Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Dadaismul in avangarda romaneasca



Dadaismul in avangarda romaneasca


Dadaismul in avangarda romaneasca

Urmarind contactul avangardistilor romani cu dadaismul, nu se poate spune ca exista un dadaism romanesc "necontaminat" de alte demersuri artistice iconoclaste. Putem vorbi despre nuante sau despre influente dadaiste in manifestarile de avangarda romanesti, nicidecum de o miscare omologata ca apartinind exclusiv dadaismului. Revista "unu" condusa de Sasa Pana reflecta cu precadere influenta dadaista, insa specifica spatiului romanesc este, asadar, mai degraba manifestarea unor ecouri dadaiste ce-si gasesc locul alaturi de futurism, constructivism sau suprarealism. De factura dadaista este Aviograma publicata de Ilarie Voronca in 75 H.P., unde se proclama "lepadarea formulelor purgative" subliniind ca atunci "cand formula va deveni ceea ce facem ne vom lepada si de noi". Pentru George Calinescu dadaismul se identifica in primul rand cu spiritul de farsa: "trebuie sa admitem ca dadaisti sunt niste farsori inteligenti, adesea cu multa cultura si patrundere, care in farsele lor [ . ] pun macar sub forma disocierii problemele estetice capitale" . Problema si problematizarea creatiei constituie intr-o oarecare masura sfarsitul dadaismului. Jocul voit de dadaisti, in practicarea caruia cuvintele trebuie scoase dintr-o palarie la intamplare este, dupa cum afirma George Calinescu, punerea in lumina a faptului "ca poezia e in fond rezultatul unui hazard, al unui har, nu al intentionalitatii. Hazardul dorit de dadaisti reprezinta de fapt o utopie. Se impune aici observatia ca la noi - ca si in Belgia - suprarealismul nu apare ca o replica la nihilismul dadaist, cele doua tendinte (care, in Franta, s-au individualizat printr-un raport tensionat) inlantuindu-se, coexistand in paginile revistelor de avangarda care de multe ori puteau fi puse sub semnul eclectismului (Lipsa de consecvența in convingeri sau idei.) . Nevoia unei forme artistice care sa asigure o acrosare imediata a destinatarului sau se explica prin insasi definitia avangardei ca atitudine iconoclasta radicala, nonconformista si revolutionara: "manifestul, prin caracterul sau de directa comunicare cu un public, devine asadar mijlocul ideal de expresie, oferind spatiul si recuzita necesare impactului rapid si eficient. De aceea, el valoreaza mai mult decit cel mai reusit poem, de aceea pina si poemul, in nerabdarea lui de a convinge si mobiliza constiintele presupus inerte, se va lasa impregnat de spiritul sau. Dar sensul contaminarii poate fi si invers: manifestul isi depaseste semnificatia strict programatica, devenind" forma literara. Exista o traditie a manifestelor literare, mai mult sau mai putin vehemente au fost si manifestele-program ale romantismului si ale simbolismului.






Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright