FILE DIN ISTORIA BACAULUI
Orasul Bacau
situat la confluenta raurilor Siret si Bistrita, vechi targ,
are o istorie de secole, fiind atestat documentar pentru prima data in
Evul Mediu, in ciuda dovezilor arheologice ce ii fixeaza radacinile in perioada
neolitica (cultura Cucuteni si asezarea dacica de la Racatau).
Denumirea
orasului provine dupa cum sustin unii istorici de la un oarecare Bako, de la
zeul Bachos, sau de la 'baca' (fructul vitei-de-vie, ce se cultiva
prin aceste parti). In documentele straine el mai apare si sub formele:
Bacovia, Bacova, Bacow.
Prima
atestare documentara dateaza din anul 1408, si anume privilegiul comercial pe
care Alexandru cel Bun, Domnul Moldovei, l-a acordat
negustorilor din Liov. In 1467 localitatea Bacau este ocupata o
vreme de ostile maghiare conduse de Matei Corvin. Ulterior localitatea este amintita ca important punct de vama in relatiile
comerciale dintre Moldova,
Transilvania si Tara Romaneasca. La sfarsitul secolului al XV-lea in orasul Bacau s-a stabilit
Alexandrel, unul din fiii lui Stefan cel Mare, care a zidit aici Curtea
Domneasca si Biserica Precista, cunoscute monumente istorice. Tot din
documentele acelor vremuri aflam ca din punct de vedere demografic, asezarea se
numara printre cele mai mari din Moldova (cam
4000 de case). In anul 1476 Stefan cel Mare a poruncit
arderea localitatii pentru a nu oferi adapost invadatorilor otomani. Orasul a renascut foarte repede, incat in anul 1600 a salutat
trecerea pe aici a lui Mihai Viteazul, care realiza pentru prima oara unirea
celor trei tari romane.
In
perioada anului 1832 Bacaul era impartit in doua mahalale, numite
'ciastii', care purtau numele de Rosu si respectiv Negru. Ca si in restul tarii, in acea perioada luminatul se facea cu felinare
fixate de stalpii in care ardeau lumanari de seu. Mai
tarziu au aparut lampile cu gaz (in locul lumanarilor) si abia in 1902 strazile
au fost luminate cu ajutorul lampilor electrice. Bacaul a fost
dintotdeauna un centru dezvoltat din punct de vedere comercial, in secolul al
XIX-lea fiind deja orientat economic spre fabrici de hartie (1841), de
cherestea, tabacarii si manufacturi de prelucrare a pieilor, fabrici de spirt
si de caramizi, tigle si olane. In 1923 Ateneul isi deschide
portile cu sprijinul dat de George Bacovia si Grigore Tabacaru. Mari
figuri ale culturii si stiintei romanesti au numele legat de Bacau: Vasile Alecsandri, George Bacovia,
biologul Ion Borcea.
