Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Gramatica




Qdidactic » didactica & scoala » literatura » gramatica
Fonetica



Fonetica


FONETICA


A. Sunet. Litera. Corespondenta dintre litere si sunete


Alfabetul limbii romane are 31 de litere (9 litere-vocale: a, a, a, e, i, i, o, u, y, dintre care literele-vocale: e, i, o, u, y pot fi si semivocale, si 22 de litere-consoane).

Litera e poate fi vocala, semivocala sau litera ajutatoare:

- cand este vocala, se scrie si se pronunta ca atare (elev, element, electoral, eminent) sau transcrie diftongul ie (se scrie e si se pronunta ie in cuvinte de tipul: el, ei, ele, este, esti);

- cand este semivocala, se scrie si se pronunta e (avea, beat, citea) sau se scrie e si se pronunta i (aceea, ea, insinueaza);

- ca litera ajutatoare, apare in grupurile: ce, ge, che, ghe + vocala a (ceapa, geam, cheama, veghea; e + a nu formeaza un diftong).



Litera i poate fi vocala, semivocala sau litera ajutatoare:

- cand este vocala, se scrie si se pronunta ca atare (aripa, binoclu, diplomat; este vocala nesilabica – „i” soptit - atunci cand este folosita ca litera finala: azi, beri, carti, cati, insusi, insuti, totusi etc. sau cand apare in elementul de compunere ori-: orice, oricand, oricui);

- cand este semivocala, apare in diftongi (iar, ied, iobag, iubesc, ai, copii, vazui);

- ca litera ajutatoare poate aparea in grupurile ci, gi, chi, ghi, cind grupurile sunt urmate de o vocala (ciot, ciur, Giurascu, ghiul, chiar; i + vocala nu formeaza un diftong) sau cand acestea se afla la sfarsitul unui cuvant si nu formeaza o silaba distincta ( duci, dragi, faci, unchi, unghi).

Litera h poate fi consoana (haz, har,hora, sah), dar si litera ajutatoare, in combinatiile: che, chi, ghe, ghi (chemare, chinuit, veghe, ghicitoare).

Litera x transpune urmatoarele grupuri de sunete: cs (axa, boxer, fix, taxi) sau gz:    (examen, exercitiu, exemplu, exil); a nu se confunda cu situatia in care apare scris grupul cs (catadicsi, cocs, imbacsit, rucsac) sau cu ortografierea diferita la singular si plural x/ cs (complex/ complecsi, fix/ ficsi, ortodox/ ortodocsi, prolix/ prolicsi).

Literele k, q, w, y apar, de obicei, in cuvinte straine sau in compuse(kilogram, kilocalorie, kitsch, quasar, week-end, whisky, yankeu, yoga).

Grupurile de litere ce, ci, ge, gi transcriu un singur sunet (generic denumit ,,i” consonantic) cand sunt urmate de o vocala (ceapa, ciorba, geam, giuvaier; e sau i + vocala nu formeaza un diftong) sau cand se afla la sfarsitul cuvantului si nu formeaza singure o silaba distincta (atunci, bici, ajungi); daca formeaza singure o silaba distincta, grupurile nu mai sunt ,,i” consonantic (ajunge = a-jun-ge = 6 litere + 6 sunete).

Grupurile de litere che, chi, ghe, ghi transcriu un singur sunet (generic denumit ,,i” consonantic) cand sunt urmate de o vocala (cheama,chiar,gheata,ghiozdan; e sau i + vocala nu formeaza un diftong, iar h este litera ajutatoare) sau cand se afla la sfarsitul cuvantului si nu formeaza singure o silaba distincta (trunchi, unchiul, urechi, ); daca formeaza singure o silaba distincta, grupurile nu mai sunt ,,i” consonantic (veghe = ve-ghe = 5 litere = 4 sunete, intrucat h este litera ajutatoare).

ATENTIE ! Situatia speciala a grupurilor ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi poate provoca nedorite confuzii in stabilirea unor diftongi sau triftongi si in identificarea tipului conjugarii unor verbe:

Gheorghe = Gheor-ghe = 8 litere + 5 sunete (grupul ghe din prima silaba transcrie un singur sunet, denumit generic ,,i” consonantic, h, e sunt litere ajutatoare, iar e + o nu formeaza un diftong; grupul ghe din a doua silaba nu mai este ;;i” consonantic, h ramane litera ajutatoare, iar e este vocala);


vegheau = ve-gheau = 7 litere + 5 sunete (grupul ghe formeaza un singur sunet, denumit ;;i” consonantic, in care e si h sunt litere ajutatoare; in cuvant nu exista un triftong, ci diftongul au);

a veghea, a ingenunchea nu sunt verbe de conjugarea a II-a (contin grupul ghe in situatia amintita), ci de conjugarea I, ca si verbele de tipul a lucra, a lua


B. Vocale. Semivocale. Consoane. Diftongi. Triftongi. Hiat


Vocalele sunt sunetele care se pronunta independent (a, a, a, e, i, i, o, u) si care formeaza o silaba singure (a-er), dar si insotite de una sau mai multe consoane (con-struc-tor), de o semivocala (diftong: oa-ie), de doua semivocale (cre-ioa-ne) sau de combinatia consoana/ consoane + semivocala (mai-ca, leoar-ca); sunetele a, a, a, i sunt, totdeauna, vocale, iar sunetele e, i, o, u sunt vocale sau semivocale, in functie de combinatiile existente in cuvant (e-lev = e vocalic; bea = e semivocalic).

Semivocalele (e, i, o, u) sunt sunetele pronuntate cu jumatate din durata si intensitatea unei vocale; ele nu pot forma singure o silaba, ci numai impreuna cu o vocala (obtinandu-se diftongi sau triftongi: moa- ra, le-oai-ca).

Diftongii sunt grupurile de sunete formate dintr-o semivocala + o vocala ( ascendenti sau crescatori: bia-ta) sau dintr-o vocala + o semivocala (descendenti sau descrescatori: cai-ne), care nu se despart in silabe diferite; pot aparea in acelasi cuvant (dia-vol) sau intre doua cuvinte alaturate, scrise cu cratima si pronuntate legat, mai ales datorita ritmului rapid al vorbirii (de-abia = de-a + bia = 2 silabe, iar e-a este diftong ascendent).

Triftongii sunt grupurile de sunete formate dintr-o vocala + doua semivocale (a-veau, ci-teai, ta-iai), care nu se despart in silabe diferite; pot aparea in acelasi cuvant (le-oai-ca) sau intre doua cuvinte alaturate, scrise cu cratima si pronuntate legat, mai ales datorita ritmului rapid al vorbirii (de-au venit = de-au+ ve-nit = 3 silabe, iar e-au este triftong).

Hiatul este grupul de sunete format din doua vocale alaturate, care se despart in silabe diferite (a-e-ri-an, bac-te-ri-e, al-co-ol, i-de-e, po-et); in pronuntarea si in scrierea neingrijita exista o tendinta de evitare a hiatului prin eliminarea unei vocale (alcol, zologie) sau prin intercalarea unei semivocale (ideie, poiet), ambele procedee fiind gretite; este corect insa procedeul pronuntarii legate, in ritm rapid, a cuvintelor, ceea ce conduce la scrierea cu cratima si la transformarea unei vocale in semivocala (de aceea = de + a-ce-ea, in care e + a sunt vocale, fata de de-aceea = de-a + ce +ea, situatie in care e-a este un diftong, rezultat din transformarea vocalei e in semivocala).



ATENTIE !  Folosirea cratimei (semn de ortografie) in asemenea situatii poate avea mai multe consecinte:

pronuntarea legata a doua cuvinte diferite (datorita ritmului rapid al vorbirii: de abia = de-abia);

transformarea unei vocale in semivocala (de a venit = de-a venit);

eliminarea/ elidarea unei vocale (de ar da = de-ar da = d-ar da);

disparitia unei silabe (se aduce = se + a-du-ce = 4 silabe; se-aduce = se-a + du-ce = 3 silabe);

in poezie, procedeul este folosit pentru conservarea metricii (pastrarea masurii versului si mentinerea ritmului).


C. Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe


Silaba este sunetul sau grupul de sunete pronuntat printr-un singur efort de respiratie. Obligatoriu, o silaba are in componenta sa o vocala si numai una (a-cum), la care se pot adauga o semivocala (obtinandu-se un diftong: oa-la), doua semivocale (rezultand un triftong: ve-deai), de la una la patru consoane (opt-spre-ze-ce) sau combinatii de una-doua semivocale + de la una la patru consoane (struc-tu-rii).

Despartirea cuvintelor in silabe are loc in conformitate cu regulile pronuntarii (silabatie fonetica) - recomandata de DOOM, editia 2005 -, dar si in raport cu elementele constituente ale cuvantului, in situatia cuvintelor compuse si a unor derivate (silabatie morfologica). Pentru practica scolara, este necesara cunoasterea si aplicarea corecta a principalelor reguli ale silabatiei fonetice (despartirea conform regulilor pronuntarii cuvintelor]:


Vocalele in hiat se despart in silabe diferite (na-ti-u-ne); la fel se desparte structura formata din vocala + diftong/ triftong sau structura continand doi diftongi (o-ua, cre-ioa-ne, oa-ie).

O consoana intervocalica (sau intre vocala + diftong/ triftong) trece la silaba urmatoare (a-du-cea, ve-neai, mai-cu-ta, le- oai-ca).

Doua consoane intervocalice (sau intre vocala + diftong/ triftong) se despart, de obicei, in silabe diferite (car-te, ci-tea, ar-deau, scoar-ta). Daca prima consoana este b, c, d, f, g, h, p, t, v, iar a doua este l sau r, ambele consoane trec la silaba  urmatoare (a-bre-vi-a, a-cru, a-dre-sa, a-fla, a-gro-nom, pe-hli-van, a-pri-li-e, a-tlet, co-vrig).

Din grupul de trei sau mai multe consoane intervocalice (sau intre vocala + diftong/ triftong), prima consoana la silaba anterioara, iar celelalte trec la silaba urmatoare (nos-tru, mon-stru, in-gri-jo-rat, com-plet). Daca in grupul de trei sau mai multe consoane exista intercalat vreunul dintre grupurile ct, ct, pt, pt, despartirea se face intre consoanele care compun aceste grupuri, respectiv intre c si t/ t sau intre p si t/ t (con-junc-ti-e, func-ti-e, somp-tu-os, in-stinc-tiv, arc-tic, sculp-tu-ra). Dupa acelasi model se despart si cuvintele: ast-ma, sfinc-sii, sand-vici/ sand-vis.

Cuvantul jertfa (si cuvintele care apartin familiei sale lexicale) se desparte dupa modelul jert-fa (in limba romana nu exista grup sudat tf).


D. Scrierea cu dubla vocala sau cu dubla consoana 


In limba romana, scrierea cu dubla vocala sau cu dubla consoana are la baza:

1. Motive etimologice (asa au fost mostenite sau imprumutate respectivele cuvinte): alcool, alcoolmetru, accelera, acces, accident, bocceluta, calcio-vecchio, addenda, galinacee, rozacee, oolitic, oosfera, loess, ambiguu, asiduu, continuu,contiguu, ingenuu, perpetuu, reziduu, superfluu, vacuum . , Cristian Tell, Anton Pann, Iuliu A. Zanne, Alexandru Philippide, Alecu Russo, Maria Filotti, Constantin Nottara, Costache Negruzzi .

Motive morfologice:

vocala tematica + desinenta de singular sau de plural: idee, alee, campii, cenusii, copii, hazlii, fii, rosii, licee, muzee . ;

vocala tematica + desinenta de persoana I sau a II-a: (eu) auzii, cosii, citii, privii . / (tu) devii, stii, vii, tii . ;

desinenta de plural + articol hotarat enclitic pentru singular sau plural: dragii mame, albii pereti, blanzii bunici, rarii trecatori . / arbitrii, merii, prunii, primii .

vocala tematica + sufix verbal (morfologic): a pustii, a prii, a se sfii . , apreciind, fiind, stiind .

Sufixarea (lexicala): stiinta, fiinta, cuviinta .

Prefixarea: supraaglomerat, ultraamenajat, neefectuat, preelectoral, reelaborat, arhiindustrializat, antiinflationist, cooperare, coordonare .

Compunerea: contraargument, contraaatac, autoorganizare, zoologie, zootehnic .








Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

Gramatica



Carti
Gramatica
Poezii

Documente online pe aceeasi tema


Articolul posesiv (genitival)
Limba engleza - departamentul invatamant la distanta
Cuvinte in japoneza - zilele saptamanii, anotimpurile, flori
Prepozitia - limba engleza
Subiectul - exercitii
Conditional and If Sentences
PropoziȚia subordonata predicativa - exercitii
MORFOLOGIA - studiul partilor de vorbire
Complementul circumstantial de cauza - exercitii
Complementul indirect - reluarea complementului indirect



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.