Eminescu-un
geniu asasinat
Marele patriot
si poetul nepereche al neamului romanesc, Mihai Eminescu, a fost unul
dintre romanii cu dreapta credinta care s-a sacrificat in numele
adevarului, pentru ca Romania sa nu
ajunga o prada sigura pentru cancelariile
hraparete ale Europei Occidentale din acele vremuri.
Terifiantele si infamele inscenari puse la cale contra lui, tocmai de
catre semenii sai tradatori de neam si de tara, arata limpede ca Eminescu nu numai
ca reprezenta o forta intelectuala de temut, dar si
din punct de vedere spiritual constituia o persoana foarte greu de
combatut. Faptul ca i s-a inscenat oidiosul diagnostic de nebunie, la
care s-a adaugat presupusa boala de sifilis congenital matern,
demonstreaza cat de mult a deranjat Eminescu puterile politice europene
din anii 1800, cand harta continentului urma sa fie din nou
impartita, iar Romania se planuia a fi
faramitata din nou.
In noaptea de 27 spre 28 iunie 1883, dupa orele 24 avea sa
inceapa calvarul lui Eminescu, caci tradatorul Titu Maiorescu
daduse dispozitie ca poetul sa fie internat direct la nebuni. Cum a decurs acest marsav complot? Cititi
in continuare. In dimineata aceea de 28 iunie, asa cum se
sustine in varianta fabricata de catre tradatori,
Eminescu s-ar fi trezit inca din zorii zilei si s-ar fi luat la
cearta cu gazda la care locuia, respectiv Ecaterina Szöke Magyarosy, care
era nimeni alta decat sotia lui Ioan Slavici, nuvelistul cunoscut in
prezent din manualele de limba romana. Presupusa a fi disperata
fata de atitudinea lui Eminescu, Ecaterina ii trimite chiar la ora 6
dimineata un bilet lui Titu Maiorescu in care ii
cerea acestuia insistent sa o scape de poetul exaltat. Este
evident ca acest moment a constituit prima faza a unui scenariu
asteptat de catre autoritatile din Bucuresti, pentru
a-si pune in aplicare planul de anihilare in privinta lui Eminescu.
Ca este asa si nu altfel o demonstreaza insasi
actiunea lui Maiorescu, care in loc sa se duca la Slavici
acasa pentru a vedea el insusi care este problema, salvand-o chipurile
pe Ecaterina de "nebunul" de Eminescu, descinde la prima ora a
diminetii impreuna cu Constatin Simtion - presedintele
Societatii "Carpatii" la spitalul doctorului Sutu,
unde pentru suma de 300 de lei aranjeaza direct si fara
nicio discutie internarea lui Eminescu.
Aceasta este prima faza a complotului, caci sotia lui Slavici,
de origine maghiara, probabil ca nu agrea deloc atitudinea
patriotica a poetului nepereche si ideile lui de reintregire a Daciei
Mari. Deci complotistii doar asteptau momentul pentru
a-i fabrica lui Eminescu o pricina temeinica din punctul lor de
vedere. Cea de-a doua faza a actiunii tradatoare
fata de Eminescu a fost acceptarea din partea doctorului
Sutu a internarii directe fara examinarea poetului in
prealabil, asa cum ar face orice doctor pentru a stabili starea de
sanatate a pacientului. Numai ca dupa ce
a plecat de la spital, Maiorescu tradatorul s-a trezit cu o
surpriza chiar acasa la el, unde se intalneste cu Eminescu.
Acesta venise cu un exemplar al ziarului "Timpul" in
care aparuse un articol despre ziaristul Emil Galli, fostul director al
ziarului "L'independence Roumanie" ce urma sa fie expulzat din tara. Ca o dovada tacita a faptului
ca Maiorescu stia de pregatirea complotului, este
faptul ca nu-l intreaba nimic pe Eminescu despre incidentul foarte
neplacut cu sotia lui Slavici, ca si cand nu ar fi existat. In
realitate fusese doar un pretext. Fara
a discuta prea multe Maiorescu il trimite pe Eminescu la sediul
Societatii "Carpatii", pentru a se intalni cu Simtion,
aceasta fiind a treia faza a complotului, caci la locul respectiv
fusese deja trimisa politia. Maiorescu miza pe faptul ca
Eminescu o sa-l creada si in acest fel modalitatea de a-l reduce la tacere s-ar fi desfasurat
fara niciun fel de greutate. Din relatarile cunoscutilor
lui Maiorescu, referitoare la acea infama noapte, se stie ca
acesta nu dormise deloc, si ca notase in jurnalul sau
urmatoarea observatie incriminanta Numai,
de s-ar face asta fara greutate . ". Insa Eminescu era cu
adevarat genial si inspiratia sa l-a determinat sa nu se
duca la Societatea "Carpatii" unde nu ar fi existat niciun martor, ci
s-a indreptat catre Capsa, care la vremea aceea nu era numai un local
select, de lux, ci si locul unde se aflau ambasada Statelor Unite ale
Americii si resedintele mai multor ambasadori ai unor
tari occidentale. De ce s-a dus Eminescu la
Capsa in loc sa mearga la Societatea "Carpatii"? El spera
ca daca va semnala acelor reprezentanti
ai diplomatiilor occidentale abuzurile guvernantilor romani, s-ar fi
luat masurile necesare pentru stoparea lor. Poetul miza mai ales pe
ajutorul lui Eugene Schuyler, ambasadorul american la
Bucuresti, pe care il cunostea personal si care era cunoscut ca
un sustinator foarte activ al drepturilor omului. Din acest motiv
complotistii in frunte cu Maiorescu, luati prin surprindere de
schimbarea de directie a lui Eminescu, au fost nevoiti sa schimbe planul.
Inca o dovada ca Eminescu era urmarit pentru a fi internat direct
la balamuc deoarece era foarte incomod, o constituie prezenta la
Capsa, in momentul in care poetul ajunsese acolo, a lui Grigore
Venturiano, un pion fara scrupule a lui Maiorescu, si un
aventurier, transpus magistral de Caragiale in opera sa "O noapte
furtunoasa" prin personajul Rica Venturiano. Oare Conu Iancu a
transmis un adevar incifrat
posteritatii, despre cazul lui Eminescu, prin chiar titlul acelei
lucrari? Dupa cum vom vedea in episodul urmator, Grigore Ventura
a fost pionul principal in arestarea si internarea fortata a lui
Eminescu, in acea seara care fusese precedata de noaptea
furtunoasa si fara somn a lui Maiorescu.
