Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Gramatica




Qdidactic » didactica & scoala » literatura » gramatica
Gramatica in limba germana



Gramatica in limba germana


Gramatica in limba germana

Alfabetul


A-a

B-be

C-te

D-de

E-e

F-ef

G-ghe

H-ha

I-i

J-iot

K-ka

L-el

M-em

N-en

O-o

P-pe

Q-cu

R-er

S-es

T-te

U-u

V-fau

W-ve

X-ics

Y-ϋpsilon

Z-tet

ß-estet




















Reguli de pronuntie


Sunetul

Cum se pronunta?

Exemple

aa

a lung: aa

Haare(par)


e

Apfel(mere)

au

au

Haus(casa)

äu

oi

Bäume(copaci)

c+e,y,ä sau i

t

Celsius(grade)

ei

ai

heiβen(a se numi)

eu

oi

Leute(populatie)

ge

ghe

Geld(bani)

gi

ghi

ging(mergeam)

h la inceputul cuvantului

h

haben(a avea)

h in interiorul cuvantului nu se citeste  



h se citeste in interiorul cuvantului numai daca acel cuvant este compus din 2 sau mai multe cuvinte, dintre care unul incepe cu h

h

dorthin (acolo)

ig la sfarsit de cuvant se citeste

ih

lustig(vesel)

j

i

jemand(cineva)


eo

können(a putea)

ph

f

Photo(fotografie)

s la inceput de cuvant

z

sollen(a trebui)

s intre doua vocale

z

Museum(muzeu)

s urmat de p sau t

sp,st

spielen(a se juca)

Stunde(ore)

sch

s

Schuhe(pantofi)

tsch

ci

Deutsch(germana)

ss

s

müssen(a trebui)

β(estet)

s

Weiβ(alb)

tz

t

Platz(loc)


iu

fünf(cinci)

v in cuvintele de origine germana se citeste

f

Vater(tata)

v in cuvintele de circulatie internationala se citeste

v

Universität(universitate)

j in cuvintele de origine negermana

j

Journalist(jurnalist)

ou

u

Journalist(jurnalist)

w

v

wann?(cand?)

z

t

Zeit(timp)

chs

cs

sechs(sase)

ck

c

Ecke(colt)

ie

i lung iiiiiii

spielen(a se juca)


Articolul


der

die            articol hotarat

das


floare-die Blume

tata-der Vater

copil-das Kind


ein

eine articol nehotarat

ein


o floare-eine Blume

un tata- ein Vater

un copil-ein Kind


kein

keine     articol nehotarat negat

kein


nicio floare-keine Blume

niciun tata-kein Vater

niciun copil-kein Kind


Regulile articolului


Pentru pluaral articolul hotarat este die pentru toate genurile

masculine-die

feminine-die

neutru-die


Pentru articolul nehotarat nu avem forme de plural!!!!

eine Blumen-Falsch

Blumen=flori-Richtig


Pentru articolul nehotarat negat avem forma keine pentru toate genurile.

masculin-keine

feminine-keine

neutru-keine




Regula

Sufixele „lein” si „chen”(Spieglein, Hündchen) arata ca substantivele la care se ataseaza sunt diminutive.


Regula

Substantivele care au sufixele diminutivale „lein” si „chen” sunt de genul neutru.


Regula

Substantivele care se formeaza din infinitivul unui verb sunt intotdeauna de genul neutru (das).


Regula

Substantivele care se formeaza din infinitivul unui verb sunt intotdeauna de genul neutru (das).




Omiterea articolului


Articolul se omite


Inaintea numelor de persoane neinsotite de atribut

Das ist Zac Efron.

Inaintea substantivelor precedate de un nume propriu la genitiv

Das ist Vanessas Schwester.

Inaintea numelor de tari, localitati,continente, regiuni de genul neutru, neinsotite de un atribut

Hast du Los Angeles besucht?

In formule de adresare in adrese si titluri

Sehr geerte Frau Darbus.

In fata unui substantiv care exprima profesia, nationalitatea su religia

Sie ist Krankerschwester, Deutshe, Protestantin.

Inaintea unor substantive abstracte

Das Kind hat Angst von Dunkelheit.

Inaintea numelor de materii si materiale

Der Tish ist aus Holz.

Inaintea unor cantitati nedefinite

Wir brauchen noch viel Wasser.

Inintea numelor de luni precedate de cuvintele Anfang, Mitte, Ende

Die Schule beginnt Mitte September.

In proverbe

Lϋgen habe kurze Beine!

Inaintea materiilor de curs

Ich studiere Deutsch.





Cele mai importante verbe


sein= a fi


ich bin- eu sunt

du bist- tu esti

er/sie/es ist-el/ea este

wir sind-noi suntem

ihr seid- voi sunteti

Sie/sie sind-ei,ele sunt


haben=a avea


ich habe-eu am

du hast-tu ai

er/sie/es hat-el/ea are

wir haben-noi avem

ihr habt-voi aveti

Sie/sie haben-ei/ele au

werden=a devein


ich werde-eu devin

du wirst- tu devii

er/sie/es wird- el/ea devine

wir wollen- noi devenim

ihr werdet-voi deveniti

Sie/sie warden- ei/ele devin


















Verbele modale


Reguli:


Se cheama verbe modale

Cer un verb la infinitive

Infinitivul sta la sfarsitul propozitiei

“Sollen” este singurul care isi pastreaza radacina

Persoana “1” singular este identica cu persoana a “3-a” singular

Persoana “1” plural este identical cu persoana a “3-a” plural



Acestea sunt


können= a putea

dϋrfen= a avea voie

wollen= a vrea

sollen= a trebui

mϋssen= a trebui (obligatie)
mögen= a placea


Propozitii:

Ich kann singen.

Ich darf nicht viel fernsehen.

Ich will nach Hause bleiben.

Ich soll Hausaufgaben machen.

Ich muss gesund essen und viel schlafen.

Ich mag Obst essen.


können= a putea


ich kann= eu pot

du kannst= tu poti

er/sie/es kann= el/ea poate

wir können= noi putem

ihr könnt= voi puteti

sie/Sie können= ei/ele pot






dϋrfen= a avea voie


ich darf= eu am voie

du darfst= tu ai voie

er/sie/es darf= ea/el are voie

wir dϋrfen= noi avem voie

ihr dϋrft= voi aveti voie

Sie/sie dϋrfen= ei/ele au voie



wollen= a vrea


ich will= eu vreau

du willst= tu vrei

er/sie/es will= el/ea vrea

wie wollen= noi vrem

ihr wollt= voi vreti

Sie/sie wollen= ei/ele vor



sollen= a trebui


ich soll= eu trebuie

du sollst= tu trebuie

er/sie/es soll= el/ea trebuie

wir sollen= noi trebuie

ihr sollt= voi trebuie

sie/Sie sollen= ei/ele trebuie



mϋssen= a trebui (obligatie)


ich muss= eu trebuie

du must= tu trebuie

er/sie/es muss= el/ea trebuie

wir mϋssen= noi trebuie

ihr mϋsst= voi trebuie

sie/Sie mϋssen= ei/ele trebuie



mögen= a placea


ich mag= imi place

du magst= iti place

er/sie/es mag= lui/ei ii place

wir mögen= noua ne place

ihr mögt= voua va place

sie/Sie mögen= lor le place



Regula

Verbul „möchten” se comporta ca un verb modal ca si verbul „lassen”. Ele sunt numite „verbe semimodale”.

Cer un verb la infinitiv, iar acesta sta pe ultimul loc.







Ordinea cuvintelor in  propozitie


S+P+ .

SUBIECT+PREDICAT+ . =ALTE PARTI DE VORBIRE


. +P+S

ALTE PARTI DE VORBIRE+PREDICAT+SUBIECT


Regula:


In limba germana in propozitia principala, predicatul sta intotdeauna pe locul doi.






Verben


a face= machen

a scrie= schreiben

a citi= lessen

a invata= lernen

a invata pe cineva= lehren

a putea= können

a avea voie= dürfen

a placea= mögen

a trebui= müssen

a trebui= sollen

a fi= sein

a avea= haben

a vrea= wollen

a devni= werden

a merge= gehen

a merge= fahren

a canta= singen

a bea= trinken

a manca= essen

a simti= fühlen

a canta la un instrument= spielen

a inflori= blühen

a sta= sitzen

a picta= malen

a numara= zahlen

a raspunde= antworten

a intreba= fragen

a dormi= schlafen

a se trezi= aufstehen

a visa= träumen

a calcula= rechnen

a se pieptana= kämmen

a se spala= sich waschen

a curata putzen

a se ingriji= sich pflegen

a se imbraca= anziehen

a se dezbraca= ausziehen

a se concentra= sich konzentrieren

a gati= kochen

a sari= springen

a se juca= spielen

a-si adduce aminte= sich erinnern

a incepe= beginnen

a cunoaste= kennen

a duce= holen

a aduce= bringen

a locui= wohnen

a se plimba= spazieren

a se interesa= sich interessieren

a chema= rufen

a povesti= erzählen

a construi= bauen

a se bucura= sich freuen

a primi= bekommen

a da= geben

a uita= vergessen

a se uita= schauen

a lucre= arbeiten

a zice= sagen

a cumpara= kaufen

a vinde= verkaufen

a se uita la televizor= fernsehen

a asculta= hören

a calatori= reisen

a pune intrebari= Fragen stellen

a castiga= gewinnen

a pierde= verlieren

a rezerva= reservieren

a urca= umsteigen

a cobori= austeigen

a zbura= fliegen

a cadea= fallen

a traduce= übersetzen

a gasi= finden

a dura= dauern

a atarna= hängen

a straluci= scheinen

a placea= mögen/ gefallen

a placea= schmecken

a se intoarce= zurückkommen

a arata= zeigen

a curge= flieβen

a se evapora= verdunsten

a ploua= regnen

a creste= wachsen

a vizita= besuchen

a trai= leben

a ramane= bleiben

a lipsi= fehlen

a ajuta= helfen

a ninge= schneinen

a tipa= schreien

a repeat= wiederholen

a taia= schneiden

a imbrumuta= ausleihen

a vorbi= sprechen

a suna= klingen

a lua micul dejun= frühstücken

a telefona= telefonieren (rufen)
a discuta= diskutieren

a pleca= losgehen




















Fragen=Intrebari


Wer: Wer bist du?=Cine esti tu?

Wer ist auf das Telefon?

Wer ist Julia?

Was:    Was machst du?=Ce faci tu?

Was magst du?

Was frisst die Schildkröte?

Wie:     Wie heiβt du?= Cum te cheama?

Wie ist das Wetter?

Wie ist in dem Haus?

Wo: Wo wohnst du?= Unde locuiesti tu?

Wo ist Maria?

Wo ist der Hund?

Wohin:  Wohin gehst du?=Incotro mergi tu?

Wohin geht Vanessa?

Wohin geht die Katze?

Woher: Woher kommst du?=De unde vii tu?

Woher hast du das Schwein?

Woher weiβt du das?

Warum:  Warum der Wellensittich sitzt auf das Mädchen Kopf?=De ce papagalul sta pe capul fetei?

Warum möchtest du alle Tiere?

Warum schreibst du so hässlich?

Wann:    Wann findet das Ereignis statt?=Cand va avea loc evenimentul?

Wann fährst du ans Meer?

Wann gehe ich zum Zoo?

















Wo? (unde)

(stare pe loc)

Wohin?(incotro)

(miscare)

Wo bist du?

Wohin gehst/fährst du?

Ich bin

Ich fahre/gehe

Ich bin zu Hause.

Ich fahre/gehe nach Hause.

Ich bin in Bukarest.

Ich fahre nach Bukarest.

Ich bin am Meer.

Ich fahre ans Meer.

Ich bin im Gebirge.

Ich fahre ins Gebirge.

Ich bin in der Schule.

Ich gehe/fahre in die/zur Schule.

Ich bin im Ausland.


Ich fahre ins Ausland.

Ich bin auf dem Markt (piata).

Ich fahre/gehe auf den Markt.

Ich bin bei Zac.

Ich fahre/gehe zu Vanessa.

Ich bin bei dir.

Ich gehe zu dir.

Ich bin im (in dem) Ferienlager.

Ich fahre ins (in das) Ferienlager.


Ich gehe/fahre auf der Reise.


Ich fahre auf den Ausflug.

Ich bin bei der Arbeit.

Ich gehe zur Arbeit.






Antonime


schwer(greu)

leicht(usor)

dick(gras)

schlank(slab)

alt(batran)

jung(tanar)

schwarz(negru)

weiβ(alb)

lustig(vesel)

traurig(trist)

klein(mic)

groβ(mare)

fleiβig(harnic)

faul(lenes)

heute(astazi)

morgen(maine)

hier(aici)

dort(acolo)

falsch(fals)

richtig(corect)

intelligent(inteligent)

blöd(prost)

gut(bine)

schlecht(rau)

schön(frumos)

hässlich(urat)

dunkell(intunecat)

hell(luminos)

viel(mult)

wenig(putin)

schnell(repede)

langsam(incet)

alt(vechi)

modern(modern)

brav(curajos)

frech(las)

breit(larg)

schmall(ingust)

rund(rotund)

eckig(patrat)

billig(ieftin)

teuer(scump)


















Adverbe de loc(arata pozitia)


hier=aici

dort=acolo

oben=sus

unten=jos

in der Mitte=in mijloc

links=stanga

rechts=dreapta

drinnen=inauntru

drauβen=afara

vorn=in fata

hinten=in spate

überall=peste tot

nirgends=nicaieri

irgendwo=undeva




Ordinea cuvintelor in propozite:interogativ si negativ


Regula

In propozitia interogativa verbul sta pe locul intai.


P+S+?

Mache ich das?

Fac eu asta?


Cand propozitia incepe cu wer, was, wo, wohin, woher, warum, welche, wie, wann verbul sta deasemenea pe locul doi.


Wer+P+?

Wer spielt hier?

Cine se joaca aici?


In propozitia negativa verbul sta de asemenea pe locul doi.

S+P+nicht+

Ich mache nicht meine Hausaufgaben.

Eu nu-mi fac temele.























Numeralul


0= null

1= eins

2= zwei

3= drei

4= vier

5= fünf

6= sechs

7= sieben

8= acht

9= neun

10= zehn

11= elf

12= zwölf

13= dreizehn

14= vierzehn

15= fünfzehn

16= sechzehn

17= siebzehn

18= achtzehn

19= neunzehn

20= zwanzig

30= dreiβig

40= vierzig

50= fünfzig

60= sechzig

70= siebzig

80= achtzig

90= neunzig

100= ein hundert

1000= ein tausend
















Ordinea cuvintelor in propozitie


weil= pentru ca


Prop. afirmativa: PP, weil+S++P (verbul pe care il conjugi)

Ich gehe zur Schule, weil ich viele Übungen mache.


Cu viitorul: PP, weil+S++vb. la infinitiv+vb. „werden” (conjugat)

Ich gehe zur Schule, weil ich viel lernen werde.


Cu modale: PP,weil+S++vb. la infinitiv+ verb modal (conjugat)

Ich gehe in die Schule, weil ich viele Übungen machen muss.




dass= ca


Prop. afirmativa: PP, dass+S++P

Eu stiu ca tu esti sanatos.

Ich weiβ, dass du gesund bist.

Eu stiu ca vremea este frumoasa.

Ich weiβ, dass das Wetter schön ist.


Cu viitor: PP, dass+S++vb. la infinitiv+ „werden” (conjugat)


Cu modale: PP, dass+S++vb. la infinitiv+ verb modal (conjugat)


darum= de aceea


Prop. afirmativa: PP, darum+P (conjugat)+S+

Im Winter ist drauβen sehr kalt, darum bleiben die Menschen im Haus.

Iarna este foarte frig afara, de aceea oamenii raman in casa.


sonst= altfel


Prop. afirmativa: PP, sonst+P (conjugat)+S+

Ich muss morgens früh aufstehen, sonst komme ich zu spät in die Schule.

Eu trebuie sa ma trezesc devreme, altfel ajung tarziu la scoala.


Cu viitor: PP, sonst+”werden” (conjugat)+S++infinitiv

Trebuie sa ma treesc la ora sapte, altfel voi ajunge tarziu la scoala.

Ich muss um sieben Uhr aufstehen, sonst werde ich spät in die Schule kommen.


Cu modale: PP, sonst+ modal (conjugat)+S++infinitiv

Eu am nevoie de un dictionar, altfel nu pot sa inteleg textul.

Ich brauche ein Wörterbuch, sonst kann ich nicht den Text verstehen.


darum= de aceea


Propozitie afirmativa:  PP, darum + P (conjugat) + S+



Comparatia neregulata a adjectivelor si a adverbelor


VIEL (mult)      mehr

der die das meiste

am meisten


GUT (bun)        besser

der die das beste

am besten


GROβ (mare)    gröβer

der die das gröβte

am gröβten


HOCH (inalt) höher

der die das höchste

am höchsten



NAHE (aproape) näher

der die das nächste

am nächsten


WENIG (putin)        weniger

minder

der die das wenigste

der die das mindeste

am wenigsten

am mindesten


BALD (in curand)      eher

der die das eheste

am ehesten


OFT (adesea)            öfter

haufiger

der die das öfteste

der die das häufigste

am öftesten

am häufigsten





Prezentul


wohn/en= terminatie

radacina


ich wohne

du wohnst

er/sie/es wohnt

wir wohnen

ihr wohnt

sie/Sie wohnen


Prezent=radacina+terminatiile e

(e)st

(e)t

en

t

en


lern/en= a invata

ich lerne

du lernst

er/sie/es lernt

wir lernen

ihr lernt

sie/Sie lernen


Regula

Verbele a caror radacina se termina in „d”, „t”, „chn”, „ffn”, „dm”, „dn”, „gn”, „ckn”, „tm” intercaleaza la persoanele a 2-a si a 3-a singular, precum si la persoana a 2-a plural un „e” intre radacina si terminatie.


Exemplu:

atm/en= a respira


ich atme

du atmest

er/sie/es atmet

wir atmen

ihr atmet

sie/Sie atmen




öffn/en= a deschide


ich öffne

du öffnet

er/sie/es öffnet

wir öffnen

ihr öffnet

sie/Sie öffnen


red/en= a vorbi


ich rede

du redest

er/sie/es redet

wir reden

ihr redet

sie/Sie reden


arbeit/en= a lucra


ich arbeite

du arbeitest

er/sie/es arbeitet

wir arbeiten

ihr arbeitet

sie/Sie arbeiten


rechn/en


ich rechne

du rechnest

er/sie/es rechnet

wir rechnen

ihr rechnet

sie/Sie rechnen


Verbele regulate isi pastreaza radacina in timpul conjugarii.

Verbele neregulate nu isi pastreaza radacina in timpul conjugarii.


Regula

Verbele neregulate sunt verbele care isi schimba vocala din radacina la persoana a 2-a si a 3-a singular.

La plural s conjuga regulat.


a” devine ä, äu

e” devine i, ie


a devine ä (fahren)

au devine äu (laufen)
e devine i (sprechen)

e devine ie (lesen)


fahren


ich fahre

du fährst

er/sie/es fährt

wir fahren

ihr fahrt

sie/Sie fahren


laufen


ich laufe

du läufst

er/sie/es läuft

wir laufen

ihr lauft

sie/Sie laufen




sprechen


ich spreche

du sprichst

er/sie/es spricht

wir sprechen

ihr sprecht

sie/Sie sprechen


lesen


ich lese

du liest

er/sie/es liest

wir lesen

ihr lest

sie/Sie lesen


Regula

Verbele a caror radacina e termina in „s”, „β”, „ss”, „z”, „tz”, „x”, la persoana a 2-a singular primesc doar terminatia „t”, astfel incat persoana a 2-a si a 3-a singular au aceasi forma.



Exemplu:


du liest

er/sie/es liest


tanzen


ich tanze

du tanzt

er/sie/es tanzt

wir tanzen

ihr tanzt

sie/Sie tanzen


wissen


ich weiβ

du weiβt

er/sie/es weiβt

wir wissen

ihr wisst

sie/Sie wissen




Viitorul


werden= a deveni


ich werde

du wirst

er/sie/es wird

wir werden

ihr werdet

sie/Sie werden


Viitorul se formeaza cu ajutorul verbului „werden”, conjugat la prezent+infinitivul verbului.


Eu voi dansa.

Ich werde tanzen.


Tu vei canta.

Du wirst singen.


Infinitivul verbului sta mereu la sfarsitul propozitiei principale afirmative.

Particulele neseparabile


BE, ZER, Miβ, GE, ER, EMP, VER, ENT


Atunci cand un verb incepe cu aceste particule, in timpul conjugarii ele nu se separa de verb.


(m) Wolf, -es, Wölfe, m lup

Forma pentru nominativ singular

Forma de genitiv singular

Forma de plural

Iti arata de ce gen este substantivul in limba germana

Traducerea


(n)     Winkelmaβ, -es, -e,n echer,coltar

Forma pentru nominativ singular

Forma de genitiv singular

Forma de plural

Iti arata de ce gen este substantivul in limba germana

Traducerea


Substantivele masculine si neutre primesc la genitiv singular „(e)s”, substantivele feminine nu primesc nimic, au aceeasi forma cu nominativul.

De aceea pentru substantivele masculine si neutre forma pentru plural este a 3-a, iar pentru substantivele feminine este a 2-a.


(f)     Wochenschau, -en, f. Jurnal de actualitati

Forma de nominativ

Forma de plural

Iti arata de ce gen este substantivul in limba germana

Traducerea


Mädchen, -s, -, n. Fata

Forma de nominativ

Forma de genitiv singular

Forma de plural

Iti arata de ce gen este substantivul in limba germana

Traducerea

Cand la plural este o liniuta atunci inseamna ca forma de plural este egala cu nominativ singular.


Exemplu:


das Mädchen= singular

die Mädchen= plural














Reguli


Regula!!!!


In germana nu exista negatie dubla!!!


Eu stiu germana.= Ich kann Deutsch!


Falsch Ich weiβ Deutsch!

Falsch Ich kenne Deutsch!


Regula!!!
 

Sufixele „ lein” si „chen” (Spiegelein, Hϋndchen) arata ca substantivele la care se ataseaza sunt diminutive.


Regula!!!

Substantivele care au sufixele diminutivale „ lein” si „chen” sunt de genul neutru.


einladen zur Party= a invita la petrecere


Regula!!!


Ich bin bei Anka.

Ich bin bei meinen Groβeltern.


Cand esti la cineva se foloseste prepozitia „bei” + cazul DATIV!


Bei schlechtem Wetter= pe vreme rea

Zu Fuβ gehen= a merge pe jos

Mit dem Bus fahren= a merge cu autobuzul

In der Zukunft= pe viitor

Bitten um etwas= a cere ceva

Ich bitte sie um ein Glas Wasser.= Ii cer un pahar cu apa.

im Park sein= a fi in parc

in den Park gehen= a se duce in parc


Als si Wenn inseamna cand:


als se foloseste pentru a exprima actiuni trecute, care se pot intampla doar in trecut.

Als ich jung war.

kleing

fünfzehn Jahre alt


Als ich Kind war= Cand eram copil

Wenn ich Kind war- incorect


Regula!!!


Substantivele care se formeaza din infinitivul unui verb sunt intotdeauna de genul neutru ( das). „Essen”


In casa= im Haus


Denken+ an+ DATIV= a se gandi la

Ich denke an direin Mail schicken= a trimite un mail

Per Mail schicken= a trimite prin mail ceva

Ich wohne in dem ersten Srock.= Eu locuiesc la etajul unu.

Im Oktober, Januar= in Octombrie, Ianuarie

Im Sommer,= vara,

man= se

man sagt= se zice

man sagen= INCORECT!!!

se povesteste= man erzählt

se invata= man lernt

se danseaza= man tanzt


Ich helfe dir.

helfen + D


Intotdeauna cand vorbim de vreme, pentru a exprima starea vremei folosim prepozitia bei, dupa care se pune dativul.

bei schlechtem Wetter= pe vreme rea


Atunci cand te duci la o persoana, folosesti intotdeauna prepozitia „zu”. (Ich gehe zu Maria.)

Atunci cand esti la o persoana folosesti intotdeauna prepozitia „bei”. (Ich bin bei Maria.)

Atunci cand te duci intr-o tara straina folosesti prepozitia „nach”. (Ich fahre nach Deutschland.)

Atunci cand exprimam ora, folosim intotdeauna prepozitia „um”. (um zwei Uhr)

Atunci cand exprimam data, folosim prepozitia „am”. (am Montag)


zur Großmutter= zu- arata directia si cere intotdeauna cazul DATIV

zu + nume propriu

zu + D + subst. comun= zur/zum


zu + der= zur

zu +dem= zum


ab= locul de origine

Der Zug fährt ab Bukarest.


Regula!!!

Intotdeauna, cand intr-o propozitie exista verbe modale, infinitivul cerut de acestea nu mai este precedat de prepozitia „zu” !


FALSCH!!!!


Ich will nichts sagen.

Ich will nichts zu sagen.


bei der Arbeit helfen= a ajuta la munca/ treaba.

zum Arbeit ---- FALSCH!!!


Substantivele masculine si neutre primesc la genitiv singular „s” sau „es”.

Substantivele masculine si neutre primesc la dativ plural „n” sau „en”.


Atunci cand avem in propozitia principala un subst. fie la feminin, fie la masculin sau neutru, articoul, care urmeaza in propozitia secundara se refera la subst, pe care il precede.


Die Frau, die jetzt spricht, spricht zu laut, weil sie taub ist.


stammen + aus + D = a proveni din

sich interessieren für + Akk = a se interesa de

bestehen= a se compune + D











Declinarea articolului


Articolul hotarat



SG

SG

SG

PL

PL

PL


m

f

n

m

f

n

N

der

die

das

die

die

die

Akk

den

die

das

die

die

die

D

dem

der

dem

den



den

den

G

des

der

des

der

der

der


Articolul nehotarat



SG

SG

SG

PL

PL

PL


m

f

n

m

f

n

N

ein

eine

ein




Akk

einen

eine

ein




D

einem

einer

einem




G

eines

einer

eines




# Articolul nehotarat NU are forme de plural.


Articolul nehotarat negat



SG

SG

SG

PL

PL

PL


m

f

n

m

f

n

N

kein

keine

kein

keine

keine

keine

Akk

keinen

keine

kein

keine

keine

keine

D

keinem

keiner

keinem

keinen

keinen

keinen

G

keines

keiner

keines

keiner

keiner

keiner


Nominativ


intrebari: cine? (wer?)

subiectul sta in cazul NOMINATIV


# Wer macht die Hausaufgaben?

# Die Schülerin macht die Hausaufgaben.


Acuzativ


intrebari: ce? (was?)

complementul direct sta in cazul ACUZATIV


# Was macht die Schülerin?

# Sie macht die Hausaufgaben.


Dativul


intrebari: cui? (wem?)

complementul indirect sta in cazul DATIV


# Wem hilfst du?

# Ich helfe meiner Mutter.


Genitiv


intrebari: al/ai/a/ale cui? (wessen?)

atributul sta in cazul GENITIV


# Wessen sind die Blumen?

# Die Blumen sind meiner Mutter.









PREPOZITIA= PRAPOSITION


Prepozitii cu ACUZATIVUL


- für          pentru

- durch printre, prin

- bis           pana la

- ohne        fara

- gegen contra

- um           in jurul

- entlang    de-a lungul

- über         despre


Ich kaufe ein Geschenk für dich.

Wir gehen durch den Park spazieren.

Ohne dich kann ich nichts machen.

Entlang die Bücher auf dem Regal, fand ich mein lieblingsbuch.

Meine Mutter kauft mir viele Hefte für Schule.

Dupa prepozitia „ohne”, spre deosebire de celelalte prepozitii urmeaza, de regula subst. neprecedat de articol.


Prepozitii cu DATIVUL


- aus            din

- mit            cu

- von            de la

- zu              la

- nach          dupa

- bei            la

- seit           de

- ab             de la, incepand din

- dank         datorita

- außer in afara de, cu exceptie

- entgegen contra, impotriva

- gegenüber fata in fata, vis-a-vis

- gemäß        conform


Ich bin bei dir.

Ich gehe zu dir.

Seit drei Jahren wohne ich hier.

Außer Maria, sind wir lustig.

Ich komme aus Italien/ der Schweiz.

Ich Zusammen mit Vanney fahren wir nach America.

Ich habe diese Bücher von meiner Kollegin.


Prepozitia „bei” se foloseste pe langa verbele care exprima o stare pe loc.

Prepozitia „zu” se foloseste de obicei in legatura cu directia unei miscari.


Cazul DATIV iti arata intotdeauna starea pe loc, in timp ce cazul ACUZATIV iti arata miscarea.


Prepozitiile „gegenüber” si „entgegen” pot sta atat in fata substantivului, cat si dupa acesta.


dem Park gegenüber= gegenüber den Park= vis-a-vis de parc


Prepozitii cu GENITIVUL


- anhand               cu ajutorul

- außerhalb           inafara de

# trotz                  cu toate ca

# während             in timpul

# wegen                din cauza

# dank                  datorita, gratie

- innerhalb           in interiorul, in timp de, in


decursul

- oberhalb           deasupra

- unterhalb         dedesubt, mai jos de

- jenseits             de partea cealalta

- diesseits           de partea asta

- längs                 de-a lungul

- infolge              ca urmare, din cauza

- inmitten           in mijlocul

- aufgrund           pe baza

- exklusive           exclusiv

- inklusive            inclusiv

- bettrefs           referitor la (privire la)

- gelegentlich cu ocazia

# statt                 in locul


# aceste prepozitii daca sunt urmate de un pronume, cer cazul DATIV si NU GENITIV, adica pronumele care urmeaza dupa aceste prepozitii sta in cazul DATIV si NU in cazul GENITIV


Der Tisch ist inmitten des Zimmers.

Wegen dir konnte ich nicht schalfen.

Prepozitii bicazuale =  

(Wechselpräposition)


In limba germana exista 9 prepozitii bicazuale. Se numesc prepozitii bicazuale, pentru ca spre deosebire de celelalte prepozitii care cer doar un caz, acestea cer doua cazuri in functie de situatie si anume


ACUZATIVUL (cand arata miscarea)

DATIVUL ( cand arata stare ape loc)


Cele 9 prepozitii bicazuale sunt:


an (pe, la)

auf (pe, la)

vor (in fata)

hinter (in spate)

über (deasupra)

unter (dedesubt)

in (in)

neben (langa)

zwischen (intre)



Exemple:


Ich gehe in die Schule, wenn ich Lust habe.

Ich bleibe in der Schule, weil ich das Tun muss.























Imperfectul= Präteritum


Imperfectul arata o actiune care se desfasoara in trecut.


Verbele regulate


radacina + (e) + te + term. de imperfect -

st

-

n

t

n


lernen


ich lernte

du lerntest

er/sie/es lernte

wir lernten

ihr lerntet

sie/Sie lernten


machen


ich machte

du machtest

er/sie/es machte

wir machten

ihr machtet

sie/Sie machten


antworten


ich antwortete

du antwotetest

er/sie/es antwortete

wir antworteten

ihr antwortetet

sie/Sie antworteten


aufmachen


ich machte auf

de machtest auf

er/sie/es machtet auf

wir machten auf

ihr machtet auf

sie/Sie machten auf



Verbele care se termina in –d, -t, -dm, -dn, -ffn, -gn, -chn, -ckn, -tm intercaleaza vocala –e la persoanele 1 sg. – 3 pl. intre radacina si –te.


d (reden), -t (arbeiten), -dm (widmen), -dn ( ordnen, -ffn (öffnen), -gn (begegnen), -chn (rechnen), -ckn (trocknen), -tm (atmen).


Verbele neregulate


radacina (schimbata) + term. de imperfect

-

(e)st

-

en

(e)t

en


gehen     ich ging

fahren    ich fuhr

trinken ich trank

essen ich ass


Verbele modale


radacina + terminatii –

st

-

en

t

en


(verbele modale formeaza imperfectul ca si verbele regulate)

numai punem umlaut


können ich konnte

müssen     ich musste

sollen        ich sollte

dürfen ich durfte

wollen       ich wollte

mögen       ich mochte


Verbele auxiliare


sein       ich war

haben    ich hatte

werden  ich wurde





















Genul substantivelor


Genul masculin


De genul masculin sunt


nume proprii sau commune ale fiintelor de sex barbatesc

Alexander, Michael, Justin, r Mann, r Sohn, r Junge, r Freund

substantive care desemneaza profesii considerate intial

masculine: r Arzt, r Ingenieur, r Architekt

zilele saptamanii

r Montag

- lunile anului

r Januar, r Februar

- anotimpurile

r Frühling

- partile zilei

r Morgen

exceptie: die Nacht

numele fenomenelor naturii

r Regen, r Schnee, r Nebel, s Gewitter

- numele punctelor cardinale

r Norden, r Süden, r Osten

- nume de bauturi

r Kaffee, r Tee, r Saft, r Vodka

- nume de marci de automobile

r BMW, r Mercedes, r Fiat, r Audi, r Ford

- substantive fara terminatie provenite din verbe

r Sprung, r Gang, r Gewinn, r Verstand

- majoritatea substantivelor terminate in:


ER          r Lehrer, r Techniker

EL          r Himmel, r Artikel

EN r Garten, r Wagen

LING r Lehrling, r Schmetterling

US r Zirkus, r Egoismus

IST r Polizist, r Optimist

ENT      r Student, r Präsident

ANT      r Praktikant, r Emigrant

AR    r Sekretär, r Veterinär

OR r Doctor, r Motor

EUER r Friseur, r Ingenieur

LOGE r Philologe, r Archäologe

IKER r Physiker, r Mechaniker

GRAF    r Fotograf, r Geograf



Genul feminin


De genul feminin sunt:


- numele proprii sau commune ale fiintelor de sex feminin

e Inge, e Diana, e Caitlin, e Gina, e Jasmine, e Frau, e Tochter

Exceptie: s Mädchen, s Mannequin

nume de arbori, flori, fructe

e Rose, e Nuss

- nume de vapoare si avioane

e Concorde, e Titanic

- multe nume de rauri si fluvii

e Donau, e Elle

- cele mai multe substantive terminate in –t care provin din verbe:

e Fahrt, e Flucht

- unele numerale cardinale substantive

e Eins, e Zwei

- majoritatea substantivelor terminate in E

e Blume, e Schule

- substantive terminate in:


IN          e Lehrerin, e Freundin

EI         e Bäckerei, e Malerei

HEIT e Freiheit, e Krankheit

KEIT e Pünktlichkeit, e Höflichkeit

SHAFT  e Freundshaft, e Landschaft

UNG       e Wohnung, e Übung

ANZ       e Toleranz, e Ignoranz

ENZ       e Existenz, e Konferenz

IE          e Studie, e Biologie

IK          e Musik, e Politik

ION       e Information, e Religion

ÜRE       e Lektüre, e Broschüre

TAT       e Realität, e Universität

UR         e Natur, e Kultur

OSE e Diagnose, e Prognose

AGE       e Garage, e Reportage



Genul neutru


De genul neutru sunt:


numele fiintelor si ale animalelor folosite atat pentru mascul cat si pentru femela

s Pferd, s Schwein

- numele continentelor, al majoritatii tarilor si localitatilor

s Europa, s Deutschland

r Iran, r Irak, r Sudan, e Schweiz, e Türkei, se folosesc intotdeauna cu articol

- nume de metale si elemente chimice

s Gold, s Kupfer

- denumirile de limbi

s Deutsche, s Japanische

- denumirile de culori

s Rot, s Rote

- literele alfabetului

s A, s B

- notele musicale

s (hohe/tiefe) do ♪

- adjectivele substantivizate care exprima o notiune abstracta

s Alte, s Neue

- toate infinitivele substantivizate

s Lernen, s Lesen

- numeralele fractionare

s Drittel, s Viertel ⅛ ⅜ ⅝ ⅞

- substantive colective, in special cele formate cu prefixul GE

s Gute, s Neu

- toate substantivele terminate in CHEN si LEIN

s Blümlein, s Kindchen

- substantivele terminate in:


NIS          s Ereignis, s Verhältnis

TUM         s Altertum

(I)UM       s Datum, s Studium

MENT       s Dokument, s Medikament

AT            s Referat, s Resultat

O              s Auto, s Foto

A              s Drama, s Thema








Perfectul (Perfekt)


Perfectul arata o actiune inceputa si incheiata in trecut.


Se formeaza din indicativul prezent al verbelor auxiliare „haben” sau „sein”, verbele care arata miscarea („gehen”, „kommen”, „fahren”) si verbele care iti arata schimbarea starii („blühen”, „alten”).


a)       Formarea participiului perfect la verbele regulate


La verbele regulate participiul perfect se formeaza din:


ge + radacina +/- e + t


arbeiten => ge + rad. + e + t

gearbeitet


primesc „e” la participiu, intre radacina si „t” verbele care au radacina terminata in: „d”, „t”, „chn”, „ffn”, „dm”, „tm”, „ckm”, „gn”.


reden => ge + rad + e + t

geredet

machen => ge + rad – e + t

gemacht

tanzen => ge + rad – e + t

getanzt


verbele care incep cu particule neseparabile NU primesc “ge” , cand formeaza participial perfect.

particulele neseparabile sunt:


BE, ZER, MIß, EMP, GE, ER, WER, ENT


erzählen => erzählt

zerstören => zerstört


verbele care se termina in “-iren” sau “-eien” formeaza participial perfect FARA “ge”

studieren           ich habe . . . .studiert

telephonieren    ich habe . . . .telephoniert

prophezeien       ich habe . . . .prophezeit


verbele care au particule separabile (verbele regulate) formeaza participial perfect din particulele separabile + ge + participiu ( fara “ge”)


aufmachen- auf + ge + macht = aufgemacht

Ich habe das Fenster aufgemacht.

zumachen- zu + ge + macht = zugemach

Ich habe die Tür zugemacht.


b)       Formarea participiului la verbele neregulate


Verbele neregulate formeaza participial perfect din “ge” + radacina (radacina este schimbata) + “en”


(ge) + radacina (schimbata) + en


essen => gegessen ( Ich habe gegessen.)

gehen => gegangen (Ich bin gegangen.)


Participiul perfect al verbelor auziliare


Sein          Ich bin gewesen.

Haben       Ich habe gehabt.

Werden    Ich bin geworden.





















Mai mult ca perfectul = Plus-Quam-Perfeckt


Mai mult ca perfectul arata o actiune inceputa si incheiata inaintea unei actiuni trecute.


Eu fusesem la teatru.

Ich war ins Theater gegangen.


Mai mult ca perfectul se formeaza cu ajutorul verbelor “haben” sau “sein”, conjugate la IMPERFECT plus participial verbului de conjugat.


“haben” sau “sein” la IMPERFECT + PARTICIPIU


Ich war zur Schule gewesen.

Cand ai venit la mine terminasem tema.

Wenn du zur mir (kam-gekommen bist), hatte ich die Hausaufgabe beendet.


Perfectul verbelor modale


Auxiliarul de trecut al verbelor modale este verbul “haben”.


Folosite modal, adica impreuna cu alt verb la infinitive, modalele fac perfectul si mai mult ca perfectul cu forma lor de infinitive, nu cu forma de participiu. La fel fac si perfectul si mai mult ca perfectul si verbele lassen, hören si sehen folosite modal.


Ex: Er hat dir bei der Arbeit helfen wollen. = El a vrut sa tea jute la lucru.


Folosite predicative, adica fara alt verb la infinitive, modalele fac perfectul si mai mult ca perfectul cu forma lor de participiu, la fel ca majoritatea verbelor.


Ex: Sie hat auzh Deutsch gekonnt. = Ea a stiut si germana.

Perfectul


Perfectul = haben sau sein la prezent + participiul verbului de conjugat


Urmatoarele categorii de verbe fac (parte) perfectul cu verbul auxiliar haben:


  • Verbe tranzitive, adica verbele care au sau pot avea compliment direct: lernen, sehen, essen, etc.
  • Verbe reflexive: sich freuen, sich verlieren, sich konzentrieren etc.
  • Verbe intranzitive care exprima o durata, si nu o deplasare: leben, schlafen etc.
  • Verbe tranzitive care au complement indirect in dativ si care nu exprima o deplasare: gefallen, schmecken, antworten etc.
  • Verbe impersonale: regnen, schneiden, blitzen etc.
  • Verbe care numesc inceputul sau sfarsitul unei actiuni: beginnen, enden etc.
  • Verbe modale: müssen, sollen, können, dürfen, wollen, mögen.

Urmatoarele categorii de verbe fac perfectul cu verbul auxiliar sein:


  • Verbe intranzitive care exprima o deplasare: gehen, fahren, kommen etc.
  • Verbe intranzitive care exprima o transformare de stare: warden, wachsen etc.
  • Verbele sein si bleiben.














Declinarea adjectivului


In limba germana exista doua categorii de adjective:

ADJECTIVE PREDICATIVE

ADJECTIVE ATRIBUTIVE


ADJECTIVE PREDICATIVE


In limba germana adjectivele predicative NU se declina, precum in limba romana.


Der Junge ist schön.

Das Mädchen ist schön.

Die Kinder sind schön.


ADJECTIVE ATRIBUTIVE


In limba germana exista 3 cazuri de declinare a adjectivelor attributive in functie de ce este precedat.


Cazul 1.


Cand adjectivele sunt precedate de articolul hotarat der, die, das sau jeder, jedes, jede, jener, jene, jenes, adjectivele au urmatoarele terminatii.



Sg

Sg

Sg


Pl


m

f

n


m f n

N

e

e

e


en

Akk

en

e

e


en

D

en

en

en


en

G

en

en

en


en


N: der Kluge Hund

Akk: den klugen Hund

D: dem klugen Hund

G: des klugen Hundes


N Pl: die klugen Hunden

Akk Pl: die klugen Hunden

D Pl: die klugen Hunden

G Pl: der klugen Hunden


N: die schöne Blume

Akk: die schöne Blume

D: der schönen Blume

G: der schönen Blume


N Pl: die schönen Blumen

Akk Pl: die schönen Blumen

D Pl: den schönen Blumen

G Pl: der schönen Blumen


N: das fleißige Mädchen

Akk: das fleißige Mädchen

D: dem fleißigen Mädchen

G: des fleißigen Mädchens


N Pl: die fleißigen Mädchen

Akk Pl: die fleißigen Mädchen

D Pl: den fleißigen Mädchen

G Pl: der fleißigen Mädchen





Cazul 2.


Atunci cand adjectivul este precedat de articolul nehotarat ein, eine, ein, articolul nehotarat negat, mein, meine, mein, dein, deine, dein, sein, seine, sein, ihre, ihr, ihr (pronumele posesiv), adjectivele au urmatoarele terminatii:



Sg

Sg

Sg


Pl


m

f

n


m f n

N

er

e

es


en

Akk

en

e

es


en

D

en

en

en


en

G

en

en

en


en


N: ein kluger Hund

Akk: einen klugen Hund

D: einem klugen Hund

G: eines klugen Hundes


N Pl: eine klugen Hunden

Akk Pl: eine klugen Hunden

D Pl: einen klugen Hunden

G Pl: einer klugen Hunden

N: meine schöne Blume

Akk: meine schöne Blume

D: meiner schönen Blume

G: meiner schönen Blume

N Pl: meine schönen Blumen

Akk Pl: meine schönen Blumen

D Pl: meinem schönen Blumen

G Pl: meiner schönen Blumen

N: mein fleißiges Mädchen

Akk: mein fleißiges Mädchen

D: meinem fleißigen Mädchen

G: meines fleißigen Mädchens

N Pl: meine fleißigen Mädchen

Akk Pl: meine fleißigen Mädchen

D Pl: meinen fleißigen Mädchen

G Pl: meiner fleißigen Mädchen

Cazul 3.

Cand adjectivul nu este precedat nici de articol nici de pronume, avem urmatoarele terminatii:

Sg

Sg

Sg

Pl

m

f

n

m f n

N

er

e

es

e

Akk

en

e

es

e

D

em

er

em

en

G

en

er

en

er

N: kluger Hund

Akk: klugen Hund

D: klugem Hund

G: klugen Hundes

N Pl: kluge Hunden

Akk Pl: kluge Hunden

D Pl: klugen Hunden

G Pl: kluger Hunden

N: schöne Blume

Akk: schöne Blume

D: schöner Blume

G: schöner Blume

N Pl: schöne Blumen

Akk Pl: schöne Blumen

D Pl: schönen Blumen

G Pl: schöner Blumen

N: fleißiges Mädchen

Akk: fleißiges Mädchen

D: fleißigem Mädchen

G: fleißigen Mädchen

N Pl: fleißige Mädchen

Akk Pl: fleißige Mädchen

D Pl: fleißigen Mädchen

G Pl: fleißiger Mädchen

Trennbare Verben= verbe cu particular separabila

Untrennbare Verben= verbe cu particular neseparabila

Infinitiv

Präsens

Präteritum

Perfekt

brennen

brennt

brannte

hat gebrannt

bringen

bringt

brachte

hat gebracht

denken

denkt

dachte

hat gedacht

kennen

kennt

kannte

hat gekannt

nennen

nennt

nannte

hat genannt

rennen

rennt

rannte

ist gerannt

senden

sendet

sandte

hat gesandt

Dupa etwas, nichts, viel, wennig ( dar si allerlei, genug, mancherlei, mehr, weniger ) si in absenta unui substantiv, adjectivele se substantivizeaza. Ele se scriu cu initiala majuscula si sunt terminate in –es la nominativ si acuzativ, respectiv in –em la dativ.

viel Interessantes

etwas Schönes

nichts Kluges

wenig Nützliches

genug Schlechtes











Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

Gramatica



Carti
Gramatica
Poezii

Documente online pe aceeasi tema


Componentele sistemului paradigmatic. Morfemele- unitati fundamentale ale morfologiei
Curs practic de limba turca - alfabetul limbii turce
Verbele modale – limba engleza
Test clasa a VIII-a - subordonatele necircumstanțiale
PRONUMELE- parte de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv
Adjectivul
Adjectivul - exercitii adverbele simple si compuse
MORFOLOGIA - studiul partilor de vorbire
Exercices de grammaire - franceza
Propozitia circumstantiala de mod (CM)



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.