Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Gradinita


Qdidactic » didactica & scoala » gradinita
Proiect de lectie - predicatul nominal



Proiect de lectie - predicatul nominal


LICEUL DE ARTA "MARGARETA STERIAN",



Proiect de lectie


DATA

PROPUNATOR:

CLASA: a V-a B

DISCIPLINA: Limba si literatura romana

DURATA LECTIEI: 50 minute

TEMA: Predicatul nominal

TIPUL LECTIEI: de predare


Obiective operationale:

a)      cognitive: Elevii vor fi capabili :

  1. sa dea definitia predicatului nominal;
  2. sa identifice predicatul nominal in propozitii;
  3. sa recunoasca structura predicatului nominal;
  4. sa recunoasca valorile morfologice ale verbului "a fi";
  5. sa defineasca numele predicativ;
  6. sa recunoasca prin ce parti de vorbire se exprima numele predicativ;
  7. sa diferentieze predicatul verbal de cel nominal;

b) afective:



  1. sa adopte o atitudine pozitiva fata de cunostintele dobandite;

STRATEGIA DIDACTICA

a)      Metode si procedee:

analiza gramaticala,

invatarea prin descoperire,

conversatia euristica,

munca independenta,

exercitiul,

demonstratia,

exemplificarea,

explicatia,

problematizarea,

schema la tabla;


b)      Mijloace de invatamat:

manualul;

caietele elevilor;

fisa de lucru;

test de evaluare;

tabla.

fisa teoretica


c)       Forme de organizare a activitatii:

- activitate frontala,

- activitate independenta individuala,


d)      Resurse si managementul timpului:

spatiul de lucru: sala de clasa;

cunostintele anterioare despre verb si despre predicatul verbal;

timpul de invatare: 50 minute;

capacitati normale de invatare ale elevilor.


e)      Resurse bibliografice:

Al. Crisan, S. Dobra, F. Samihaian, Limba romana, Manual pentru

clasa a V-a, Ed.Humanitas, 2003

Matei Cerkez (coord.), Florica Lupu, Victoria Padureanu, Ioana Triculescu, Comunicarea si gramatica in exercitii si teste clasa a V-a, Editura Paralela 45;

Vistian Goia, Didactica limbii si literaturii romane pentru gimnaziu si liceu, Editura Dacia Educational.

Stefania Popescu, Gramatica practica a limbii romane cu o culegere de exercitii, ed. a V-a revazuta, Ed. Orizonturi, Buc. , 1995

Constantin Parfene, Metodica predarii limbii si literaturii romane, Ed. Polirom, 1999


f)       Modalitati de evaluare:

frontala;

formativa;

orala;

prin calificative;

autoevaluare.



Scenariu didactic



Nr.

crt

Etapele lectiei

Ob.

oper.

Timp

Continutul invatarii

Strategia didactica

Metode si procedee

Mijloace de invatamant

Forma de organizare




Moment organizatoric





Se asigura conditiile necesare desfasurarii optime a activitatii: asigurarea linistei, pregatirea materialului didactic.


Conversa-tia



Activitate frontala







Verificarea temei scrise si a cunostintelor anterior insusite







Profesorul verifica tema -atat cantitativ, cat si calitativ. Tema a constat in:


Profesorul solicita elevilor sa efectueze analiza gramaticala a predicatelor verbale din enunturile exercitiului 1 din fisa de lucru ( anexa1)


Conversa-tia


Exercitiul


Analiza gramati-cala




Caietele de teme ale elevilor


Fisa

practica

(Anexa 1)






Activitate frontala











Captarea atentiei













Profesorul scrie pe tabla intrebarea: Ce face subiectul?

si le cere elevilor sa mearga la tabla pentru a scrie enunturi care pot fi considerate raspunsuri potrivite pentru aceasta intrebare.


Se concluzioneaza urmatorul lucru : Dupa cum am observat, predicatul arata ce face subiectul, dar urmeaza sa vedem ca acesta poate arata si insusiri ale subiectului.




Conversa-tia


Exercitiul




Caietele de clasa ale elevilor


Tabla






Activitate frontala


Activitate individuala















Anuntarea subiectului si a obiectivelor













Voi anunta elevii ca in aceasta lectie vor invata despre predicatul nominal pentru ca la sfarsitul orei sa fie capabili:

- sa dea definitia predicatului nominal;

- sa identifice predicatul nominal in propozitii;

- sa recunoasca structura predicatului nominal;

- sa recunoasca valorile morfologice ale verbului "a fi";

- sa defineasca numele predicativ;

- sa recunoasca prin ce parti de vorbire se exprima numele predicativ;

- sa diferentieze predicatul verbal de cel nominal;






Expunerea





Conversatia


Problematizarea








Caietele de notite ale elevilor









Activitate frontala

















































































Conducerea invatarii.


















Conducerea invatarii.





















Conducerea invatarii.


















Conducerea invatarii.





O. 1





O. 2





O. 3







O. 3







O. 3



O. 4









O. 7





O. 4














O. 5







O. 6





O. 7










O. 6









O. 7
















Se prezinta elevilor urmatoarea definitie a predicatului nominal:

Predicatul care arata o caracteristica a ( cine este, ce este sau cum este subiectul ) subiectului se numeste Predicat Nominal

El este exprimat printr-un verb copulativ la un mod  predicativ + o parte de propozitie numita Nume Predicativ

Se mentioneaza apoi ca acesta raspunde la urmatoarele intrebari:

  1. Cine? + vb. cop.
  2. Ce? + vb. cop.
  3. Cum? + vb. cop.

Se noteaza pe tabla exemplul:

Cerul este senin.

Si se face distinctia:

Cerul este senin.

verb copulativ

Cerul este senin.

nume predicativ


Se face mentiunea ca verbul copulativ este un instrument gramatical ce face legatura intre numele predicativ si subiect, atribuindu-i acestuia o caracteristica si ca in limba romana exista un numar restrans de verbe copulative. Acestea sunt:

+ a fi

+ a deveni, a ajunge, a iesi, a se face

+ a parea

+ a ramane, etc.

Li se cere apoi elevilor sa alcatuiasca pe fisa de lucru 4 enunturi ce contin predicate nominale formate cu verbe copulative diferite. (exercitiul 3)


Sunt notate apoi pe tabla valorile morfologice ale verbului "a fi", astfel:

+ valoare predicativa - poate indeplini singur functia sintactica de predicat verbal;

Andrei este acasa.

+ valoare auxiliara - ajuta la formarea unor moduri si timpuri verbale;

As fi mers cu voi in excursie.

+ valoare copulativa -ajuta la formarea predicatului nominal alaturi de numele predicativ;

Andrei este elev.

Se mentioneaza ca numele predicativ este partea secundara de propozitie care arata o caracteristica ce se atribuie subiectului cu ajutorul verbului copulativ si se exemplifica notiunea de nume predicativ cu exemplul:

" . baietii erau maruntei/ si stau pe langa dansii ca ulcelusele . "(P. Ispirescu, Fata saracului cea isteata)

erau - verb copulativ

maruntei - nume predicativ

baietii - subiect

Numele predicativ se exprima prin:

  1. Adjective

Nisipul era fierbinte.

  1. substantive

Dan este student eminent.

  1. substitute ale substantivului (pronume, numerale)

Prietenul meu este el. (p. pers.)

Unchiul meu este dumnealui. (p. pers. de politete)

Excursionistii erau nouasprezece. (num. card.)

Era al doilea la invatatura. (num. Ord.)

Trebuie retinut faptul ca, asemenea subiectului, numele predicativ poate fi nu doar simplu ci si multiplu:

Vremea este rece sau calda?

Ziua parea mohorata si rece.

Este silitoare, dar neatenta uneori.

si se face mentiunea ca intre termenii numelui predicativ multiplu se stabileste o relatie de coordonare prin juxtapunere (,) sau prin jonctiune (si, sau, dar,)


Problematizarea







Conversatia












Problematizarea








Exercitiul










Exercitiul



Invatarea prin descoperire



Demonstratia





Exemplificarea


Exercitiul


Invatarea prin descoperire


Demonstratia


Exemplificarea







Fise practica

(anexa 1)









Tabla







Caietele de notite ale elevilor






Fise practica

(anexa 1)



Tabla









Caietele de notite ale elevilor






Tabla










Caietele de notite ale elevilor





Tabla












Activitate frontala











Activitate frontala









Activitate individuala










Activitate individuala









Activitate frontala







Activitate individuala





Activitate frontala










Obtinerea performantei si asigurarea feed-back-ului.




O. 1 -

O. 7






O. 1 -

O. 7


Se realizeaza prin completarea unei fise teoretice in care sunt reluate notiunile noi prezentate in lectia de astazi. Verificarea fisei se face oral dupa cele 5 minute pe care elevii le-au avut la dispozitie pentru a o completa. Se discuta cu elevii despre modul cum au rezolvat cerintele testului. In acest fel elevii iau cunostinta de solutiile corecte.

Feed-back-ul are loc permanent pe parcursul conversatiei, in cadrul conducerii invatarii si se concretizeaza prin aprecieri verbale facute de profesor: E bine! Da! Exact!


Conversatia



Problematizarea



Exercitiul




Fisa teoretica

(Anexa 2)







Activitate individuala








Asigurarea retentiei si a

transferului.





O. 1 -

O. 7






Li se da elevilor spre rezolvare testul de evaluare anexat prezentului proiect. Testele vor fi corectate si evaluate de catre profesor dupa lectie.

Elevii primesc tema pentru acasa care consta in alcatuirea a 5 propozitii care sa contina predicate nominale cu nume predicative exprimate prin parti de vorbire diferite.




Conversatia




Test evaluare

(Anexa 3)



Activitate frontala

Anexa 3


Numele si prenumele . . . .        Data . . . . . .

Clasa a V-a .                                                                     Nota..


PREDICATUL NOMINAL


Test


Citeste cu atentie si incercuieste raspunsul corect :


I.( 6 x 10 p.) In propozitia :


,, Fata babei era sluta, lenesa, tafnoasa''

( Ion Creanga )


1. predicatul este : a) era sluta ;

b) fata babei era ;

c) era sluta, lenesa, tafnoasa.


2. exista : a) un predicat nominal ;

b) un predicat nominal si un predicat verbal ;

c) un predicat verbal.


3. din predicat face parte : a) un nume predicativ ;

b) un nume predicat multiplu ;

c) subiect multiplu.


4. cuvantul era este : a) verb auxiliar ;

b) verb predicativ ;

c) verb copulativ.


5. verbul este la : a) mod personal ;

b) mod nepersonal.


6. cuvantul lenesa este : a) adjectiv ;

b) substantiv ;

c) numeral.


II. ( 2 x 15 p.) Completeaza PROPOZITIILE de mai jos, respectand cerinta data :


Printesa era si

( PREDICAT NOMINAL )


Praslea era. ( PREDICAT VERBAL )


Se acorda 10 puncte din oficiu.

SUCCES !

Anexa 2


NUMELE SI PRENUMELE . . . . . . . . . . ..                

DATA . . . . . . .

CLASA A V-A . ..                                                                                       



FISA TEORETICA



DEFINITIE 1 :Predicatul care arata o caracteristica a subiectului se numeste . . . . . . . . . . . . . . . . El este exprimat printr-un verb . . . . . . . . . . . ..la un mod . . . . . . . . . . . . . .si o parte de propozitie numita . . . . . . . . . . . . . . . . . . .



Completati schema:




Verbul copulativ este un . . . . . . . . . . . . . . . . ce face legatura intre   si . . . . . . . .



Completati schema:





DEFINITIE Numele predicativ format din mai multe parti de vorbire se numeste nume predicativ . . . . . . . . .


Exemplu :




Anexa 1


NUMELE SI PRENUMELE . . . . . . . . . . ..                

DATA . . . . . . .

CLASA A V-A . ..                                                                                       



FISA PRACTICA



1.Identificati si analizati predicatele verbale din fraza:


Zapada era batuta si ei alunecau strasnic. Uneori se tineau unul de altul.


Alteori, sirul se rupea si mai ales cei din spate erau zvarliti departe in zapada.



2.Identificati predicatele nominale din fraza de mai sus si explicati din ce parti de vorbire sunt alcatuite.






3.Alcatuiti cate un enunt in care verbele a deveni si a fi sa aiba, pe rand valoare copulativa si valoare predicativa





Completeaza urmatoarele enunturi, respectand cerintele dintre paranteze:

Praslea nu este nici . . . . . . . . . . . . . .., nici . . . . . . . . . . (predicat verbal)

Palatele imparatilor sunt . . . . . . . , . . . . . ..si . . . . . . . . (predicat nominal)

Printul era . . . . . . . , dar . . . . . . . . . . . . .( predicat nominal)

Printul a fost . . . . . . . . . . . sau . . . . . . . . . . . . . ? ( predicat verbal)


Model de analiza

Zapada era batuta si ei alunecau strasnic. Uneori se tineau unul de altul. Alteori, sirul se rupea si mai ales cei din spate erau zvarliti departe in zapada.

era batuta =  predicat nominal, alcatuit din verb copulativ "era", intranzitiv, persoana a III-a, numarul singular, conjugarea a IV-a, diateza activa, modul indicativ, timpul imperfect si numele predicativ "batuta", exprimat prin adjectiv provenit din participiu, genul feminin, numarul singular, cazul nominativ, grad de comparatie pozitiv.

alunecau  =  predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, personal, intranzitiv, persoana a III-a, numarul plural, conjugarea I, diateza activa, modul indicativ, timpul imperfect.

se tineau  =  predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, personal, intranzitiv, persoana a III-a, numarul plural, conjugarea a III-a, diateza reflexiva, modul indicativ, timpul imperfect.

se rupea  =  predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, personal, intranzitiv, persoana a III-a, numarul singular, conjugarea a III-a, diateza reflexiva, modul indicativ, timpul imperfect.

erau zvarliti  = predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, personal, intranzitiv, persoana a III-a, numarul plural, conjugarea a IV-a, diateza pasiva, modul indicativ, timpu




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright