Baltagul - de Mihail Sadoveanu - comentariu

Baltagul

de Mihail Sadoveanu

Mihai Sadoveanu, "Ceahlaul literaturii romane", cum l-a numit Geo Bogza, "Stefan cel Mare al literaturii romane"cum i-a spus G.Calinescu, are o opera monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala.

Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu actiune compexa si complicata, ce se desfasoara pe mai multe planuri narative, antrenand un numar mare de personaje si manifestanduse conflicte puternice, care contureaza o imagine ampla si profunda a vietii.

Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu a aparut in 1930 si este un adevarat "poem al naturii si al sufletului omului simplu, o "Miorita" in dimensiuni mai mari".

Titlul este semnificativ, intrucat in mitologia romaneasca, baltagul - secure cu doua taisuri - este arma magica meniota sa indeplineasca dreptatea, este o unealta justitiara.

Teama romanului o reprezinta lumea arhaica a satului romanesc de la munte.

Structura romanului evidentieaza doua componente: una simbolica - mitica si cealalta epica - realista, care se interfereaza pe parcursul intregului roman.

Romanul are ca moto doua versuri din balada "Miorita"("Stapane, stapane, / Mai cheama s-un cane") si incepe cu legenda pe care Nechifor o spunea la nunti, botezuri si logodne, o legenda ce scoate in evidenta viata aspra a muntenilor.

Structurat in 16 capitole, romanul evidentieaza trei idei esentiale : primele sase capitole cuprind asteptarea femeii dominata de neliniste, de semne rau prevestitoare, prezentandu-se aici si gospodaria Lipanilor, oamenii si obiceiurile locului.In capitole 7-13 sunt prezentate cautarile Vitoriei, impreuna cu fiul ei , Gheorghita, pe drumul parcurs de Nechifor. Ultima parte (capitolele 14-16) prezinta gasirea ramasitelor pamantestio ale lui Nechifor si ritualul inmormantarii, demascarea criminalilor si infaptuirea actului justitiar.

Romanul se deschide cu o legenda, pe care Nechiofor o spunea la cumetrii si nunti, legenda de care isi aminteste cu placere Vitoria. In aceasta legenda, naratorul face o prezentare a locuitorilor din muntii Moldovei.

Fiind o opera epica , romanul "Baltagul" se structureaza pe momentele subiectului.

Expozitiunea gospodaria Vitoriei din Magura Tarcaului, precum si nelinistea acesteia generata de intarzierea sotului.

Ingrijorarile Vitoriei se accentueaza in intriga, deoarece Nechifor nu intarziase niciodata atat de mult.

Desfasurarea actiunii este ampla. Ingrijorata, Vitoria cere sfatul preotului, dar merge si la babab Maranda, vrajitoarea satului. Dupa ce-si pune gospodaria la punct, ea se hotaraste sa plece, impreuna cu Gheorghita, caruiai-i comanda un baltag nou, in cautarea sotului.

Eroina reface drumul parcurs de sotul ei , intreband peste tot de "barbatul cu caciula brumarie si calul negru tintat". Ea afla la Vatra Dornei, Lipan a cumparat 300 de oi si ca, impreuna cu el mai erau doi munteni, care-l rugasera sa le vanda 100 de capete. Vitoria urmeaza drumul parcurs de cei trei si descopera ca intre Suha si Sabasa sotul ei a disparut.

Analiza: Tesuturile - tesutul epitelial, tesutul conjunctiv, tesutul nervos Eseu: Structura genomului la procariote

Punctul culminant surprinde gasirea rasitelor lui Lipan intr-o rapa parasita dintre cele doua localitati, cu ajutorul cainelui Nechifor, gasit in ograda unui gospodar din Sabasa.

Din deznodamant aflam ca cei doi vinovati de moartea lui Nechifor, Ilie Cutui si Calistrat Bogza, sunt pedepsiti de Vitoria si de Gheorghita.

Vitoria se intoarce la ale sale, se gandeste ce o fata de maritatsi isi planifica implinirea in timp a datinilor crestinesti pentru memoria lui Nechifor Lipan, dupe viata isi va relua cursul normal.

Personajul principal al romanulu este Vitoria Lipan, figureprezentativa de erou popular, deoarece intruneste calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara.

Mihail Sadoveanu dezvaluie nelinistea eroinei cauzata de intarzierea lui Nechifor, plecat la Dorna sa cumpere oi. Inteligenta si cu o vointa puternica, Vitoria se hotaraste sa afle adevarul si pleaca in cautarea lui Nechifor. Inzestrata cu o adevarata vocatie de detectiv, ea demasca ucigasii, care-si primesc pedeapsa, implinindu-se, astfel, dreptatea.

In actiunea sa, Vitoria dovedeste spirit justitiar, inteligenta, luciditate, stapanire de sine, dvotament si neclintire in implinirea traditiilor si datinilor stravechi, trasaturi ce reies din faptele, vorbvele si gandurile ei- prin caracterizare indirecta. Dialogul si relatiile cu alte personaje ale romanului evidentieaza o buna cunoastere a sufletului omenesc.

Rolul Vitoriei este unul deosebit de complex: ea este agentul justitiei, al dreptatii, joaca rolul initiatorului ce modeleaza personalitatea unui initiat - Gheorghita - este vopcea unei gandiri milenare si este femeia ce cauta sa-si intregeasca unitatea pierduta a iubirii.

Daca pe Gheorghita il initiaza in viata responsabilizandu-l si maturizandu-l prin actul justitiar pe care el insusi il infaptuieste, Vitoria se initiaza in moarte, coboara odata cu sotul ei in infern, de unde se intoarce vindecata de ura si de jale.

Inteligent, sfios si ascultator, Gheorghita - personaj secundar - este fiul lui Nechifor si al Vitoriei Lipan. Aflat la .nceputul romanului la varsta adolescentei, parcurge, alaturi de mama sa , un drum al initieiriicatre formarea lui ca barbat, fiind construit prin modalitatiile caracterizarii indirecte, adica prin faptele, sentimentele si gandurile personajului.

Personaj constituit in absenta, Nechifor ste si adevaratul factor ordonator al miscarii si tensiunii epice.

Naratiunea este modul de expunere dominant, realizand intregul schelet al actiunii, care evolueaza amplu, avand un caracter veridic, in spiritul unui realism romantic.

Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu apartine genului epic, are o actiune complexa si complicata, are un numar mare de personaje, iar conflictele puternice contureaza o imagine ampla si profunda a vietii. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele se caracterizeaza prin propriile fapte, ganduri si vorbe, cu ajutorul dialogului si al monologului interior.