Precipitatiile atmosferice. Geneza precipitatiilor: Principalele forme de precipitatii

In meteorologie, prin notiunea de precipitatii  se intelege apa lichida si solida pe care o primeste suprafata terestra din atmosfera, prin cadere din nori.

Cresterea particulelor noroase pana la realizarea greutatii necesare caderii lor spre sol se produce prin trei procese de baza:

- contopirea (unirea) particulelor prin ciocnire;

- coalescenta ciocnirea a doua particule lichide formarea picaturilor de burnita sau de ploaie

- asociere: contopirea cristalelor de gheata formarea fulgilor de zapada

- givrajul se realizeaza prin contactul cristalelor de gheata cu picaturile de apa supraracite. In contact cu suprafata cristalelor de gheata se produce inghetarea picaturilor de apa sub forma  unor excrescente sau straturi continue de gheata. In acest mod se pot forma grauntii de gheata, mazarichea si grindina.

condensarea, respectiv sublimarea directa a vaporilor de apa pe particulele noroase.

Principalele forme de precipitatii

Ploaia este caderea din nori a picaturilor de apa de diferite dimensiuni, avand diametrul mediu mai mare de 0 5 mm si mergand pana la 6-12 mm. Viteza de cadere a picaturilor de apa cu diametrul de 5 mm este de 8m/s.

Burnita este caderea neuniforma din nori a unor picaturi dese si foarte mici, cu diametrul mai mic de 0,5 mm. Picaturile de burnita se observa mai greu decat cele de ploaie, iar caderea lor este atat de inceata incat parca plutesc in aer. Burnita se formeaza, de obicei, din norii stratiformi (Stratus) densi si situati la mica inaltime.

Zapada reprezinta acele precipitatii care cad din nori sub forma de cristale (fulgi) de zapada de diferite marimi. Viteza de cadere a fulgilor de zapada nu depaseste 1m/s. Obisnuit, zapada cade din norii Nimbostratus. Zapada care cade din norii Cumulonimbus are caracter de aversa (de zapada).

Lapovita este caderea simultana a fulgilor de zapada si a picaturilor de apa, sau a fulgilor de zapada in curs de topire. Lapovita se formeaza atunci cand temperatura stratului de aer intermediar este apropiata de 0 C

Mazarichea se formeaza in norii cu suprasaturatii mari pentru cristalele de gheata care, in aceste conditii, cresc scheletic in toate directiile cu mare rapiditate, devenind niste sferocristale albe cu aspect buretos care se sparg usor. Aceasta forma de precipitatii se numeste mazariche moale. Ea cade in timpul iernii din norii cu oarecare turbulenta, adeseori impreuna cu zapada, la temperaturi in jur de 0 C. Se mai intalneste si o forma de mazariche tare, alcatuita din niste sferule transparente de gheata care cad impreuna cu ploaia, mai ales primavara si toamna.

Grindina este o forma de precipitatie  care provine din dezvoltarea intensa a boabelor de mazariche tare, pana la un diametru care poate ajunge la cativa centimetri.

Aceasta crestere este favorizata de structura caracteristica si de existenta unor puternici curenti acsendenti in norii Cumulonimbus.

Purtata de curentii puternici si strabatand de mai multe ori zona mijlocie a norului cu picaturi supraracite, grauntii de mazariche se acopera de noi straturi concentrice de gheata transparenta si opaca, pana cand, prin greutatea proprie, reusesc sa invinga rezistenta curentilor ascendenti si sa cada pe sol sub forma de grindina.

Gheata transparenta se depune in timpul deplasarii prin zona cu picaturi supraracite, iar gheata opaca, in partea superioara a norului unde, temperatura scazuta favorizeaza sublimarea directa a vaporilor de apa.

In sectiune, bobul de grindina prezinta un miez albicios, opac, cu aspect de zapada, peste care urmeaza straturi concentrice, alternante, de gheata transparenta si opaca.

Obisnuit, boabele de grindina au forma sferica si diametrul cuprins intre 0,5 si 2 cm, exceptional putand ajunge pana la 5-6 cm sau chiar mai mult.

Conditiile de geneza a grindinei explica nu numai dimensiunile, ci si structura si forma boabelor respective.