata redusa si apar sporadic in teritoriu; in Moldova frecventa maxima este vara, in timpul dupa amiaza; deasupra terenurilor fara vegetatie, orajele de insolatie se intensifica, iar peste lacuri, paduri (suprafete mai reci), ele slabesc in intensitate sau chiar pot disparea.

orajele frontale sunt legate de activitatea frontului rece, deplasindu-se de-a lungul frontului si cu viteza acestuia; fenomenul se datoreaza dislocarii brutale a aerului cald si umed, fortat sa se ridice, prin urmare au loc in orice anotimp atit ziua cit si noaptea; vara apar de-a lungul fronturilor calde; asemenea oraje au intensitate si durata ridicate.

orajele orografice se formeaza pe versantii dealurilor si muntilor, expusi advectiei maselor de aer si fronturilor, fiind generate de miscarile turbulente ascendente deosebit de intensitatea aerului umed si de circulatia termica locala.

Fenomenele orajoase se manifesta prin fulgere si tunete si sunt insotite de vinturi violente si precipitatii.

Fulgerul este manifestarea luminoasa a descarcarilor electrice ce se produc in interiorul unui nor, intre doi nori sau intre un nor si suprafata terestra. Electrizarea norilor, mai ales a norilor Cumulonimbus este explicata prin fenomenul numit “efectul Lenard”. Conform acestui fenomen, la baza norului Cumulonimbus, format din picaturi de apa, apar sarcini pozitive, in partea mediana (formata din zapada, mazariche, picaturi supraracite) sarcinile sunt negative, iar in cea superioara (formata din cristale de gheata), sarcinile sunt tot pozitive. Incalzirea excesiva a suprafetei active determina formarea norilor Cumulonimbus, de aceea frecventa descarcarlor electrice este ridicata in timpul verii.

Dupa forma pe care o au, fulgerele pot fi:

A     liniare (o banda stralucitoare de 2-20 km, cu succesiuni la citeva milionimi de secunda, cel mai frecvent);

A     sferice sau globulare (de dimensiuni centrimetrice, viteza de coborire moderata, apare rar);

A     in forma de margele (forma de tranzitie intre fulgerul liniar si cel globular);

A     plate sau difuze (au loc in partea superioara a norilor, iluminati difuz).

Tunetul este zgomotul, bubuitul descarcarilor electrice produs datorita propagarii undelor sonore formate in canalul de descarcare al fulgerului, ca urmare a cresterii brusce a presiunii. Tunetul se aude dupa ce s-a observat fulgerul, ca urmare a diferentei dintre viteza de propagare a luminii (300 000 km/s) si cea a sunetului (340 000 km/s).

Impactul asupra populatiei.

Orajele violente insotite de vinturi puternice si grindina de dimensiuni mari (diametrul circa 20 mm) provoaca pagube materiale si chiar victime umane. Acestea se datoreaza trasnetelor, averselor si grindinei.

Trasnetul este, de fapt, fulgerul realizat intre nor si suprafata terestra si care poate avea impact asupra populatiei care este expusa direct, fara posibilitatea de adapostire. Trasnetul poate insusi si tornadele.

Aversele de ploaie sunt caderi mari de precipitatii in timp relativ scurt, aparitia si stingerea lor au loc aproape instantaneu. Aversele de ploaie pot produce inundatii, iar cele de zapada au, de asemenea, urmari negative asupra activitatilor economice.

Grindina si furtunile de grindina. Grindina se formeaza prin inghetarea apei supraracite din nori, avind dimensiuni de 5-50 mm. De altfel, dimensiunile boabelor de grindina sunt invers proportionale cu durata. Cu cit timpul furtunii cu grindina este mai redus cu atit dimensiunile grindinei sunt mai mari. Media diametrului este in general de sub 10 mm. Caderile de grindina produc mari pagube materiale, avariind cladiri sau distrugind cimpuri intregi de culturi. Frecventa furtunilor cu grindina este mare in sezonul cald al anului cind si culturile agricole sunt in plina maturitate. De aceea, riscul analizat din aceasta perspectiva este ridicat.

Perturbatiile locale violente, desi se produc relativ frecvent, nu sunt suficient de monitorizate. In SUA, numarul mediu anual de victime arata o incidenta mare a tornadelor (132), apoi a trasnetelor (120) si a uraganelor (54).